Fond funciar. Decizia nr. 1437/2015. Tribunalul SUCEAVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1437/2015 pronunțată de Tribunalul SUCEAVA la data de 17-11-2015 în dosarul nr. 1437/2015
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SUCEAVA
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr._ fond funciar plângere Legea nr. 18/1991
DECIZIA NR. 1437
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN 17 NOIEMBRIE 2015
COMPLETUL COMPUS DIN:
PREȘEDINTE A. S.
JUDECĂTOR D. D.
GREFIER C. D. I.
Pe rol, pronunțarea asupra apelului formulat de intimata C. C. PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR V. - prin primar V. I. împotriva sentinței civile nr. 1748/03.06.2015 pronunțată de Judecătoria Rădăuți în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații R. N. V., C. JUDEȚEANĂ PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR DE PE LÂNGĂ PREFECTURA SUCEAVA și C. M..
Dezbaterile asupra cauzei au avut loc în ședința de judecată din data de 05.11.2015, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, redactată separat și care face parte integrantă din prezenta și când, pentru a da posibilitate părților să depună la dosar concluzii scrise, pronunțarea a fost amânată pentru data de 10.11.2015, iar apoi din lipsă de timp pentru deliberare, pronunțarea a fost amânată pentru astăzi 17.11.2015.
După deliberare,
TRIBUNALUL,
Asupra apelului de față, constată următoarele :
Prin plângerea înregistrată la data de 8.12.2014, așa cum a fost modificată la data de 23.01.2015, anterior fixării primului termen de judecată, petenta C. M., contradictoriu cu intimații R. N. V., C. comunală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor V. și C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava, a solicitat obligarea Comisiei comunale de fond funciar V. să procedeze la punerea în posesie cu suprafața de 500 mp teren din rezerva comisiei sau acordarea de despăgubiri, respectiv obligarea aceleiași comisii la daune cominatorii de 50 de lei pentru fiecare zi de întârziere în îndeplinirea obligației de punere în posesie, precum și la plata sumei de 5000 lei daune pentru lipsa de folosință a terenului, cu cheltuieli de judecată.
Reclamanta a motivat că intimatele sunt ținute să pună în aplicare sentința civilă nr.4447/18.12.2009 a Judecătoriei Rădăuți, prin care comisia locală a fost obligată să o pună în posesie cu suprafața de 500 mp teren din rezerva sa sau să îi acorde despăgubiri. Deși a făcut nenumărate demersuri, comisia locală nu-și îndeplinește obligațiile care îi revin, iar la cererea sa înregistrată sub nr.2226/18.05.2010 nu a primit nici un răspuns.
Intimata C. județeană de fond funciar Suceava, în întâmpinare, a invocat că punerea în posesie reprezintă atributul exclusiv al comisie locale, urmând a emite titlul de proprietate după ce îi va fi comunicată documentația necesară, conform art.36 din HG nr.890/2005.
Intimata Comisia comunală de fond funciar V., în întâmpinare, invocat excepția autorității de lucru judecat raportat la sentința civilă nr.4447/2009 a Judecătoriei Rădăuți, precum și excepția lipsei calității procesuale pasive a intimatului R. N. V.. Pe fond, intimata a solicitat respingerea plângerii, cu motivarea că petenta nu s-a adresat cu vreo cerere, în care să arate pentru ce variantă, din cele prezentate în hotărârea judecătorească, optează.
În întâmpinare, intimatul R. N. V. a invocat excepția lipsei calității sale procesuale pasive și excepția autorității de lucru judecat, invocând sentința civilă nr.4447/2009, în care s-a reținut că nu are legitimare procesuală.
Prin încheierea de ședință din 7 mai 2015, instanța a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului R. V., de asemenea a admis excepția autorității de lucru judecat pentru capătul de cerere privind obligarea intimatei-pârâte Comisia comunală de fond funciar V. la punerea în posesie cu suprafața de 500 m.p. teren situat pe raza comunei V..
Prima instanță a avut în vedere că însăși petenta, în răspunsul la întâmpinare, a susținut că intimatul R. V. nu are legitimare procesuală, iar prin sentința civilă nr.4447/18.12.2009 a Judecătoriei Rădăuți, irevocabilă, a fost soluționată, pe fondul cauzei, pretenția petentei de obligare a Comisiei comunale de fond funciar V. la punerea sa în posesie cu aceeași suprafață de teren, 500 mp, pentru care a obținut reconstituirea dreptului de proprietate în condițiile Legii nr.18/1991 și pentru care nu este posibilă punerea în posesie pe vechiul amplasament, sau acordarea de despăgubiri, fiind dată tripla identitate de elemente conform art.431 al.1 din Codul de procedură civilă.
Față de argumentele expuse, instanța de fond a constatat că și pentru capătul de cerere privind obligarea intimatei Comisia comunală de fond funciar V. la acordarea de despăgubiri pentru suprafața de 500 m.p. teren situat pe raza comunei V. este dată excepția autorității de lucru judecat, prin încheierea menționată omițând să se pronunțe.
În vederea soluționării cauzei, s-a administrat proba cu înscrisuri.
Prin sentința civilă nr. 1748/03.06.2015, Judecătoria Rădăuți a respins plângerea, așa cum a fost modificată, formulată de petenta Calncea M., împotriva pârâtului-intimat R. N. V., ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă; a admis, în parte, plângerea, așa cum a fost modificată, formulată de petenta Calncea M., împotriva intimatelor Comisia comunală de fond funciar V. și C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava; a obligat intimata Comisia comunală de fond funciar V., reprezentată prin primar, să plătească daune cominatorii în cuantum de 50 lei pentru fiecare zi de întârziere în executarea obligației de punere în posesie a petentei C. M. cu suprafața de 500 m.p. teren, pe un amplasament disponibil din rezerva comisiei locale potrivit sentinței civile nr.4447/18 decembrie 2009 a Judecătoriei Rădăuți, irevocabilă, începând cu data rămânerii definitive a prezentei hotărâri și până la îndeplinirea obligației; a respins capătul de cerere privind obligarea intimatei Comisia comunală de fond funciar V. la punerea în posesie cu suprafața de 500 m.p. teren situată pe raza comunei V. din rezerva comisiei locale de fond funciar, în urma admiterii excepției autorității de lucru judecat a admis excepția autorității de lucru judecat pentru capătul de cerere privind obligarea intimatei Comisia comunală de fond funciar V. la acordarea de despăgubiri pentru suprafața de 500 m.p. teren situată pe raza comunei V.; a respins capătul de cerere menționat în aliniatul precedent, ca urmare a admiterii excepției autorității de lucru judecat; a respins capătul de cerere privind obligarea pârâtelor Comisia comunală de fond funciar V. și C. județeană de fond funciar Suceava la plata daunelor compensatorii, ca nefondat; a obligat intimata Comisia comunală de fond funciar V. să plătească petentei suma de 200 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată și a obligat petenta- reclamantă C. M. să plătească intimatului-pârât R. N. V. suma de 200 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
În favoarea autorului petentei, C. C., a fost reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafața de 500 mp teren, situată în intravilanul comunei V., la locul numit ,,L.”, înscrisă în titlul de proprietate nr.1728/1997, pe vechiul amplasament, pentru care s-a constatat prin sentința civilă nr.4988/6.12.2007 a Judecătoriei Rădăuți, irevocabilă (pronunțată în cadrul acțiunii civile de revendicare imobiliară promovată de C. M. împotriva lui R. V.) că este ocupat de gospodăria intimatului R. N. N., devenind astfel aplicabile dispozițiile art.24 al.1 din legea nr.18/1991.
Prin sentința civilă nr.4447/18.12.2009 a Judecătoriei Rădăuți, irevocabilă, dat fiind faptul că vechiul amplasament al proprietății autorului petentei nu este liber, Comisia comunală de fond funciar V. a fost obligată să o pună în posesie pe petenta C. M. cu suprafața de 500 mp teren, în compensare, pe un amplasament disponibil din rezerva comisiei locale sau să îi acorde despăgubiri, față de prevederile art.24 al. 2 din Legea nr.18/1991.
Intimata Comisia comunală de fond funciar V., potrivit art.5 lit.i, art.34 al.3, 5 din Regulamentul de punere în aplicare a legilor fondului funciar adoptat prin H.G. 890/2005, nu a făcut dovada că a încunoștințat petenta despre data stabilită pentru punerea în posesie cu teren pe un amplasament din rezerva sa, sau, în situația în care nu mai există terenuri în rezervă și nu este posibilă nici punerea în posesie pe un amplasament din proprietatea privată a comunei, conform art.9 al.3 din Hotărâre, că i-a adus la cunoștință imposibilitatea atribuirii terenului în natură.
Întrucât refuzul nejustificat al comisiei locale în îndeplinirea obligației stabilită prin hotărâre judecătorească, pronunțată în contradictoriu cu aceasta și astfel obligatorie, conform art.435 al.1 din Codul de procedură civilă, a fost dovedit, actul de reconstituire în favoarea autorului petentei fiind obținut în urmă cu mai bine de 20 de ani, față de data obligării la punere în posesie, pe un amplasament disponibil din rezervă, răgazul lăsat a fost suficient de mare, cererea de obligare la plata de daune cominatorii a comisiei locale de fond funciar pentru întârzierea executării obligației de punere în posesie, conform art.64 al.1 din Legea nr.18/1991 rap. la art.1516 din Codul civil, este întemeiată.
Cât privește pretenția de obligare a intimatelor la plata de daune pentru lipsa de folosință a terenului, întemeiată pe dispozițiile art.1357 din Codul civil, aceasta nu are suport probator, prin urmare a fost respinsă, ca nefondată.
În temeiul art.453 al.1 din Codul de procedură civilă, intimata Comisia comunală de fond funciar V. a fost obligată la cheltuieli de judecată către petentă constând în onorariul avocatului, iar aceasta din urmă a fost obligată la cheltuieli de judecată către intimatul R. N. V., constând tot în onorariul avocatului.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel intimata C. C. PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR V. - prin primar V. I., criticând sentința ca fiind nelegală și netemeinică.
În motivare, intimata apelantă a arătat că, prin cererea de chemare în judecată, petenta a solicitat punerea în posesie cu suprafața de 500 mp teren din rezerva comisiei locale sau despăgubiri. Prin întâmpinarea depusă în termenul procedural, a invocat excepția autorității de lucru judecat în ceea ce privește obiectul dosarului, respectiv sentința civila nr. 4447/18.12.2009. Instanța de fond a admis plângerea astfel cum a fost modificată, însă această modificare nu a fost pusă în discuția părților. În ceea ce privește modificările aduse plângerii inițiale la fiecare termen de judecata și puse în discuția părților, apelanta și-a exprimat poziția procesuală în sensul respingerii lor. În situația în care petenta si-a modificat plângerea în termenul procedural, această modificare trebuia să-i fi comunicată pentru a putea formula și depune întâmpinare și pentru a-și face apărările. Ori, acesta modificare de acțiune nu i-a fost comunicată și nici nu a fost pusă în discuția părților.
A arătat apelanta că prima instanță a motivat în sentința apelată că există refuz nejustificat din partea sa, a intimatei apelante, la îndeplinirea obligației, însă acest refuz nu a fost dovedit de petentă. Așa cum a arătat și în fața primei instanțe, petenta nu s-a adresat cu nici o solicitare scrisă către C. locală de fond funciar V. pentru a indica pentru care dintre variantele înscrise în sentința civila nr. 444/2009 optează, rămânând în pasivitate. Practic plângerea a fost adresata direct instanței fără a proceda mai întâi la depunerea unei cereri la comisia locală în care să indice exact pretențiile sale. Mai mult decât atât, apelanta a învederat instanței și faptul că deși prin sentința civilă nr. 444/2009 s-a constatat lipsa calității procesuale pasive a pârâtului R. N. V., terenul pe care îl solicita petenta este deținut de către acesta, ea, intimata apelantă menționând că acesta deține o suprafața de 1.300 m.p., justificând cu acte doar pentru suprafața de 800 m.p.
A mai arătat intimata apelantă că, raportat la faptul că plângerea a fost admisă în parte, în mod nejustificat a fost obligată la plata în totalitate a cheltuielilor de judecată.
In concluzie, apelanta a solicitat admiterea apelului astfel cum a fost formulat.
In drept, a invocat dispozițiile art. 466 și urm. din N.C.pr.civ.
Prin întâmpinarea depusă la dosar petenta intimată C. M. a solicitat respingerea apelului ca nefondat si menținerea sentinței apelate ca legala si temeinica pentru următoarele motive.
În ceea ce privește primul motiv de apel prin care se retine ca instanța de fond a admis plângerea astfel cum a fost modificata, însă, aceasta modificare nu a fost comunicata apelantei pentru a putea depune intampinare si nu a fost pusa in discuția pârtilor, operează lipsa de interes.
Astfel, în încheierea de ședința din data de 28 mai 2015, pronunțata in dosarul nr._, s-a consemnat faptul ca apărătorul petentei, C. M. a depus la dosar o cerere de modificare a acțiunii, un exemplar fiind înmânat avocatului, Streanga M., pentru intimata C. comunala pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor Volovat. Cererea petentei a fost pusa in discuția pârtilor, consemnându-se în aceeași încheiere de ședință opoziția intimatei, prin avocat, cu privire la modificarea acțiunii.
Instanța de fond prin încheierea mai sus-arătată, s-a pronunțat asupra cererii de modificare depusă de petenta, a constatat că aceasta nu a fost formulată în termen conform art. 204 alin.1 C.pr.civ., că nu există acordul părții adverse pentru a fi incidente dispozițiile art. 204 alin. 3 C.pr.civ., motiv pentru care nu a luat act de modificarea adusa acțiunii.
Referitor la cel de al doilea motiv de apel prin care se invocă faptul că petenta nu s-a adresat cu nici o solicitare scrisă către C. locală de fond funciar V. pentru a indica pentru care din variantele înscrise în sentința civilă nr. 4447/2009 optează, rămând în pasivitate. S-a mai arătat că, deși prin sentința 444//2009 s-a constatat lipsa calității procesuale pasive a pârâtului R. N. V., terenul pe care îl solicită petenta este deținut de către acesta.
Toate aceste susțineri sunt neîntemeiate și nu pot fi primite de către instanța de apel.
Așadar, în mod corect, s-a arătat de către instanța de fond în motivarea hotărârii apelate, faptul că intimata C. comunala de fond funciar V. nu a făcut dovada că a încunoștiințat petenta despre data stabilita pentru punerea in posesie cu teren pe un amplasament din rezerva sa, în conformitate cu dispozițiile art. 5 lit. I, art. 34 alin. 3 si 5 din Regulamentul de punere în aplicare a legilor fondului funciar adoptat prin H.G. 890/2005 sau în situația în care nu mai există terenuri în rezervă și nu este posibilă nici punerea în posesie pe un amplasament din proprietatea privată a comunei. că i-a adus petentei la cunoștința imposibilitatea atribuirii terenului în natură, potrivit art. 9 alin. 3 din Hotărâre.
Deci, este evident refuzul nejustificat al apelantei în îndeplinirea obligației stabilită prin hotărârea judecătorească pronunțată în contradictoriu cu aceasta. În această situație, cererea de obligare la plata de daune cominatorii a intimatei pentru întârzierea executării obligației de punere în posesie, conform art. 64 alin. 1 din Legea nr. 18/1991 rap. la art. 1516 din Codul civil este întemeiată.
Atâta timp cât în favoarea autorului petentei, C. C., a fost reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafața de 500 mp. teren, situat în intravilanul comunei V., înscrisă în titlul de proprietate nr. 1728/1997, pe vechiul amplasament, pentru că s-a constatat prin sentința civilă nr. 4988/6.12.2007 a Judecătoriei Rădăuți, irevocabilă (pronunțată în cadrul acțiunii civile de revendicare imobiliară promovată de C. M. în contradictoriu cu R. V.) că este ocupat de gospodăria lui R. N. N., au devenit aplicabile dispozițiile art. 24 alin. l din Legea nr. 18/1991.
În răspunsul la întâmpinare, intimata apelantă a arătat că instanța de fond a admis plângerea astfel cum a fost modificată, însă, modificarea acțiunii
inițiale nu a fost pusă în discuția părților pentru a putea face apărări. În
ceea ce privește modificările aduse plângerii inițiale la fiecare termen de
judecată și puse în discuția părților, ea, apelanta, și-a exprimat poziția procesuală în sensul respingerii lor. In situația în care petenta-intimata și-a modificat
plângerea în termenul procedural, această modificare trebuia să-i fie
comunicată pentru a putea formula și depune întâmpinare și pentru a-și face
apărările. Ori această modificare de acțiune nu i-a fost comunicată și nici
nu a fost pusă în discuția părților, astfel încât nu poate fi reținută lipsa de
interes în motivarea apelului invocată de intimata-petentă.
În ceea ce privește susținerea că în speță există refuz
nejustificat din partea sa, a apelantei, la îndeplinirea obligației, acest refuz nu a fost dovedit de intimata-petentă. Așa cum a arătat și la instanța de fond, aceasta nu s-a adresat cu nici o solicitare scrisă Comisiei locale de fond funciar V. pentru a indica pentru care dintre variantele înscrise în sentința civilă nr. 444/2009 optează, rămânând în pasivitate. Practic plângerea a fost adresată direct instanței fără a proceda mai întâi la depunerea unei cereri la comisia locală în care să indice exact pretențiile sale.
Apelanta a învederat instanței de judecată că la data de 18.08.2015 i-a transmis intimatei-petente o ofertă de compensare cu teren echivalent, ofertă pe care aceasta a refuzat-o, sens în care a depus la dosarul din apel copii după ofertă și refuzul intimatei-petente.
Raportat la faptul că plângerea a fost admisă în parte, apelanta consideră că, în mod nejustificat a fost obligată la plata în totalitate a cheltuielilor de judecată. În concluzie, a solicitat admiterea apelului astfel cum a fost formulat.
Examinând sentința atacată în raport cu motivele de apel formulate, cu dispozițiile legale incidente în materie și probatoriul administrat în cauză, tribunalul reține următoarele considerente:
În speță, tema pretențiilor, așa cum au fost modificate până la primul termen de judecată, prin răspunsul la întâmpinare și a probațiunii acestora vizează obligarea intimatei C. locală de fond funciar V., reprezentată prin primar la plata daunelor cominatorii în cuantum de 50 lei pentru fiecare zi de întârziere în executarea obligației de punere în posesie a petentei C. M. cu suprafața de 500 mp teren precum și la plata sumei de 5000 lei daune pentru lipsa de folosință a terenului.
Motivul de apel prin care se invocă faptul că instanța de fond a admis plângerea astfel cum a fost modificată și că această modificare nu a fost comunicată și pusă în discuția părților, nu poate fi reținut. Din încheierea de ședință din data de 28.05.2015 reiese faptul că apărătorul petentei a depus la dosar o cerere de modificare a acțiunii din care un exemplar a fost înmânat avocatului Ș. M. pentru intimata apelantă C. locală de fond funciar V.. Această cerere a petentei de modificare a acțiunii a fost pusă în discuția părților, iar intimata, prin avocat, și-a exprimat opoziția cu privire la modificarea solicitată.
Prin urmare, prin această încheiere de ședință pronunțată la data de 28.05.2015, instanța de fond s-a pronunțat asupra cererii de modificare formulată de către petentă, a constatat că această cerere nu a fost formulată în termen în raport de dispozițiile art. 204 al. 1 C.pr.civ., că nu există acordul părții adverse pentru a fi incidente dispozițiile art. 204 al. 3 C.pr.civ., condiții în care prima instanță nu a luat act de modificarea adusă acțiunii.
Prin apelul formulat se mai invocă faptul că petenta intimată nu s-a adresat cu o solicitare scrisă către C. locală de fond funciar V., în care să indice pentru care din variantele înscrise în sentința civilă nr. 4447/2009 optează, rămânând în pasivitate și că, deși, prin această sentință s-a constatat lipsa calității procesuale pasive a pârâtului R. N. V., terenul pe care îl solicită petenta intimată este deținut de către acesta.
Din examinarea considerentelor sentinței atacate, raportat la motivul de apel formulat de pârâta apelantă, tribunalul reține că, pârâta apelantă nu a făcut dovada că a încunoștiințat petenta intimată despre data stabilită pentru punerea în posesie cu teren pe un amplasament din rezervă, potrivit dispozițiilor art. 5 lit. I, art. 34, al. 3 și 5 din Regulamentul de punere în aplicare a legilor fondului funciar adoptat prin H.G. 890/2005, sau în situația în care nu mai există terenuri în rezervă și nu este posibilă nici punerea în posesie pe un amplasament din proprietatea privată a comunei, că i-a adus petentei la cunoștință imposibilitatea atribuirii terenului în natură, potrivit art. 9 al. 3 din hotărâre.
Față de toate aceste aspecte, rezultă evident refuzul nejustificat al apelantei în îndeplinirea obligației stabilită prin sentința civilă nr. 4447/2009 (f-6 dosar fond), pronunțată în contradictoriu cu apelanta.
În aceste condiții, în mod justificat, prima instanță a admis cererea de obligare la plata de daune cominatorii a apelantei pentru întârzierea executării obligației de punere în posesie conform art. 64 al. 1 din legea nr. 18/1991.
Cum, în favoarea autorului petentei intimate, C. C.,a fost reconstituit dreptul de proprietate pentru terenul în litigiu de 500 mp, situat în intravilanul . titlul de proprietate nr. 1728/1997 pe vechiul amplasament și pentru că s-a constatat prin sentința civilă nr. 4988/2007 a Judecătoriei Rădăuți, irevocabilă – pronunțată în cadrul unei acțiuni în revendicare imobiliară promovată de C. M. în contradictoriu cu R. V., că acest teren este ocupat de gospodăria lui R. N. N., în speță au devenit incidente dispozițiile art. 24 al. 2 din Legea nr. 18/1991.
În consecință, tribunalul în temeiul dispozițiilor art. 480 C.pr.civ. va respinge apelul ca nefondat.
În temeiul art. 452, 453 C.pr.civ., ca parte căzută în pretenții, intimata apelantă C. C. PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR V. - prin primar V. I., va fi obligată să plătească intimaților R. N. V. și C. M. câte 500 lei cheltuieli de judecată din apel, reprezentând onorariu avocat conform chitanțelor de la fila 36 și fila 38 dosar.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE :
Respinge, ca nefondat, apelul formulat de intimata C. C. PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR V. - prin primar V. I., cu sediul în ., împotriva sentinței civile nr. 1748/03.06.2015 pronunțată de Judecătoria Rădăuți în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații R. N. V., domiciliat în ., C. JUDEȚEANĂ PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR DE PE LÂNGĂ PREFECTURA SUCEAVA, cu sediul în mun. Suceava, ., nr. 36 și C. M. (CNP -_), domiciliată în mun. Rădăuți, Calea Bucovinei, nr. 36, ., jud. Suceavași co domiciliul procedural ales la Cabine avocat N. M. – mun. Suceava, .. 6, ., ..
Obligă intimata apelantă C. C. PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR V. - prin primar V. I., să plătească intimaților R. N. V. și C. M. câte 500 lei cheltuieli de judecată.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 17.11.2015.
Președinte, A. S. | Judecător, D. D. | |
Grefier, C. D. I. |
RED. S.A.
JUD. G. P.
TEHNORED.I.C.D
7 EX. – 11.12.2015
. ex. intimatei apelante
- câte un ex. intimaților (4)
| ← Expropriere. Sentința nr. 260/2015. Tribunalul SUCEAVA | Grăniţuire. Decizia nr. 1449/2015. Tribunalul SUCEAVA → |
|---|
