Partaj judiciar. Decizia nr. 91/2015. Tribunalul SUCEAVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 91/2015 pronunțată de Tribunalul SUCEAVA la data de 05-02-2015 în dosarul nr. 91/2015
Dosar nr._ - partaj judiciar -
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SUCEAVA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 91
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 05 FEBRUARIE 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE: C. M. N.
JUDECĂTOR: G. F. F.
JUDECĂTOR: F. L.
GREFIER: Ș. L. G.
Pe rol, pronunțarea asupra recursurilor formulate de pârâta M. D., domiciliat în mun. Câmpulung Moldovenesc, ..10, județul Suceava și reclamanții S. E. și S. T., ambii domiciliați în ., nr. 372, județul Suceava și IAȘINOVSCHI F., domiciliată în mun. Câmpulung Moldovenesc, . A, scara A, . împotriva sentinței civile nr. 2413 din data de 16 septembrie 2014 pronunțată de Judecătoria Rădăuți în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimații pârâți T. S. prin mandatar M. D., din mun. Câmpulung Moldovenesc, ..10, județul Suceava precum și din V., ., ., ., T. V., domiciliată în localitatea Poieni Solca, județul Suceava, G. F. O., domiciliat în localitatea Pârteștii de Jos, județul Suceava, T. V., T. I. și T. D..
Dezbaterile asupra cauzei civile în fond au avut loc în ședința publică din data de 15 IANUARIE 2015, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată care face parte integrantă din prezenta decizie și când, pentru a da posibilitatea părților prin apărătorii aleși, avocat L. M. pentru recurenta pârâtă și avocat C. R. pentru recurenții reclamanți să formuleze și să depună la dosar concluzii scrise, instanța a amânat pronunțarea cauzei pentru data de 22 IANUARIE 2015, și apoi, din lipsă de timp pentru deliberare, instanța a amânat pronunțarea cauzei pentru data de 29 IANUARIE 2015, și apoi, din aceleași considerente, instanța a amânat pronunțarea cauzei pentru data de astăzi, 05 FEBRUARIE 2015.
După deliberare,
TRIBUNALUL:
Asupra recursurilor de față, constată următoarele:
P. acțiunea civilă înregistrată pe rolul Judecătoriei Rădăuți la data de 8.03.2011, sub nr._, reclamanții S. E., I. T. și I. F. i-a chemat în judecată pe pârâții M. D., T. V., G. F.-O., T. V., T. I., T. D. și T. S., solicitând partajarea averii succesorale rămasă după defuncții lor părinți, respectiv bunici, T. Foarea și T. O., să se constate calitatea de moștenitori a reclamanților și pârâților și să se lichideze starea de indiviziune prin individualizarea și predarea efectivă a bunurilor ce li se cuvin, cu eventuala stabilire a unor sulte.
În motivarea acțiunii, reclamanții au arătat că defuncta T. F. a decedat la data de 2.10.2005 în loc. Solca, iar T. O. a decedat la 5.04.2010 în loc. Poieni-Solca, moștenitori cu vocație succesorală ai acestora rămânând S. E., M. D., T. V., T. I. și T. D., în calitate de fii ai defuncților, I. T. și I. F., în calitate de nepoți, prin reprezentare pentru mama lor, T. M., fiica defuncților, predecedată la 31.08.1977 și T. V., în calitate de fiică a defunctei, existând și un moștenitor testamentar, G. F.-O., care a fost instituit legatar cu titlu universal de către defuncta T. F., conform testamentului autentificat sub nr. 6651/13.11.1997 la B.N.P. B. C..
Masa succesorală se compune din terenurile în suprafață totală de 4 ha și 7500 m.p. situate pe raza orașului Solca și a satului Poieni-Solca, evidențiate pe titlul de proprietate 603/1995 și o casă din lemn, în suprafață de 77 m.p. ce a fost construită în anul 1976.
S-a mai arătat că ei au acceptat succesiunea în termenul legal de 6 luni și că pârâții ar trebui să facă dovada acceptării succesiunii în ceea ce îi privește.
Pârâtele M. D. și T. V. au formulat întâmpinare prin care au arătat că în principiu sunt de acord cu partajul, solicitând reducțiunea testamentului autentificat cu nr. 6651/13.11.1997 prin care defuncta T. F. l-a instituit ca legatar cu titlu universal pe pârâtul G. F. O..
De asemenea, au mai solicitat ca de la masa succesorală să fie excluse mai multe suprafețe de teren (indicate în cerere), arătând că acestea au fost proprietatea tatălui său, T. V., iar după decesul acestuia din anul 1945, mama sa s-a recăsătorit cu T. O., acesta din urmă înscriind și aceste terenuri la CAP în calitate de cap al gospodăriei, astfel titlul de proprietate fiind emis pe numele său. Aceste terenuri se regăsesc în testamentul nr. 1202/11.03.2008, testator fiind T. O..
Au mai solicitat pârâtele ca să se constate existența unui pasiv succesoral în sumă totală de 35.000 lei reprezentând contravaloarea întreținerii pe care au prestat-o defuncților (filele 41,42 dosar).
Reclamanții S. E., I. T. și I. F. au formulat completare la acțiune, prin care au solicitat reducțiunea testamentului nr. 1202/11.03.2008 care a fost încheiat cu încălcarea rezervei succesorale și respingerea solicitării pârâtelor de a fi excluse de la masa succesorală terenurile indicate în acest testament, nefăcându-se dovada că au aparținut lui T. V..
La termenul de judecată din data de 8.05.2014 s-a arătat de către avocatul pârâtelor că după defunctul T. O. mai există un moștenitor, de a cărui existență nu s-a știut și anume T. S., depunându-se în acest sens la dosar copia certificatului său de naștere (fila 70), din care rezultă că este fiul lui T. G..
Acest pârât a fost legal citat, nu a formulat întâmpinare și nu s-a prezentat în instanță (la fel și ceilalți pârâți), însă a împuternicit-o pe pârâta M. D. să-l reprezinte, conform procurii depuse la dosar (fila 77).
Referitor la faptul că pârâții nu au acceptat succesiunea în termenul și condițiile prevăzute de art. 700 Cod civil, instanța reține că reclamanții, invocând acest lucru, lor le revenea sarcina de a face dovada în acest sens, lucru ce nu l-au făcut, pârâtul nefiind obligat să facă dovada acceptării moștenirii. În ceea ce privește cererile de reducțiune a testamentelor autentificate nr. 6651/13.11.1997 la B.N.P. B. C. și nr. 1202/11.03.2008 la B.N.P.A. B. C. și B. D.-A., instanța a reținut următoarele:
P. testamentul autentificat cu nr. 6651/13.11.1997 a B.N.P. B. C., defuncta T. F. l-a instituit pe pârâtul G. F.-O. legatar cu titlu universal.
P. testamentul autentificat cu nr. 1202/11.03.2008 încheiat la B.N.P.A. B. C. și B. D.-A., T. O. a testat în favoarea pârâtelor T. V. și M. D., mai multe suprafețe de teren evidențiate pe titlul de proprietate 603/1995 și o casă cu anexe.
Potrivit art. 847 cod civil „liberalitățile prin acte între vii sau prin testament, când vor trece peste cotitatea disponibilă, vor fi reduse la această parte.”
Referitor la primul testament, în condițiile în care pârâtului G. F. O. i-a revenit întreaga sa avere imobilă și mobilă, având moștenitori rezervatari în viață (copiii E., V., V., D. și D.), precum și soțul său, constată că se impune reducțiunea acestui testament, pârâtului G. F. O. revenindu-i doar cota-parte, de care testatoarea putea să dispună cotitatea disponibilă.
Referitor la al doilea testament, și acesta a fost încheiat cu încălcarea rezervei succesorale, în condițiile în care testatorul T. O. nu era proprietar exclusiv al imobilelor testate, el având doar o cotă de 1/8 din ½ p.i., în calitate de soț supraviețuitor după defuncta T. F., cealaltă parte fiind proprietatea moștenitorilor rezervatari.
Având în vedere cele reținute și văzând actele de stare civilă depuse la dosar, precum și sesizările pentru deschiderea procedurii succesorale privind pe defuncții T. O. și T. F. ( nr. 45 din 12.08.2010 emise de Primăria . a constatat că moștenitori după defuncta T. F. sunt reclamanții S. E., I. T. și I. F., în calitate de moștenitori după fiica T. M., și pârâții M. D., T. V., T. S., în calitate de moștenitor după fiul T. G., T. I., T. D. și T. V., în calitate de fii, pârâtul G. F. O., în calitate de moștenitor testamentar și pârâtul T. O., în calitate de soț supraviețuitor.
În ceea ce privește masa succesorală rămasă după defuncți, aceasta se compune din casă de locuit cu anexe situată în intravilanul comunei Poieni-Solca, nr. 104, în valoare de 18.610 lei și terenurile în suprafață totală de 4 ha și 7500 m.p. situate pe raza . valoare de 76.972 lei.
Susținerile pârâtelor M. D. și T. V. cum că terenurile ce le-au fost testate de către T. O. au aparținut tatălui lui T. V., T. V., nu au fost probate, astfel aceste terenuri nu pot fi excluse de la masa succesorală.
Referitor la solicitările acelorași pârâte de a se constata un drept de creanță constând în contravaloarea întreținerii pe care au oferit-o defuncților în timpul vieții, nici aceste pretenții nu au fost dovedite, martorii T. V. și H. I. arătând că nu pot aprecia valoarea întreținerii acordate, indicând doar cea a cheltuielilor de înmormântare, care însă nu au fost solicitate.
Pentru identificarea, evaluarea și formarea de loturi, s-a dispus efectuarea unei expertize și s-a reușit doar identificarea terenurilor din intravilan, în condițiile în care, conform celor arătate de către expertă, pârâtele au fost cele care au împiedicat completarea raportului de expertiză în sensul de a se identifica și măsura întreaga suprafață de teren evidențiată pe titlul de proprietate nr. 603/1995 (fila 64).
Referitor la valoarea bunurilor de împărțit, în condițiile în care experta numită în cauză a indicat valorile terenurilor identificate de ea, cu precizarea că ea este expert în specialitatea topografie și nu specialitatea „evaluări proprietăți imobiliare”, a reținut instanța în ceea ce privește valorile terenurilor, cea care rezultă conform expertizei evaluări imobiliare a jud. Suceava, valabilă din data de 1.01.2014(anexată), iar valoarea casei de locuit și a anexelor să fie valoarea impozabilă stabilită de Primăria . 9 verso), modalitățile de determinare a valorilor propuse de către reclamanți nefiind contestate de către pârâți și cu ajutorul lor putându-se determina în mod obiectiv și echitabil pentru toate părțile, o valoare reală și corectă a bunurilor ce compun masa succesorală.
A încetat starea de indiviziune dintre părți.
La formarea și atribuirea loturilor, instanța a avut în vedere atât cotele părți ce se cuvin fiecăreia dintre moștenitori, posesia bunurilor, cât și cerința de a se respecta pe cât posibil dorința defuncților cuprinse în testamentele arătate anterior.
În aceste condiții, a atribuit pârâtelor M. D. și T. V. mai multe suprafețe de teren (casa cu anexe urmând a fi atribuită pârâtei M. D.), urmând ca pentru egalizarea loturilor acestea să plătească celorlalte părți sume de bani cu titlu de sultă.
În baza art. 274 Cod pr. civilă instanța a obligat părțile să plătească, fiecare, reclamanților I. T. și I. F. suma de 200 lei cheltuieli de judecată.
P. sentința civilă nr. 2413 din data de 16 septembrie 2014 pronunțată de Judecătoria Rădăuți în dosarul nr._ , s-a admis în parte acțiunea de partaj succesoral formulată de reclamanții S. E., domiciliată în Pârteștii de Jos, nr. 372, județul Suceava, I. T., domiciliat în sat Sărăcsău, ., . și I. F., domiciliată în Câmpulung-Moldovenesc, ., ., județul Suceava, împotriva pârâților M. D., domiciliată în Câmpulung-Moldovenesc, .. 10, județul Suceava, T. V., domiciliată în . F.-O., domiciliat în Pârteștii de Jos, județul Suceava-prin mandatar T. D.-E., din ., T. V., cu domiciliu necunoscut, T. I., cu domiciliu necunoscut, T. D., cu domiciliu necunoscut și T. S., domiciliat în mun. V., ., ., . mandatar M. D..
S-a admis în parte cererea reconvențională formulate de pârâtele M. D. și T. V..
S-a dispus reducțiunea testamentului autentificat cu înch. nr. 6651/13.11.1997 la B.N.P. B. C. și a testamentului autentificat cu nr. 1202/11.03.2008 la B.N.P.A. B. C. și B. D.-A..
S-a constatat că după defuncta T. F. au rămas ca moștenitori reclamanta S. E., reclamanții I. T. și I. F., în indiviziune, în calitate de moștenitori după fiica T. M., și pârâții M. D., T. V., T. S., în calitate de moștenitor după fiul T. G., T. I., T. D. și T. V., în calitate de fii, cu o cotă de câte 7/96 p.i.- fiecare, și pârâtul G. F. O., în calitate de moștenitor testamentar, cu o cotă de 21/96 p.i. și T. O., în calitate de soț supraviețuitor, cu o cotă de 1/8 p.i.
S-a constatat că masa succesorală rămasă după defuncta T. F. se compune din cota de ½ din următoarele bunuri:
- casă de locuit cu anexe situată în intravilanul comunei Poieni-Solca, nr. 104, în valoare de 18.610 lei;
- terenurile în suprafață totală de 4 ha și 7500 m.p. situate pe raza . valoare de 76.972 lei.
S-a constatat că după defunctul T. O. au rămas ca moștenitori reclamanta S. E., reclamanții I. T. și I. F., în indiviziune, în calitate de moștenitori după fiica T. M., și pârâții T. V., M. D., T. S., în calitate de moștenitor după fiul T. G., T. I., T. D. și T. V., în calitate de fii și moștenitori testamentari.
Cotele moștenitorilor defunctului T. O. sunt de 7/32 p.i. pentru pârâtele M. D. și T. V. și de 3/32 p.i. pentru fiecare din ceilalți moștenitori.
S-a constatat că masa succesorală rămasă după defunctul T. O. se compune din cota de ½ p.i. din următoarele bunuri:
- casă de locuit cu anexe situată în intravilanul comunei Poieni-Solca, nr. 104, în valoare de 18.610 lei;
- terenurile în suprafață totală de 4 ha și 7500 m.p. situate pe raza . valoare de 76.972 lei.
S-a încetat starea de indiviziune dintre părți.
Reclamantei S. E. i s-a atribuit:
- terenul în suprafață de 2699 m.p. situat la locul „V. A.”, în valoare de 8190 lei;
- terenul în suprafață de 7000 ,.p. situat la locul „La A.”, în valoare de 6300 lei;
- terenul în suprafață de 2600 m.p. situat la locul „La C.”, în valoare de 2340 lei.
Reclamanților I. T. și I. F., li s-a atribuit în indiviziune:
- terenul în suprafață de 1600 m.p. situat la locul numit „P. Nichiti”, în valoare de 3600 lei;
- terenul în suprafață de 2600 m.p. situat la locul numit „Ș.”, în valoare de 2340 lei;
- terenul în suprafață de 2200 m.p. situat la locul numit „La A.”, în valoare de 1485 lei.
Pârâtei M. D. i s-a atribuit:
- casa de locuit cu anexe situată în intravilanul . nr. 104, în valoare de 18.610 lei;
- terenul în suprafață de 200 m.p. curți-construcții situat la locul „Acasă”, în valoare de 1080 lei;
-1/2 din terenul în suprafață de 6100 m.p. situat la locul numit „Acasă”, în valoare de 6862,5 lei;
-1/2 din terenul în suprafață de 5200 m.p. situat la locul „La P. Nichiti”, în valoare de 8190 lei;
- terenul în suprafață de 3900 m.p. situat la locul „La Gropi”, în valoare de 2632 lei;
Pârâtei T. V. i s-a atribuit:
- terenul în suprafață de 3300 m.p. situat la locul numit „Capu Obcinii”, în valoare de 2970 lei;
- terenul în suprafață de 2600 m.p. situat la locul numit „F.”, în valoare de 2340 lei;
- terenul în suprafață de 3800 m.p. situat la locul numit „Ș.”, în valoare de 3420 lei;
- terenul în suprafață de 800 m.p. situat la locul numit „La C.”, în valoare de 720 lei;
- terenul în suprafață de 3000 m.p. situat la locul numit „Acasă”, în valoare de 9450 lei;
-1/2 din terenul în suprafață de 6100 m.p. situat la locul numit „Acasă”, în valoare de 6862,5 lei;
-1/2 din terenul în suprafață de 5200 m.p. situat la locul numit „P. Nichiti”, în valoare de 8190 lei.
Pentru egalizarea loturilor, au fost obligați:
- pârâta M. D. să plătească:
a)- pârâtului G. F. O. suma de 10.454 lei
b)- pârâtului T. V. suma de 7964 lei
c)- pârâtului T. I. suma de 284 lei;
- pârâta T. D. să plătească:
a)-pârâtului T. S. suma de 7964 lei
b)-pârâtului T. I. suma de 7316 lei;
- reclamanta S. E. să plătească:
a)- pârâtului T. D. suma de 7964 lei
b)- pârâților I. T. și I. F. suma de 539 lei
c)- pârâtului T. I. suma de 364 lei.
Părțile au fost obligate să plătească, fiecare, reclamanților I. T. și I. F. suma de 200 lei cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, au formulat recurs pârâta M. D. și reclamanții S. E., S. T. și IAȘINOVSCHI F..
Pârâta M. D. a criticat sentința civilă pronunțată de instanța de fond pentru nelegalitate și netemenicie din următoarele motive:
În fapt, prin sentința civilă recurată s-a admis în parte acțiunea civilă a reclamanților cât și în parte cererea reconvențională, fără a se ține seama și de creanța pe care o avea față de reclamanți, respectiv pasivul succesoral ce a constat în prestarea de întreținere pe o perioadă de 15 ani de zile.
Deși acest fapt a fost dovedit prin audierea martorilor, pasivul succesoral nu a fost cuantificat.
În consecință, a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței civile pronunțate de instanța de fond și trimiterea cauzei spre rejudecare în vederea suplimentării probatoriului.
În drept, art. 304 și 3041 vechiul Cod de Procedură Civilă.
Reclamanții S. E., S. T. și IAȘINOVSCHI F., au criticat-o pentru nelegalitate și netemeincie, solicitând admiterea recursului, casarea sentinței recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond, iar în subsidiar reținerea cauzei spre judecare și admiterea acțiunii așa cum a fost formulată.
P. acțiunea formulată, a solicitat instanței de judecată să dispună partajarea bunurilor rămase la decesul defuncților părinți (bunici) T. F. si T. O., să se constate calitatea de moștenitori ai reclamanților si paraților, si implicit, lichidarea stării de indiviziune prin individualizarea si predarea efectiva a bunurilor ce ni se cuvin si/sau stabilirea unor sulte in cazul unor diferențe de valoare intre loturi.
Atât prin acțiunea promovată, cât și cu ocazia administrării probatoriului și prin concluziile orale și concluziile scrise depuse la dosarul cauzei, a arătat că pârâții T. V., T. I. și T. D., nu au acceptat expres sau tacit moștenirea in termenul legal de 6 luni prevăzut de art. 700 cod civil, solicitând astfel să se constate că aceștia sunt străini de moștenirea ambilor defuncți, fiind incidente in cauză dispozițiile legale privind prescripția dreptului de acceptare a moștenirii.
Însă, instanța de judecată, în considerentele sentinței nr. 2413/16.09.2014 (pag. 2 al. 8 din sentința) respinge aceasta solicitare, motivând că "reclamanții, invocând acest lucru, lor le revenea sarcina de a face dovada în acest sens, lucru ce nu l-au făcut, pârâtul nefiind obligat sa facă dovada acceptării moștenirii".
Deși martorii audiați în cauză, atât cei propuși de către reclamanți, cât și cei propuși de către pârâți au arătat că aceștia au știut de decesul părinților, dar fiind plecați în străinătate nu au participat la înmormântare și nici ulterior nu au mai revenit în țară, instanța nu a reținut și analizează acest aspect, însă respinge pe o motivare neconcludentă solicitarea de constatare că pârâții T. V., T. I. și T. D., nu au acceptat expres sau tacit moștenirea in termenul legal de 6 luni, fiind astfel străini de moștenire.
Practic instanța a solicitat să se probeze un fapt negativ, deși așa cum au arătat au probat, prin audierea martorilor, că cei trei pârâți T. V., T. I. și T. D. au aflat de decesul părinților, dar nu au participat la înmormântare și nici nu au mai revenit în țară după deces. Practic, au demonstrat că tacit cei trei moștenitori nu au făcut acte de acceptare a moștenirii.
Mai mult decât atât din încheierile emise de către notarul public și depuse la dosarul cauzei rezultă că nici expres acești moștenitori nu au acceptat moștenirea.
Însă, cu toate că ei au administrat probe și au demonstrat că pârâții T. V., T. I. si T. D. nu au acceptat moștenirea in termenul legal (nici tacit, nici expres), instanța de fond a apreciat nu au făcut dovada in acest sens.
De altfel, ceilalți pârâți acceptanți ai moștenirii nu au contestat susținerea reclamanților în ceea ce privește acceptarea succesiunii de către pârâții Toderas V., Toderas I. si Toderas D..
Un alt motiv de nelegalitate al sentinței recurate îl reprezintă stabilirea cotelor de moștenitor după defuncta Toderas F..
Instanța a constatat că după defuncta Toderas F. au rămas ca moștenitori reclamanta S. E., reclamanții I. T. si I. F. in indiviziune, in calitate de moștenitori după fiica Toderas M. si parații M. D., Toderas V., Toderas Sorinei, in calitate de moștenitor după fiul Toderas G., Toderas I., Toderas D. si Toderas V., in calitate de fii, cu o cota de cate 7/96 p.i. - fiecare si paratul Gheata F. O., in calitate de moștenitor testamentar, cu o cota de 21 /96 p.i. si Toderas O., în calitate de soț supraviețuitor, cu o cota de 1/8 p.i. (respectiv 12/96 p.i.).
Rezultă așadar că defuncta Toderas F. a avut 8 copii - E., M., D., V., G., I., D. și V..
Chiar dacă nu s-ar exclude de la moștenire cei 3 pârâți – T. V., T. I. și T. D., cotele atribuite moștenitorilor sunt greșite.
La un simplu calcul 8 copii x 7/96 p.i. fiecare = 56/96 p.i. atribuite copiilor (sau moștenitorilor acestora). Dacă se adună 56/96 p.i. cu 21/96 p.i. ale moștenitorului testamentar si cu 12/96 p.i. ale soțului supraviețuitor rezulta un total de 89/96 p.i., adică asta ar fi masa succesorala și nu un întreg (in cazul de fata 96/96 p.i.). Practic, 7/96 p.i. din moștenire nu au fost atribuite nimănui.
Au considerat soluția instanței de fond greșită și în ceea ce privește formarea loturilor și atribuirea bunurilor către moștenitori.
Deși au solicitat oral în fata instanței de fond, dar și prin concluziile scrise, ca în lotul reclamanților S. E., I. T., I. F. și pârâtului Gheata F. O. să fie atribuită acestora casa de locuit si anexe si terenul din vecinătatea casei (200 mp teren curți,construcții; 3000 mp teren arabil; 6100 mp teren fânețe), aceste bunuri au fost atribuite paratelor M. D. și T. V..
Recurenții au precizat că au făcut aceasta solicitare, întrucât cu ocazia expertizei topo-cadastrale acestea au fost singurele terenuri identificate de către experta. Cu privire la celelalte terenuri, care sunt deținute de către paratele M. D. și T. V., așa cum arata chiar ele în întâmpinare si in cererea reconvențională, aceste pârâte, cu rea credința, nu au dorit să se prezinte la convocările expertei în vederea identificării tuturor terenurilor care au aparținut celor doi defuncți.
Ne-au fost atribuite în loturile noastre niște terenuri pe care le dețin pârâtele și care nu au putut sa fie identificate prin expertiza doar din culpa exclusiva a acestor pârâte, iar ei nu știu unde sunt situate aceste terenuri.
Având în vedere că nici în cadrul procesului nu au dorit să colaboreze cu experta in vederea identificării acestor terenuri, cu siguranța, prin atribuirea acestor terenuri in lotul nostru, paratele nu vor întreprinde nici un demers pentru a ne ajuta să fie identificate.
Pe aceste considerente, au solicitat să le fie atribuită casa de locuit si anexele gospodărești (care în prezent nu sunt in locuite de nici una dintre părți) si terenul de lângă casa, teren care, așa cum am arătat, a fost identificat de către experta.
În ceea ce privește cheltuielile de judecată, instanța de fond a dispus obligarea pârtilor sa plătească fiecare reclamanților I. T. și I. F. suma de 200 lei cheltuieli de judecată.
Expresia "obligă părțile să plătească" este una generică. De aici se înțelege că este obligată și reclamanta S. E.. În aceste condiții, în sarcina reclamantei S. E. cad atât cheltuielile pe care aceasta le-a făcut (sau pentru care a beneficiat de ajutor public judiciar), cât și obligarea la alte cheltuieli către reclamanții cu care a făcut unele cheltuieli în solidar.
Astfel, au apreciat ca reclamanta S. E. nu poate să fie obligată la plata cheltuielilor de judecată.
De altfel, făcând o referire generica ca fiecare parte trebuie să achite fiecare reclamanților I. T. și I. F. suma de 200 lei cheltuieli de judecată, nici nu se poate identifica care cheltuieli au fost avute în vedere, deoarece cuantumul total al cheltuielilor făcute de către reclamanți a fost mult mai mare.
Pentru aceste considerente, au solicitat admiterea recursului, casarea sentinței recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond, iar in subsidiar reținerea cauzei spre judecare și admiterea acțiunii așa cum a fost formulată.
În drept și-au întemeiat recursul pe disp. art. 299 si urm. din VCPC.
Examinând sentința recurată prin prisma motivelor de recurs invocate de recurenți, ce se pot încadra în cele prevăzute de art. 304 pct.9 C.proc.civ., a actelor și lucrărilor dosarului, precum și a textelor de lege incidente în speță, tribunalul reține următoarele:
Așa cum rezultă din cuprinsul cererii de chemare în judecată, reclamanții S. E., I. T. și Iașinovschi F. i-a chemat în judecată pe pârâții M. D., T. V., G. F.-O., T. V., T. I., T. D. și T. S., pentru ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună partajul averii succesorale rămase după defuncții T. F., decedat la data de 2.10.2005 și T. O., decedat la data de 5.04.2010, ambii cu ultimul domiciliu în . Suceava.
Se arată în continuare că au calitate de moștenitori legali: S. E., Marchițan D., T. V., T. I. și T. D., în calitate de fii și fiice ai defuncților; I. T. și Iașinovschi F. în calitate de nepoți, prin reprezentare pentru mama lor T. M., fiica defuncților predecedată la data de 31.08.1977 și T. V. în calitate de fiică a defunctei.
În calitate de moștenitor testamentar vine pârâtul G. F. O. care a fost instituit legatar cu titlu universal de către defuncta T. F., conform testamentului autentificat sub nr. 6651/13.11.1997.
Au fost depuse la dosar de către reclamanți copiile certificatelor de deces ale celor doi defuncți, sesizările pentru deschiderea procedurii succesorale (filele 9,10 dosar), copia titlului de proprietate nr. 603/21.06.1993 emis pe numele defunctului T. O. și copia testamentului nr. 6651/13.11.1997(fila 15 dosar).
P. întâmpinarea și cererea reconvențională (fila 41 dosar) pârâtele Marchițan D. și T. V. au arătat că sunt de acord cu partajarea averii succesorale după cei doi defuncți, că au luat cunoștință despre testamentul autentificat sub nr. 6651/13.11.1997 la data comunicării cererii de chemare în judecată; că la rândul lor sunt moștenitoare testamentare conform testamentului încheiat de defunctul T. O. la data de 11 martie 2008(fila 51 dosar)și că parte din terenurile trecute în primul testament se regăsesc și în acesta din urmă, fiind în posesia lor.
Mai arată pârâta T. V. că parte din terenurile ce i-au fost lăsate de defunctul T. O. au fost de fapt proprietatea tatălui său, ToderașVasile decedat în anul 1945, mama sa F. recăsătorindu-se ulterior cu O. iar terenul fiind înscris în registrul agricol pe numele acestuia din urmă.
La termenul de judecată din 8.05.2014 (după aproape trei ani de la începerea procesului ), pârâtele Marchițan D. și T. V. au arătat că mai există un moștenitor după defunctul T. O. pe nume T. S., fiul lui T. G. (filele 69, 70 dosar).
Din verificarea dosarului rezultă că nu au fost depuse acte de stare civilă privind pe moștenitorii legali și testamentari ai celor doi defuncți, respectiv fii, fiice și nepoți, nu a fost depus la dosar un extras de pe certificatul de deces al fiicei defuncților predecedată la data de 31.08.1977(așa cum susțin reclamanții prin cerere); nu au fost depuse la dosar copii de pe actele de stare civilă ale pârâtei T. V. care susține că este fiica defunctei T. F., dintr-o altă căsătorie, avându-l ca tată pe T. V..
Aceste înscrisuri erau absolut necesare având în vedere lipsa certificatului de moștenitor emis de un notar în cadrul unei proceduri succesorale necontencioase.
De asemenea, nu s-au făcut verificări și nu s-au depus înscrisuri la dosar în privința pârâtului T. S., respectiv dacă acesta este unicul moștenitor al defunctului său tată, T. G.(certificat de deces fila 71 dosar) sau mai există și alți moștenitori.
Din cuprinsul procurii speciale (fila 77 dosar), rezultă că T. S. este fiul lui T. G. și T. M. decedată la data de 5.04.2010, iar din cuprinsul certificatului său de naștere (fila 70 dosar) rezultă că mama sa se numea G., așa încât toate aceste inadvertențe trebuiau lămurite cu acte de stare civilă și certificate de moștenitor.
Nefăcând aceste verificări obligatorii în condițiile lipsei unui certificat de moștenitor emis de un notar public, judecătorul fondului a stabilit greșit calitatea de moștenitor după fiecare defunct în parte, cota și bunurile ce urmează să revină fiecărui moștenitor.
Spre exemplu, pârâta T. M. deși s-a afirmat că este fiica defunctei T. F., din altă căsătorie, era firesc să o moștenească doar pe aceasta, neavând vocație succesorală la moștenirea lăsată de tatăl vitreg. Dacă însă aceasta îl moștenește pe defunctul O. în baza testamentului invocat atunci trebuia specificată calitatea pârâtei de moștenitor testamentar.
Reține instanța de fond faptul că testamentul nr. 6651/13.11.1997 prin care defuncta T. F. l-a instituit pe pârâtul G. F. O. legatar cu titlu universal încalcă rezerva succesorală a soțului supraviețuitor, precum și rezerva descendenților iar testamentul autentificat sub nr. 1202/11.03.2008 prin care defunctul T. O. a testat în favoarea pârâtelor T. V. și Marchițan D. mai multe suprafețe de teren, încalcă la rândul lui rezerva descendenților, impunându-se astfel reducerea lor.
Din punct de vedere practic însă instanța de fond nu a determinat cuantumul rezervei soțului supraviețuitor și nici cuantumul rezervei descendenților, parte din masa succesorală destinată a fi moștenită de moștenitorii rezervatari chiar și împotriva voinței liberale a defunctului, precum și cotitatea disponibilă, în privința căreia voința defunctului este suverană, în funcție de situația dată în speță, conform dispozițiilor art. 841-855 Cod civil și art. 2 din Legea nr. 319/1994 în vigoare la acea dată.
Dacă în urma determinării valorii concrete a rezervei succesorale se constată că liberalitățile făcute de defuncți depășesc cotitatea disponibilă aducând atingere rezervei, ele urmează să fie reduse în limitele cotității disponibile, potrivit dispozițiilor art. 847 din Vechiul Cod civil.
De vreme ce instanța de fond nu a aplicat aceste operațiuni specifice procedurii speciale a partajului succesoral în speța de față, tribunalul apreciază că prima instanță nu a cercetat complet fondul pricinii, soluția ce se impune fiind casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare pentru o corectă și completă stabilire a situației de fapt și totodată pentru a asigura părților parcurgerea a două grade de jurisdicție
Față de aceste considerente, în temeiul art. 312 alin. 5 C.proc.civ. rap la art. 304 ind.1 C.proc.civ. recursurile vor fi admise iar hotărârea primei instanțe va fi casată cu trimitere spre rejudecarea fondului pricinii.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE :
Admite recursurile formulate de pârâta M. D., domiciliat în mun. Câmpulung Moldovenesc, ..10, județul Suceava și reclamanții S. E. și S. T., ambii domiciliați în ., nr. 372, județul Suceava și IAȘINOVSCHI F., domiciliată în mun. Câmpulung Moldovenesc, . A, scara A, . împotriva sentinței civile nr. 2413 din data de 16 septembrie 2014 pronunțată de Judecătoria Rădăuți în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimații pârâți T. S. prin mandatar M. D., din mun. Câmpulung Moldovenesc, ..10, județul Suceava precum și din V., ., ., ., T. V., domiciliată în localitatea Poieni Solca, județul Suceava, G. F. O., domiciliat în localitatea Pârteștii de Jos, județul Suceava, T. V., T. I. și T. DUMTRU.
Casează în tot sentința civilă nr. 2413/16 septembrie 2014, pronunțată de Judecătoria Rădăuți în dosar nr._ și trimite cauza spre rejudecarea aceleiași instanțe, respectiv Judecătoriei Rădăuți.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din data de 05 FEBRUARIE 2015.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
C. M. G. F. F. L.
N. F.
GREFIER,
Ș. L.
G.
Red. F.L.
Jud. fond. V. C.
Tehnored. Ș.L.G./ Ex.2.
| ← Fond funciar. Decizia nr. 36/2015. Tribunalul SUCEAVA | Expropriere. Sentința nr. 260/2015. Tribunalul SUCEAVA → |
|---|
