Grăniţuire. Decizia nr. 1449/2015. Tribunalul SUCEAVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1449/2015 pronunțată de Tribunalul SUCEAVA la data de 20-11-2015 în dosarul nr. 1449/2015
Dosar nr._ Grănițuire
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SUCEAVA
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA NR. 1449
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 20 NOIEMBRIE 2015
PREȘEDINTE V. O. D.
JUDECĂTOR A. I. M.
GREFIER S. A.-M.
Pe rol, judecarea apelului declarat de către pârâta H. E., împotriva sentinței civile nr. 1739 din data de 2 iunie 2015 pronunțată de Judecătoria Rădăuți în dosar nr._, intimată fiind reclamanta P. V..
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă pârâta apelantă H. E., asistată de avocat U. I. și reclamanta intimată, asistată de avocat Todorese D., ce substituie pe avocat S. P.
Procedura de citare cu părțile este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Apărătorul pârâtei apelante depune la dosar împuternicire avocațială.
Apărătorul reclamantei intimate depune la dosar delegație de substituire și precizează că avocatul titular a depus la dosar împuternicirea avocațială odată cu întâmpinare.
Instanța, verificând actele și lucrările dosarului, constată că împuternicirea avocațială a doamnei avocat S. P. se află la f. 87 dosar.
Apărătorul pârâtei apelante precizează că aceasta înțelege să solicite anularea sentinței civile atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanțe în vederea administrării probei cu efectuarea în cauză a unui raport de expertiză, pârâta apelantă invocând că lucrarea de la instanța de fond a fost întocmită în lipsa defunctului H. V., iar probatoriul indicat prin memoriul de apel vizează readministrarea acestuia la prima instanță.
Precizează că pârâta apelantă a fost introdusă în cauză ca urmare a decesului soțului, pârâtul H. V..
Solicită admiterea probei cu înscrisurile depuse la dosar.
Apărătorul reclamantei intimate invocă excepția netimbrării apelului.
Instanța aduce la cunoștință părților că dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 50 lei este depusă la f. 26 dosar.
Apărătorul reclamantei intimate arată că nu mai insistă în excepția invocată și solicită admiterea probei cu înscrisurile deja aflate la dosar.
Arată că este de acord cu proba cu înscrisuri solicitată de către partea adversă.
Apărătorul pârâtei apelante arată că este de acord cu proba cu înscrisuri solicitată de către partea adversă.
Instanța, în baza art. 470, art. 476, art. 478 din noul Cod de procedură civilă, încuviințează proba cu înscrisuri solicitată de către părți, urmând ca utilitatea, pertinența și concludența acestora să fie analizate prin raportare la ansamblul probator aflat la dosar.
Apărătorii părților, luând pe rând cuvântul, arată că nu mai au cereri de formulat în cauză și solicită acordarea cuvântului la dezbateri pe fondul cauzei.
Instanța, în baza art. 244 al. 1 din noul Cod de procedură civilă, constată terminată cercetarea procesului și deschide dezbaterile asupra fondului cauzei, potrivit disp. art. 392 din noul Cod de procedură civilă.
Apărătorul pârâtei apelante precizează că aceasta este moștenitoarea def. H. V., pârât în cauză și, față de motivele invocate prin memoriul de apel inițial și memoriile olografe depuse la dosar, solicită admiterea apelului, casarea sentinței civile atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare în vederea administrării probatoriului în condiții legale, cu precizarea că în zilele în care au fost fixate termenele pentru efectuarea raportului de expertiză, pârâtul era programat la dializă, astfel că lucrarea s-a întocmit în lipsa acestuia, expertul nu a verificat punerea în posesie aferente celor două titluri de proprietate ale pârâtului defunct, nu a lămurit care este suprafața de teren deținută de către reclamanta intimată, aceasta cedând teren în favoarea unui vecin.
În subsidiar, solicită admiterea apelului, modificarea sentinței civile atacate și stabilirea liniei de hotar pe vechiul amplasament, care există ca linie de hotar între proprietățile părților, cu cheltuieli de judecată reprezentând taxă judiciară de timbru și onorariu avocațial.
Apărătorul reclamantei intimate solicită respingerea apelului și menținerea sentinței civile atacate ca fiind legală și temeinică, cu precizarea că în raportul de expertiză efectuat în cauză se menționează că pârâtul a refuzat de fiecare dată să participe la măsurători și există probe în acest sens, acesta nu și-a formulat apărările, nu a propus probe, nu a formulat obiecțiuni la raportul de expertiză și nici nu a solicitat întocmirea unui nou raport de expertiză.
Precizează că pârâtul a solicitat termen de amânare, urmărind tergiversarea cauzei, raportul de expertiză a respectat obiectivele stabilite de către instanță, s-au analizat corect documentele ce au stat la baza întocmirii actelor de proprietate și s-a constatat că linia de hotar este alta decât cea existentă în teren, obiectul cauzei este stabilirea liniei de hotar și nu analiza titlurilor de proprietate, probatoriul a fost corect administrat, cu cheltuieli de judecată.
Instanța, în baza art. 394 din noul Cod de procedură civilă, închide dezbaterile.
TRIBUNALUL,
Asupra apelului de față, constată:
Prin acțiunea civilă înregistrată la Judecătoria Rădăuți la data de 18 septembrie 2014, reclamanta P. V. l-a chemat în judecată pe pârâtul H. V., solicitând instanței ca prin hotărârea pe care o va pronunța să stabilească linia de hotar dintre proprietățile părților.
În motivare a arătat că este proprietara suprafeței de 5.400 mp., teren intravilan, situat la locul numit „Acasă”, înscris în C.F. nr._ a comunei cadastrale Zamostea, în baza titlului de proprietate nr.1512/20.09.2002 și a certificatului de moștenitor nr.158/03.07.2009 eliberat de B.N.P. Sehlanec-M..
S-a precizat că între părți există o stare conflictuală de mai mult timp, pârâtul distrugând gardul ce desparte proprietățile și nu respectă linia de hotar, construind o casă fără a respecta distanța legală față de gardul existent la acea dată.
În drept, au fost invocate prevederile art.560 Cod civil.
Legal citat pârâtul a formulat întâmpinare (filele nr.18-19) prin care a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată și netemeinică.
Pe fondul cauzei, pârâtul a motivat că are de la bunicul său T. V. H. suprafața de 15 ari, din care 10 ari intabulați în baza titlului de proprietate nr.598/03.06.1994.
Pârâtul a precizat că el a construit gardul ce delimita terenul său în anul 1960 și a plantat copacii și nicidecum reclamanta, iar construcțiile au fost edificate cu respectarea intabulării și a autorizației de construire
Prin sentința civilă nr. 1739 din data de 02 iunie 2015, Judecătoria Rădăuți a admis acțiunea civilă, având ca obiect grănițuire formulată de reclamanta P. V., în contradictoriu cu pârâtul H. V., a stabilit linia de hotar dintre proprietățile părților pe aliniamentul pct. a-b-c-d-f-h-i-j-k, conform anexei nr. 2 la raportul de expertiză și a obligat pârâtul să plătească reclamantei suma de 3000 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că reclamanta a formulat această cerere de chemare în judecată pentru stabilirea linie de hotar între terenul proprietatea sa și terenul proprietatea pârâtului H. V., având în vedere conduita acestuia cu privire la gardul despărțitor și edificarea unei noi construcții.
În urma identificării topo-cadastrale, expertul judiciar a stabilit că terenul deținut de reclamantă are o suprafață de 5308 mp., față de 5400 mp., conform titlului de proprietate nr.1512/20.09.2002 eliberat pe numele Bizubac I., cu moștenitor Bizubac M., aceasta având o înțelegere cu vecinul Hânțescu F. privind ocuparea unei suprafețe de 280 mp., . Est cu pârâtul H. V..
Pârâtul H. V. deține o suprafață de 2012 mp. curți-construcții, împrejmuit cu gard de tablă, lipsind gard doar spre drum, acesta având conform titlului de proprietate nr.598/03.06.1994 emis pe numele său o suprafață de doar 1000 mp..
Prin sentința civilă nr.148 din data de 12.01.2012 a Judecătoriei Rădăuți s-a admis acțiunea pârâtului având ca obiect hotărâre care să țină loc de act autentic și s-a constatat dreptul de proprietate al acestuia cu privire la suprafața de 1000 mp. teren intravilan curți-construcții, așa cum a fost evidențiat în sentința civilă nr.190/2008 a Judecătoriei Rădăuți.
Instanța a reținut că prin adresa nr.1450/04.06.2014, Primăria comunei Zamostea a comunicat expertului judiciar că deține harta intravilanului localității, întocmită de specialiști topo în anul 1980 și terenul reclamantei se învecinează la Est cu drumul DS 611 și nu cu locuință, fiind atașat și extrasul din planul de situație.
Mai mult decât atât, planul de situație întocmit în anul 2013 de S.C. Art Proiect SRL Rădăuți și anexat la autorizația de construire/desființare nr.26/2013 și vizat de Primăria comunei Zamostea nu corespunde cu planul de situație anexat la C.F. nr._, amplasamentul terenului curți fiind diferit.
În urma identificării în teren, expertul judiciar a stabilit că limita terenului pârâtului, spre terenul reclamantei, așa cum a fost evidențiată în planul de amplasament anexat la Cartea Funciară, nu coincide cu gardul actual, al pârâtului decât pe porțiunea c-d, casa actuală C5 nu are nici un colț lipit de gardul actual, construcția din cărămidă garaj nu apare în planul CF, construcția C2 anexă nu există în teren, iar centrala termică nu apare în plan.
Instanța nu a putut reține motivele exprimate ulterior de pârât prin mai multe memorii, fiind evidentă încercarea de tergiversare a litigiului și obstrucționarea expertului judiciar în efectuarea lucrării, aspecte confirmate prin notele de al filele nr.58-59 și procesele-verbale întocmite la fața locului.
Expertul judiciar a înștiințat în mod legal părțile și s-a deplasat în mai multe rânduri la fața locului, fiind amenințat de pârât, motiv pentru care a sesizat organelor de poliție cu privire la conduita acestuia.
În virtutea rolului activ judecătorul nu poate substitui, în totalitate, pârâtul în administrarea probelor, însă instanța a constatat că expertul judiciar a depus toate diligențele și a efectuat verificări atât în cartea funciară, cât și în evidențele Primăriei comunei Zamostea, în vederea stabilirii obiective a liniei de hotar, plecând de la înscrisurile depuse de părți la dosarul cauzei.
Instanța a reținut că expertul judiciar a verificat amplasamentul terenului deținut de pârât atât la Primăria comunei Zamostea, unde s-a folosit un plan pentru obținerea autorizației de construire, cât și la înscrierea dreptului de proprietate în C.F., unde s-a folosit un alt plan de amplasament, diferențele fiind enumerate la filele nr.133 și prin compararea cu situația reală din teren.
În cadrul unei acțiuni în grănițuire, instanța nu poate analiza titlurile de proprietate sub aspectul procedurii reconstituirii dreptului de proprietate pentru părți, aspecte ce pot fi supuse analizei judecătorești doar unui complet specializat într-o cauză de fond funciar.
În sens material, dreptul la acțiune, bazat pe dispozițiile art. 560 N. C. civ., circumscrie posibilitatea pentru proprietar sau orice persoană care are un drept real asupra unui fond limitrof, de a pretinde vecinului său, prin acțiune în justiție (sau pe cale amiabilă), restabilirea hotarului real ce separă fondurile învecinate și marcarea acestuia prin semne materiale vizibile.
Într-o asemenea acțiune, judecătorul nu se va pronunța asupra existenței dreptului de proprietate (în întregul său), ci asupra formei terenului care alcătuiește dreptul de proprietate (în partea din litigiu), al cărui contur este fixat, decisiv, prin linia hotarului despărțitor, determinată prin semne vizibile.
În consecință, instanța a admis acțiunea reclamantei și a stabilit linia de hotar dintre terenurile deținute de părți pe aliniamentul punctelor de contur a-b-c-d-f-h-i-j-k, așa cum a fost evidențiată în anexa nr.2 la raportul de expertiză întocmit de expert A. M..
În temeiul art.453 din N.C.proc.civ. a obligat pârâtul să plătească reclamantei suma de 3000 lei, cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocat, taxă judiciară de timbru și onorariu expert judiciar.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel H. E., in calitate de moștenitoare (soție) a paratului H. V., prin care a solicitat admiterea acestuia, modificarea in totalitate a sentinței civile atacate si in urma rejudecarii fondului, sa se stabilească linia de hotar reală ce separa fondurile învecinate dupa semnele vizibile si reperele existente la data deschiderii acțiunii si care nu au fost luate in considerare la darea sentinței, care in mod evident a fost eronata; cu cheltuieli de judecată.
A solicitat repunerea in termenul de apel.
În motivare a arătat următoarele:
In fapt, este moștenitoarea paratului H. V. care a decedat la data de 16.06.2015 in calitate de soție supraviețuitoare, (a anexat certificat de deces, certificat de căsătorie, va depune la termen si alte documente doveditoare).
Sentința a fost nelegala si netemeinica fiind bazata pe o expertiza topo care nu a fost întocmita conform uzanțelor dupa semnele vizibile care evidențiază si acum si de la început hotarul dintre fonduri si nu s-a făcut dupa planurile aferente titlurilor de proprietate asa cum s-a solicitat de instanța prin obiective.
A formulat obiectiuni la raportul de expertiza in termen explicând ca, construcția veche a fost ridicata in 1968 si de atunci exista si linia de hotar. Exista semn material care delimitează hotarul dintre cele doua fonduri. S-a respins cererea de contraexpertiza.
Raportul de expertiza A. Marianaeste a fost intocmit in absenta paratului, fara consultarea înscrisurilor privitoare la intinderea celor doua fonduri vecine si a urmelor din teren, ca de exemplu linia vechii fundatii a casei paratului H. V. si urmele vechiului gard despărțitor ale cele doua fonduri.
Din probele aflate la dosar nu a rezultat ca H. V. s-ar fi întâlnit cu experta.
Din înscrisurile pe care le-a depus a rezultat ca paratul avea program de dializa luni, miercuri si vineri de mulți ani, rinichii acestuia nu funcționau aproape de loc. In zile de miercuri si vineri s-au fixat termene de către expert pentru deplasarea la fata locului. Paratul a dorit sa fie prezent la expertiza, dar nu a avut înțelegere in acest sens. A solicitat cercetare la fata locului si s-a respins cererea.
Experta nu a explicat de ce nu a studiat planurile de punere in posesie aferente celor doua Titluri de proprietate. Titlul de proprietate al lui H. V. a fost obținut in 1994 sub nr. 598 in urma bunicului sau, iar TP a reclamantei a fost obținut in 2002 si are nr. 1512.
Experta a avut in vedere ocuparea unei suprafețe de 280 mp din 5400 mp ai reclamantei rămânând inexplicabil suprafața de 3508 mp in posesia acesteia din urma.
In realitate, conform "contractului de vânzare cumpărare" din 23.06.2011 aflat la dosarul cauzei, reclamanta a înstrăinat suprafața de 0,04 ha pentru suma de 2.000 lei.
Acest teren a fost identificat in înscris ca fiind situat in tarlaua Zamostea ce se învecinează cu P. V., drum, Hantescu F., parau, înscris in titlu de proprietate nr. 1512 emis de Prefectura Suceava (a anexat contractul).
In aceasta situație nu s-a clarificat prin expertiza care este suprafața deținuta de reclamanta P. V., raportat la prevederile contractului de vânzare cumpărare încheiat la Primăria comunei Zamostea.
Una din probele luate in considerare la întocmirea raportului de expertiza a fost intabularea terenului reclamantei, fara sa se analizeze insa care au fost motivele pentru care a deschis reclamanta o acțiune in anularea propriei intabulari, luându-se în considerare din acest punct de vedere numai intabularea terenului reclamantei si neexplicandu-se daca expertul, având in vedere intabularile celor doua fonduri, a găsit ca hotarul se afla pe terenul reclamantei, luând in considerare numai înscrierile din intabularea reclamantei ca având autoritate si contestând înscrierile paratului H. V., legandu-se de construcțiile care existau sau nu existau la data intabularii.
A observat expertul ca, casa actuala notată C5 pe planul anexa la CF nu este lipita de gard, lucru care este real deoarece au construit noua casa mai înspre interiorul proprietății, dar hotarul dintre fonduri se delimitează dupa vechile semne materiale.
In ceea ce privește afirmațiile reclamantei luate in considerare de expert pentru a concluziona in defavoarea paratului este evident ca au fost nereale si făcute pentru a influenta soluția instanței si nu trebuiesc luate in considerare deoarece paratul nu a avut posibilitatea sa se apere in fata expertului.
Atat expertiza cat si hotărârea instanței de fond care s-a întemeiat pe expertiza au fost eronate deoarece au reținut adresa nr. 1450/04,06.2014 a Primăriei Zamostea referitoare la "harta privind intravilanul localității, intocmita de specialist in 1980" din care a rezultat ca nu exista casa.
Nu a fost indicat ce fel de specialiști au întocmit harta respectiva, în realitate casa era ridicata din anul 1968 si a fost luata de ape la inundațiile de acum cativa ani, lucru care poate fi demonstrat cu adeverințe de la aceiași Primărie cat si cu martori.
Expertul a avut in vedere planul din 2013 al ., anexa a autorizației de construire/desființare nr. 26/2013, unde amplasamentul curților era diferit de cel din CF, în sensul ca se întindea de la 6,68 m inainte de fosta clădire C3 (demolata) si aproximativ in locul căreia s-a ridicat actuala casa.
Toate constatările trebuiau corelate cu situația din teren, adică cu semnele materiale.
Defunctul său sot a regretat faptul ca nu a putut fi de fata la măsurători din cauza bolii si a dializelor la care s-a adăugat si o forma de pneumonie care a necesitat internarea îndelungata la un spital din Iasi.
Regretul său este si pentru acest motiv, dar si pentru faptul ca este afectata de aceasta hotărâre eronata, deoarece vecinul abia așteaptă sa solicite eliberarea suprafeței de 56 mp si sa scoată centrala termica, anexa si casa.
Reclamanta a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului ca fiind nefondat si menținerea hotărârii atacate ca fiind legala si temeinica.
În motivare a arătat că sentința atacata a fost legala si temeinica sub toate aspectele, instanța analizând si interpretând corect toate probele administrate in cauza.
De fapt, apelul formulat in cauza nu reprezintă decât o mare "aberație", o prezentarea a unor situații ce exced cadrul procesual, iar motivele invocate de către parată au fost total nefondate.
În raportul de expertiza efectuat in cauza s-a menționat foarte clar ca paratul a refuzat de fiecare data sa participe la măsurători si există probe in acest sens, încercând obstructionarea expertului judiciar in efectuarea lucrării, iar instanța a retinut aceste aspecte prin sentința atacata.
Mai mult decât atât, paratul nu si-a formulat apărările si nu s-au propus probe în termenul legal prevăzut de lege, nu s-au formulat obiectiuni la raportul de expertiza si nu s-a solicitat o contraexpertiza.
Paratul a depus la dosarul de fond doar memorii care nu aveau legătura cu obiectul cauzei, nefiind motivate in drept.
Paratul a înțeles sa se apere pe fondul cauzei doar solicitând termene de amânare a judecații, ceea ce a dus la evidenta încercare de tergiversare a litigiului.
In ceea ce privește raportul de expertiza, acesta a respectat obiectivele dispuse de către instanța si propuse de parții, s-au analizat in mod corect si legal toate documentele care au stat la baza actelor de proprietate si s-a constatat ca linia de hotar este alta decât cea existenta in teren.
Tocmai pentru ca paratul a generat mereu aceasta stare conflictuala prin ocuparea abuziva a terenului proprietatea reclamantei, nerespectand linia de hotar, s-a dispus efectuarea unei expertize topo cadastrale, care sa lămurească situația juridică a terenurilor dintre cele două proprietăți.
Paratul a știut dintotdeauna ca ocupa o suprafața de teren din terenul proprietatea reclamantei, fapt dovedit din probele administrate in cauza.
Obiectul cauzei este stabilirea linie de hotar si nu analiza titlurilor de proprietate, asa cum a rezultat din corelarea motivelor de apel invocate de către pârâtă.
De altfel, a solicitat respingerea tuturor probelor indicate de aceasta.
In speța, proba cu martori nu este utila, nici necesara soluționării cauzei, deoarece existenta casei construite în anul 1968 nu face obiectul dosarului, motivat de faptul ca imobilul se afla pe terenul sau, teren evidențiat in T.P. nr.598/1994, situație necontestata de nimeni.
Pârâta a depus răspuns la întâmpinare prin care a solicitat admiterea apelului și respingerea tuturor falsurilor și minciunilor care le-a arătat reclamanta (f. 99-101).
Examinând apelul, conform art. 479 al. 1 din noul Cod de procedură civilă, prin prisma actelor și lucrărilor dosarului, a considerentelor sentinței și a criticilor invocate, tribunalul reține următoarele:
Reclamanta a formulat prezenta acțiune în grănițuire, invocând ca dovadă a dreptului său de proprietate titlul de proprietate nr. 1512/2002 (f. 26, judecătorie). De asemenea, s-a constatat, de către prima instanță, existența unei înțelegeri cu vecinul Hânțescu F., cu privire la ocuparea unei părți din teren.
În contraprobă, pârâtul a invocat, ca act de proprietate titlul de proprietate nr. 598/1994 (f. 94, judecătorie) și sentința civilă nr. 148/2012, a Judecătoriei Rădăuți (f. 92, judecătorie), fiecare cu 1000 mp.
Pentru stabilirea liniei de hotar este de esență identificarea terenurilor părților, conform actelor de proprietate pe care acestea le invocă. În acest sens, prima instanță a stabili corect obiectivele pentru expertiza topo, prin încheierea din 3.02.2015: să identifice cadastral și tabular terenurile limitrofe deținute de către părți conform actelor de proprietate pe care aceștia le dețin, conform istoricului din cartea funciară, dar și a planurilor de punere în posesie întocmite cu ocazia aplicării Legii fondului funciar și să se stabilească dacă linia de hotar existentă este corectă sau se impune stabilirea ei pe alt traseu.
Suntem în prezența unor titluri de proprietate, emise în baza legislației de fond funciar. Conform reglementărilor de aplicare a acesteia, titlul de proprietate trebuie să fie conform cu documentația prealabilă, inclusiv cu procesul-verbal de punere în posesie (potrivit art. 36 din HG nr. 890/2005, ce reprezintă actualul regulament de aplicare a legislației de fond funciar, dispoziții ce se regăsesc și în reglementările anterioare).
Chiar și reclamanta a indicat în obiective (f. 44, judecătorie) ca la individualizarea terenurilor limitrofe să se aibă în vedere și schițele de punere în posesie și planurile parcelare întocmite în aplicarea legii fondului funciar.
Raportul de expertiză nu a avut în vedere documentația specifică legislației de fond funciar, raportându-se, în special, la întabularea în cartea funciară. De reținut că înscrierea în cartea funciară are loc în baza actelor de proprietate, deci trebuie să fie conformă cu acestea. În cazul în care întabularea diferă de identificarea conform actelor de proprietate, trebuie avute în vedere acestea din urmă.
Experta a constatat că potrivit planului întocmit în 2013 de către . Rădăuți (anexă la autorizația de construire/desființare nr. 26/2013 – vizat de către Primăria . curți al pârâtului H. V., era diferit față de cel de pe planul anexă aflat la CF nr._ (care coincide cu al 2-lea plan întocmit tot în 2013, de către aceeași firmă în scopul „reconstituirii împrejmuirii existente pe . pârâtului).
Rezultă astfel anumite neconcordanțe, care trebuie lămurite prin raportare la documentația specifică legislației de fond funciar.
Astfel, în mod just, se critică în memoriul de apel absența raportării la punerile în posesie, aferente titlurilor de proprietate exhibate de părți ca acte de proprietate.
Practic, prima instanță a omologat o identificare a terenurilor părților fără a cerceta documentația de fond funciar, deși, corect, a inclus în obiectivele pentru raportul de expertiză această verificare.
Greșit a arătat prima instanță că nu se pot analiza titlurile de proprietate conform legislației speciale, de fond funciar. Practic, în prezenta cauză, nu se verifică legalitatea procedurii de reconstituire, ci se fac identificările terenurilor conform amplasamentului acordat părților prin emiterea titlurilor de proprietate. Cu alte cuvinte, se verifică ”forma terenului”, expresie folosită de prima instanță. De altfel, aceasta a inclus corect, în obiectivele fixate pentru expertiză, raportarea la documentația de fond funciar.
Această omisiune este o împrejurare esențială pentru soluționarea prezentei cauze, ceea ce echivalează cu nejudecarea fondului cauzei.
Neanalizarea aspectelor esențiale ale cauzei a fost sancționată și de jurisprudența CEDO (cauza Albina contra României).
Văzând că apelanta a solicitat în fața tribunalului trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanțe, conform art. 480 al. 3 teza a-II-a din noul Cod de procedură civilă, tribunalul va admite apelul, va anula sentința, trimițând cauza spre rejudecare primei instanțe.
Conform art. 480 al. 3 teza finală din noul Cod de procedură civilă, dezlegările date problemelor de drept de către instanța de apel, precum și necesitatea administrării unor probe sunt obligatorii pentru prima instanță.
În speță, se impune a se lua în calcul efectuarea unui supliment la raportul de expertiză topo sau o contraexpertiză, prin care terenurile părților vor fi identificate conform documentației de fond funciar, astfel cum s-a detaliat mai sus. Raportarea se va face și la sentința civilă nr. 148/2012, a Judecătoriei Rădăuți, pentru cei 1000 mp cu privire la care aceasta a fost pronunțată. Se va verifica amplasamentul avut în vedere în acel litigiu. Se va verifica și înțelegerea reclamantei cu vecinul Hânțescu F., cu privire la suprafața și amplasamentul care au făcut obiectul înțelegerii, în memoriul de apel, indicându-se o suprafață mai mare decât cea stabilită de expert.
Se va ține cont și de celelalte critici învederate de apelantă, în special situația construcțiilor care se subsumează aspectelor analizate mai sus.
Asupra cheltuielilor de judecată se va pronunța prima instanță, în rejudecare, în funcție de soluția dată fondului cauzei.
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
DECIDE :
Admite apelul declarat de către pârâta H. E., domiciliată în ., împotriva sentinței civile nr. 1739 din data de 2 iunie 2015 pronunțată de Judecătoria Rădăuți în dosar nr._, intimată fiind reclamanta P. V., domiciliată în ., jud. Suceava.
Anulează sentința civilă și trimite cauza spre rejudecare primei instanțe.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 20.11.2015.
Președinte, Judecător, Grefier,
V. O. D. A. I. M. S. A.-M.
Red. A.I.M.
Judecător fond C. G.-O.
Tehnored. S.A.M.
4 ex./10.12.2015
| ← Fond funciar. Decizia nr. 1437/2015. Tribunalul SUCEAVA | Fond funciar. Decizia nr. 1448/2015. Tribunalul SUCEAVA → |
|---|
