Fond funciar. Decizia nr. 163/2015. Tribunalul SUCEAVA

Tribunalul SUCEAVA - Sentințe și decizii civile / 2015

Decizia nr. 163/2015 pronunțată de Tribunalul SUCEAVA la data de 03-03-2015 în dosarul nr. 163/2015

Dosar nr._ Fond funciar

ROMÂNIA

TRIBUNALUL SUCEAVA

SECȚIA CIVILĂ

DECIZIA CIVILĂ NR.163

ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 03.03.2015

PREȘEDINTE C. L.

JUDECĂTOR G.-P. V.

JUDECĂTOR S. A.

GREFIER S. A.

Pe rol, judecarea recursurilor declarate de pârâții C. P., C. D. ambii cu domiciliul în comun a Bogdănești, județul Suceava, C. Județeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată asupra Terenurilor Suceava, B. G., domiciliat în ., C. F., domiciliată în comun a Rîșca ,județul Suceava și B. Olguța, domiciliată în București, ., nr.5, sector 33, împotriva sentinței civile nr.2866 pronunțată la data de 29.12.2014 de Judecătoria Fălticeni, în dosar nr._, intimați fiind reclamanta C. L. de Fond Funciar Bogdănești și intervenienta în numele altei persoane A. M., domiciliată în ..

La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns av.S. C. pentru pârâții recurenți C. P., C. D., B. G., C. F. și B. Olguța, av. D. N. pentru intimata intervenient în numele altei persoane A. M., av. R. C. cu delegație de substituire a av. H. M. pentru reclamanta intimată C. L. de Fond Funciar Bogdănești.

Procedura de citare cu părțile, legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care:

Instanța verificând actele și lucrările dosarului, constată că s-a depus prin biroul arhivă de către reclamanta intimată C. L. de Fond Funciar Bogdănești întâmpinare .

Av. D. N. pentru intimata intervenient în numele altei persoane a depus la dosar împuternicire avocațială învederând totodată instanței faptul că a formulat întâmpinare în numele acesteia care nu se regăsește la dosarul cauzei, depune în dovedirea susținerilor sale confirmarea formulării întâmpinării și solciită instanței a o primii la dosar ca și note de ședință.

Întrebați fiind apărătorii părților au arătat că nu mai au de formulat alte cereri și solciită acordarea cuvântului la dezbateri pe fond.

Instanța constatând recursul în stare de judecată acordă cuvântul părților în susținerea recursului.

Av. S. C. pentru pârâții recurenți a solicitat admiterea recursului așa cum a fost formulat, casarea hotărârii atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare, pentru motivele expuse pe larg în cererea de recurs, admiterea recursului formulat de pârâta C. Județeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată asupra Terenurilor Suceava, cu cheltuieli de judecată.

Av. D. N. pentru intimata intervenient în numele altei persoane a solicitat respingerea recursului ca nefondat în speță nefiind dat niciunul din motivele prev. de art. 304 Cod procedură civilă, menținerea hotărârii instanței de fond ca fiind legală și temeinică pentru considerentele expuse în notele de ședință, cu cheltuieli de judecată.

Cu referire la recursul formulat de pârâta C. Județeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată asupra Terenurilor Suceava, a arătat că lasă la aprecierea instanței modul de soluționare al acestuia.

Av. R. C. pentru reclamanta intimată C. L. de Fond Funciar Bogdănești a solicitat respingerea recursului formulat de pârâții C. P., C. D., B. G., C. F. și B. Olguța, ca nefondat, a precizat că lasă la aprecierea instanței modul de soluționare a recursului declarat de pârâta C. Județeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată asupra Terenurilor Suceava, menținerea hotărârii instanței de fond ca fiind legală și temeinică pentru considerentele expuse în întâmpinare.

Declarând dezbaterile închise, după deliberare,

TRIBUNALUL

Asupra recursurilor de față, constată următoarele:

Prin cererea adresată Judecătoriei Fălticeni și înregistrată inițial sub nr. 3199/227 din 20.10.2010, reclamanta C. L. de fond funciar Bogdănești, a solicitat, în contradictoriu cu pârâții: C. V., C. P. și C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava, nulitatea absolută a titlului de proprietate nr. 1524/14.04.2006, emis pe numele prim-pârâților, cu încălcarea disp. Legii 18/1991, cu modificările și completările ulterioare.

In fapt, a arătat că la data de 14.04.2006 a fost emis titlul de proprietate nr. 1524/14.04.2006, pe numele prim-pârâților, cu încălcarea legii, astfel, C. V. și P. au formulat cerere de reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de teren de la locul numit „Petrilești”, pe raza ., fiind puși în posesie pe domeniul privat al comunei.

Precizează că terenul în litigiu, nu apare în nicio evidență a Primăriei .> De la data eliberării titlului de proprietate, pârâții nu au deținut nici un moment terenul, întrucât în acel loc, dețin cetățeni care au închiriat de mai mulți ani acele suprafețe de teren, achitând taxe la Primăria .> Deoarece între acești cetățeni și pârâții care dețin titlul de proprietate pentru teren, s-a iscat un conflict, reclamanta arată că a promovat prezenta acțiune în instanță, în nulitatea acestui titlu.

In dovedire, anexează HCL Bogdănești, în care a fost reactualizat inventarul domeniului privat al comunei și documentația care a stat la baza emiterii titlului de proprietate 1524/14.04.2006.

Prin întâmpinare (f.16-17 dosar), C. Județeană Suceava a invocat disp. art. 36 din HGR nr. 890/2005, pentru aprobarea Regulamentului privind procedura de constituire, atribuțiile și funcționarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a modelului și modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum și punerea în posesie a proprietarilor, cu modificările și completările ulterioare.

Pe fond, arată că titlul de proprietate se emite de către C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor și conferă persoanei căreia i s-a constituit sau reconstituit dreptul de proprietate asupra unei suprafețe de teren, calitatea de proprietar.

Titlul de proprietate are o natură juridică complexă conferită, pe de o parte, de caracterul autorității competente, cât și de procedura specială de emitere a lui, iar pe de altă parte, de caracterul drepturilor ce decurg de aici.

Titlul de proprietate este actul autentic cel mai important prin care se finalizează activitatea comisiilor locale și comisiilor județene de aplicare a Legii fondului funciar.

Titlul de proprietate este emis în baza hotărârii unei autorități administrativ-jurisdicționale prevăzută de lege, respectiv, de C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor.

Stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor în favoarea persoanelor îndreptățite se realizează în cadrul unei proceduri special instituite prin Legea nr. 18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare și Regulamentul privind procedura de constituire, atribuțiile și funcționarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenului, a modelului și modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum și punerea în posesie a proprietarilor.

Este vorba de o procedură în trepte, care începe cu formularea cererii de stabilire a dreptului de proprietate, care trebuie introdusă și înregistrată la primăria în raza căreia se află terenul.

Cererile respective se soluționează de către comisii speciale, instituite la nivelul comunelor, orașelor și municipiilor.

Comisiile locale preiau și înregistrează cererile formulate pentru atribuirea de teren, solicită relații și acte doveditoare și, pe această bază, stabilesc suprafața de teren ce urmează a fi atribuită în proprietatea persoanelor îndreptățite.

Din interpretarea textelor legale din Regulamentul de aplicare a legii fondului funciar rezultă că titlul de proprietate se emite de comisia județeană, în baza documentațiilor înaintate de către comisiile locale, după operațiunea de validare, care cuprind anexele validate, planurile parcelare, procesele-verbale de punere în posesie și schițele terenurilor, documentații ce se depozitează în arhiva Oficiului de cadastru și Publicitate Imobiliară și în arhiva comisiei locale în raza căreia este situat terenul.

In conformitate cu prevederile art. 58 din Legea nr. 18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, "... Pe baza hotărârii judecătorești definitive, comisia județeană, care a emis titlul de proprietate, îl va modifica, îl va înlocui sau îl va desființa".

Având în vedere prevederile legale sus-menționate și dispozițiile art. 52 alin. (2) din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată și modificată prin Titlul IV al Legii nr. 247/2005, privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, republicată, cu modificările și completările ulterioare, solicită instanței, ca judecarea prezentei cauze să se facă în contradictoriu cu C. locală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Bogdănești, comisie de la care se pot solicita relații, cu privire la situația juridică a terenului solicitat de către reclamantă.

OCPI Suceava, cu adresa nr._/02.11.2010, a înaintat instanței, procesul verbal de punere în posesie, care a stat la baza emiterii titlului de proprietate 1524/1.04.2006, pe numele pârâților.

Reclamanta a formulat precizări la acțiune (f.50-51 dosar), prin care a solicitat:

constatarea nulității absolute a titlului de proprietate 1524/1.04.2006 emis pe

numele pârâților;

anularea parțială a titlului de proprietate 1582/27.08.2009, în sensul excluderii

suprafeței de 0,54 ha teren, de la locul numit” Acasă”, în intravilan și a suprafeței de 0,54 ha teren de la locul numit „Petrilești”, de pe raza ., cu cheltuieli de judecată.

In fapt, arată că la apariția Legii 18/1991, pârâții formulat cerere pentru reconstituirea

dreptului de proprietate pentru suprafața de teren, ce a aparținut autorului lor, C. V., de 1,16 ha, eliberându-li-se adeverința de proprietate nr. 2415/11.09.1991, pentru suprafața totală de teren din registrul agricol, din anii 1959-1962, de 0,90 ha.

Din această suprafață de 0,90 ha teren, pârâții au vândut cu contract de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 8063/04.06.1993, suprafața de 2300 mp. teren, numitului C. D. (fiu), iar la data de 24.05.1995, vând numitelor O. M. și A. A., suprafața de 3100 mp. cu contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr., 683, la BNP L. C. din Fălticeni.

La data de 14.04.2006, a fost emis titlul de proprietate 1524, pentru suprafața de 0,18 ha teren, iar la data de 27.08.2009 a fost emis titlul de proprietate nr. 1528, pe numele pârâților. Suprafața totală de teren din aceste titluri, este de 1,44 ha, cumulată cu suprafețele vândute deja, rezultă că aceștia au avut un total de 1,98 ha teren, ori, în realitate, în registrul agricol din anii 1959-1962, autorul pârâților, C. V., este trecut du doar 0,90 ha.

Precizează faptul că la data emiterii acestor titluri de proprietate, membrii Comisiei de fond funciar nu au cunoscut că prim pârâții au vândut parte din acest teren de la locul „Acasă”( a se observa că cererea a fost formulată în anul 1991, iar titlurile de proprietate s-au emis mult mai târziu).

Mai mult, prim pârâții nu dețin întreaga suprafață de teren, întrucât o parte din acesta, respectiv 0,54 ha fiind prund, reprezintă domeniul privat al Primăriei . a fost închiriat unor cetățeni din comună, pentru că se afla în continuarea grădinii acestora, încă din anul 1991.

Cu privire la suprafața de teren de la locul „Petrilești” aceasta nu apare în nici o evidență a Primăriei și nu au dreptul la reconstituirea acestei suprafețe de teren.

In drept: Cap.III din Legea 18/1991 cu modificările și completările ulterioare, HG 890/2005.

In dovedire a anexat la dosar înscrisuri (f.25-65) și a solicitat proba cu expertiză topo.

Pârâții nu au formulat întâmpinare, dar prin apărător, arată că nu sunt de acord cu acțiunea promovată, fiind de acord cu efectuarea expertizei topo.

Intrucât, pe parcursul derulării procesului a decedat pârâtul C. V., instanța, la solicitarea reclamantei a dispus introducerea în cauză, în calitate de pârâți pe numiții: C. D., B. G., C. F., B. Olguța.

In cauză, a formulat cerere de intervenție accesorie, intervenienta A. M., în interesul reclamantei C. de fond funciar Bogdănești, solicitând prin aceasta, admiterea acțiunii, în sensul de a se constata nulitatea absolută a titlului de proprietate 1524/14.04.2009 și nulitatea absolută parțială, a titlului de proprietate 1582/27.08.2009, în sensul excluderii suprafeței de 0,54 ha teren intravilan, situat la locul „Acasă”, în speță fiind date condițiile prev. de art.III lit.a pct.i din L.169/1997 modificată.

Potrivit art. 49 alin.1 Cod proc.civ. oricine are interes, poate interveni într-o pricină, ce se urmează între alte persoane.

Justifică în prezenta cauză, interesul prev. de art. 49 alin.1 Cod proc.civ. prin aceea că deține, în calitate de locatar, o suprafață de 0,22 ha teren la locul „Prund”, teren ce face parte din domeniul privat al . anul 2002, fiind îngrădit de către aceasta și pe care pârâții C. V. și P., o au înscrisă în titlurile de proprietate contestate.

In speță, pârâții au beneficiat de reconstituirea dreptului de proprietate prin cele două titluri contestate, pentru o suprafață totală de 1,44 ha ( titlurile de proprietate 1524/2006-0,18 ha și nr. 1582/2009-1,26 ha).

In fișa de rol agricol 1959-1962, pârâtul C. V. figurează cu o suprafață de 0,90 ha teren acasă și 0,36 ha teren Tg.F., pentru care, la apariția Legii 18/1991 a formulat cererea nr. 1490/1991, prin HCJ nr. 574/1991, validându-i-se dreptul de proprietate pentru suprafața de 0,90 ha în anexa 2A, poz. 470 și eliberându-i-se adeverința de proprietate nr. 2413/1991.

In baza acestei adeverințe, pârâții înstrăinează suprafața de 2300 mp. numitului C. D.(contract nr. 8063/1993) și 3100 mp. numitelor O. M. și A. A.(contract nr. 683/1995).

Ulterior, în momentul eliberării titlurilor de proprietate, pârâții au fost puși în posesie pe un alt amplasament decât cel avut în vedere, la eliberarea adeverinței de proprietate nr. 2413/1991, beneficiind astfel de o nouă reconstituire.

Așa cum reiese și din raportul de expertiză întocmit, că potrivit actelor de reconstituire, respectiv adeverința de proprietate și titlurile de proprietate, pârâții au beneficiat de stabilirea dreptului de proprietate, pentru suprafața de 1,44 ha la locul „acasă”, întrucât suprafețele din adeverință și cele din titluri diferă ca amplasament.

Parte din suprafața din titlurile de proprietate ale pârâților, situate în intravilan la locul „Acasă”, mai poartă denumirea de „Prund” și face parte din domeniul privat al comunei Bogdănești, conform HCL nr. 30/2008, poziția 9 anexă, . totală de 16,23 ha, parte din aceasta, fiind închiriată încă din 1991 unor cetățeni din comună, printre care și autorului intervenientei A. M., care a făcut lucrări de îmbunătățire a acestei suprafețe, trecându-l dintr-o categorie inferioară de folosință- teren neproductiv nisipuri, la categoria arabil.

Pentru aceste considerente, solicită admiterea în principiu a cererii de intervenție formulate, precum și a acțiunii reclamantei, așa cum a fost precizată.

In dovedire: înscrisuri și martori.

In temeiul art. 242 alin.2 Cod proc.civ. solicită judecarea cauzei și în lipsă.

Prin încheierea de ședință din 13.02.2012 (f.118), a fost admisă în principiu cererea de intervenție formulată de A. M..

Prin sentința civilă nr.1368 din 10.07.2012 Judecătoria Fălticeni a admis în parte acțiunea, precizată, formulată de reclamanta C. L. de fond funciar Bogdănești, jud. Suceava, în contradictoriu cu pârâții C. P., C. D., B. G., C. F., B. Olguța, și C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava, jud. Suceava.

A admis în parte cererea de intervenție accesorie, formulată de A. M., domiciliată în ..

A constatat nulitatea absolută parțială a titlului de proprietate nr. 1582/27.08.2009, în sensul excluderii suprafeței de 0,54 ha teren situat la locul „Acasă”, precum și a suprafeței de 0,54 ha teren, situat la locul „Petrilești”.

A respins capătul de cerere, privind constatarea nulității absolute a titlului de proprietate nr. 1524/14.04.2006 emis pe numele C. V. și P..

A obligat pe pârâți să plătească reclamantei suma de 1250 lei cheltuieli de judecată, iar intervenientei suma de 150 lei cu același titlu.

Împotriva sentinței au formulat recurs reclamanta C. locală de fond funciar Bogdănești, pârâții C. P., C. Danuț, B. G., C. F. și B. Olguța, intervenienta în numele altei persoane A. M..

Prin Decizia civilă nr. 706/12.03.2013 Tribunalul Suceava – Secția Civilă a admis recursurile formulate de reclamanta C. locală de fond funciar Bogdănești, județul Suceava, pârâții C. P., C. D., B. G., C. F. și Bordinau Olguța și de către intervenienta în numele altei persoane A. M., împotriva sentinței civile nr.1368 pronunțată la data de 10.07.2012 de Judecătoria Fălticeni în dosar nr.3100/227/200, intimată fiind C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava, a casat sentința civilă nr.1368 din 10.07.2012 a Judecătoriei Fălticeni și a trimis cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.

La Judecătoria Fălticeni, cauza a fost reînregistrată la data de 22.05.2013 sub nr._ si a primit aleatoriu termen de judecată.

C. L. de Fond Funciar Bogdănesti a depus la dosar precizări la acțiune (f.14) prin care a solicitat anularea titlului de proprietate nr. 1582/27.08.2009 emis pe numele autorului pârâților din prezenta cauză (Crașmaru V.) si Crasmaru P. sub aspectul amplasamentului terenului, în sensul că amplasamentul corect ce trebuia avut în vedere la emiterea titlului de proprietate trebuia să coincidă cu vechiul amplasament din adeverința de reconstituire a dreptului de proprietate nr. 2415/1991, conform evidențelor agricole din anii 1959-1962.

Având în vedere recomandările făcute prin decizia de casare nr. 706/12.03.2013 a Tribunalului Suceava și obiectivele formulate de către reclamantă și intervenientă, cu mențiunea de a avea în vedere și obiectivul formulat de intervenientă în completarea celor depuse la dosar pentru termenul din 8.08.2013, în sensul identificării suprafeței de 2200 mp teren ce face obiectul contractului de închiriere încheiat între intervenientă și Primăria . a fost refăcut raportul de expertiză topo întocmit în cauză, în primul ciclu procesual de către expert O. A.-M., să procedeze la refacerea raportului de expertiză topo întocmit în cauză (f. 139-149 dosar).

La data de 19.11.2014, expert O. A.-M. a depus la dosar răspunsul la obiecțiunile la raportul de expertiză (f.155-157 dosar).

Prin sentința civilă nr.2866 din 29.12.2014,Judecătoria Fălticeni a admis acțiunea precizată formulată de reclamanta C. L. de fond funciar Bogdănești, jud. Suceava, în contradictoriu cu pârâții C. P., C. D., B. G., C. F., B. Olguța, și C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava, jud. Suceava.

A admis cererea de intervenție accesorie, formulată de A. M..

A constatat nulitatea absolută a titlurilor de proprietate nr. 1582/27.08.2009 și nr. 1524/14.04.2006 emise de C. Județeană Pentru Stabilirea Dreptului De Proprietate Asupra Terenurilor Suceava pe numele C. V. și P..

A obligat pe pârâți să plătească reclamantei suma de 5200 lei cheltuieli de judecată, iar intervenientei suma de 900 lei cu același titlu.

Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut că ,prin cererea introductivă, reclamanta C. L. de fond funciar Bogdănești a solicitat constarea nulității absolute a Titlului de proprietate nr. 1524/14.04.2006 emis în favoarea pârâtei C. P. și moștenitorilor defunctului C. V. pentru suprafața de 0,18 ha teren intravilan situat în localitatea Bogdănești, jud. Suceava, motivând că terenul face parte din domeniul privat al comunei.

Ulterior, reclamanta și-a completat acțiunea solicitând și anularea parțială a Titlului de proprietate nr. 1582/27.08.2009 emis în favoarea acelorași pârâți, în sensul excluderii din titlu a suprafeței de 0,54 ha teren situat la locul numit „Acasă” și a suprafeței de 0,54 ha teren situat la „Petrilești”, motivând că pârâții nu sunt îndreptățiți la reconstituire deoarece terenul situat în intravilan l-au înstrăinat, iar cel de la ”Petrilești” nu figurează în nici o evidență a primăriei (f. 50,51 dosar primul ciclu procesual).

Pârâții nu s-au opus completării acțiunii.

De asemenea, cu ocazia rejudecării cauzei în fond după casarea cu trimitere, pârâții nu s-au opus nici la modificarea cererii reclamantei, prin care solicită anularea Titlului de proprietate nr. 1582/27.08.2009 emis pe numele pârâților, sub aspectul amplasamentului terenului.

Prin titlul de proprietate 1524/14.04.2006, s-a reconstituit dreptul de proprietate în favoarea pârâtei C. P. și a autorului celorlalți pârâți - C. V. (în prezent decedat), pentru suprafața de 0,18 ha teren, situat pe raza . (f. 55 dosar primul ciclu procesual).

Prin titlul de proprietate 1582/27.08.2009, s-a reconstituit dreptul de proprietate în favoarea acelorași pârâți, pentru suprafața de 1,26 ha teren, situat pe raza . 0,72 ha teren intravilan la locul „Acasă” și 0,54 ha teren arabil extravilan, la locul „Petrilești” (f. 56-57 dosar primul ciclu procesual).

Aceste suprafețe de teren, evidențiate în titlurile de proprietate sus-menționate și contestate în prezenta cauză, au fost identificate, măsurate și redate grafic, în rapoartele de expertiză întocmite de expert O. A.-M.. (f. 114 dosar primul ciclu procesual, f. 142 dosar al doilea ciclu procesual)

Pârâții și-au intabulat dreptul de proprietate, folosind planul de situație avizat de către BCPI Fălticeni cu nr._/19.02.2010, în ceea ce privește suprafața de 7200 mp., vecinătățile din titlu nu corespund cu cele din intabulare.

În ceea ce privește titlul de proprietate 1582/2009, date fiind înscrisurile de la dosar, susținerile părților, instanța constată că în fișa de rol agricol din anii 1959-1962 (f. 63 dosar primul ciclu procesual), autorul pârâților, defunctul C. V., figurează cu suprafața de 0,90 ha teren „acasă” și 0,36 ha teren – Tg. F., pentru care, la apariția Legii 18/1991, a formulat cererea de reconstituire nr. 1490/16.03.1991 (f. 58 dosar primul ciclu procesual).

Prin Hotărârea nr. 574/91 s-a validat dreptul de proprietate pentru suprafața de 0,90 ha în anexa 2A, poziția 470 (f. 211 dosar primul ciclu procesual) și s-a eliberat adeverința de proprietate nr. 2415/11.09.1991 (f. 199 dosar primul ciclu procesual).

Prin adeverința de proprietate nr.2415/11.09.1991 s-a reconstituit în favoarea pârâților dreptul de proprietate asupra suprafeței de 0,90 ha teren situată la locul „Acasă intravilan”, conform evidențelor din registrul agricol din perioada 1959-1962.

În temeiul acestei adeverințe de proprietate și a procesului verbal de punere în posesie, C. V. și P. au încheiat două contracte de vânzare-cumpărare, prin care înstrăinează suprafața de 2300 mp pârâtului C. D. (f. 99 dosar primul ciclu procesual) și suprafața de 3100 mp numitelor O. M. și A. A. (f. 59 dosar primul ciclu procesual), în total 5400 mp.

Ulterior, în momentul eliberării titlului de proprietate nr. 1528/2009, pârâții au fost puși în posesie pe un alt amplasament decât cel avut în vedere, la eliberarea adeverinței de proprietate nr. 2413/1991.

Acest aspect, rezultă și din răspunsul la obiectivul nr. 4 din raportul de expertiză întocmit de expert O. A.-M., care arată că între suprafețele de teren înscrise în titlul de proprietate 1582/2009 și suprafețele de teren înstrăinate prin contractele de vânzare-cumpărare nr. 8063/1993 și 683/1995, nu există suprapuneri. (f. 162 dosar primul ciclu procesual). În acest context, potrivit celui de-al doilea raport de expertiză (f. 145 dosar al doilea ciclu procesual), amplasamentele terenurilor înstrăinate corespunde cu configurația terenului pus în posesie, nu însă și cu titlul de proprietate. Astfel, în loc să se consolideze dreptul de proprietate pentru suprafețele înstrăinate (adeverința de proprietate fiind act provizoriu, valabil până la eliberarea titlului de proprietate), pârâții au beneficiat de reconstituirea dreptului de proprietate, pe un alt amplasament.

Conform legilor fondului funciar, stabilirea dreptului de proprietate, necesită parcurgerea a două etape: o procedură obligatorie, administrativ-jurisdicțională, care este parcursă în fața comisiilor de fond funciar si care se finalizează printr-o hotărâre a comisiei județene si care se finalizează printr-o hotărâre a comisiei județene si o procedură judiciară, care se desfășoară în fața instanțelor de judecată în cazul în care o persoană este nemulțumită de hotărârea comisiei județene si formulează plângere împotriva acesteia.

Stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor în favoarea persoanelor îndreptățite se realizează în cadrul unei proceduri special instituite prin Legea nr. 18/1991, rep. cu modificările si completările ulterioare și Regulamentul privind procedura de constituire, atribuțiile si funcționarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a modelului si modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum si punerea în posesie a proprietarilor, aprobat prin HGR nr. 890/2005, cu modificările si completările ulterioare.

Este vorba de o procedură în trepte, care începe cu formularea cererii de stabilire a dreptului de proprietate, care trebuie introdusă si înregistrată la primăria în raza căreia se află terenul (art.11 alin.3 si 4 din Legea nr. 18/1991, republicată, cu modificările si completările ulterioare) si se finalizează cu emiterea hotărârii de validare sau invalidare a anexei.

Cererile respective se soluționează de către comisii speciale, instituite la nivelul comunelor, orașelor si municipiilor (art.12 din Legea nr. 18/1991 rep. cu modificările si completările ulterioare).

Comisiile locale preiau si înregistrată cererile formulate pentru atribuirea de teren, solicită relații si acte doveditoare si, pe această bază, stabilesc suprafața de teren ce urmează a fi atribuită în proprietate persoanelor îndreptățite.

Comisiile întocmesc apoi situații (tabele) centralizatoare prevăzute în Regulamentul de aplicare a legii fondului funciar aprobat prin HGR nr. 890/2005 cu modificările si completările ulterioare, care, după aprobarea lor prin proces verbal de către comisiile locale se afișează la sediul consiliului local pentru luarea la cunoștință a celor interesați.

Împotriva măsurilor dispuse de către comisia locală de fond funciar se poate face contestație care, potrivit prevederilor art. 6 lit. „d” din Regulamentul de aplicare a legii fondului funciar, aprobat prin HGR nr. 890/2005 cu modificările si completările ulterioare „persoanele nemulțumite de propunerile de stabilire a dreptului de proprietate de către comisiile comunale, orășenești sau municipale pot face, în termen de 10 zile de la afișare, contestație adresată comisiei județene, pe care o depun la secretariatul comisiei comunale, orășenești sau municipale, care este obligat să o înregistreze si să o înainteze prin delegat la secretarul comisiei județene în termen de 3 zile”.

În cazul persoanelor care nu au domiciliul în localitatea respectivă, termenul de formulare a contestației se socotește de la primirea înștiințării de către comisia locală de fond funciar, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire (art. 27 alin.4 din Regulament).

In fața Comisiei județene are loc o a doua fază a procedurii instituite prin Legea nr. 18/1991 rep. cu modificările si completările ulterioare, în cadrul căreia sunt soluționate contestațiile si se validează sau invalidează măsurile stabilite de comisiile subordonate (art. 27 al. 6-7 din Regulament, art. 51 din Legea nr. 18/1991 rep. cu modificările si completările ulterioare).

Hotărârile Comisiei județene prin care sunt soluționate contestațiile, sunt comunicate celor interesați (art. 27 alin.2 din Regulament, art. 53 din Legea nr. 18/1991, rep. cu modificările si completările ulterioare), acestea constituind o a treia fază în procedura de stabilire a dreptului de proprietate. Împotriva hotărârilor comisiei județene se poate face plângere la judecătoria în a cărei rază teritorială este situat terenul, în termen de 30 zile de la comunicare.

Titlul de proprietate, ca act final al procedurii de reconstituire a dreptului de proprietate în temeiul dispozițiilor legilor fondului funciar, se emite în baza actelor premergătoare de validare a dreptului de proprietate (adeverință de proprietate, hotărâre a Comisiei județene sau hotărâre judecătorească) iar între actele de reconstituire a dreptului de proprietate și titlul de proprietate trebuie să existe o deplină concordanță (art.36 din Regulamentul de aplicare a legii nr. 18/1991 aprobat prin HG nr. 890/2005).

În schimb, actele de vânzare-cumpărare încheiate de pârâți având ca obiect cele două parcele de teren în privința cărora dreptul de proprietate a fost validat prin hotărârea nr. 574/20.07.1991 a Comisiei Județene Suceava nu afectează legalitatea emiterii titlului de proprietate ulterior emis.

Aceeași concluzie se impune și în privința întocmirii documentației cadastrale de către pârâți care este irelevantă sub aspectul analizei legalității emiterii titlului de proprietate, care are în vedere numai cauze anterioare ori concomitente emiterii titlului de proprietate.

Deosebit, cauzele de nulitate ale titlului de proprietate sunt expres și limitativ prevăzute de art. III din legea nr.169/1997, modificată și completată prin legea nr.147/2005:

(1) Sunt lovite de nulitate absolută, potrivit dispozițiilor legislației civile, aplicabile la data încheierii actului juridic, următoarele acte emise cu încălcarea prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991, Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997, cu modificările și completările ulterioare și ale prezentei legi:

a) actele de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate, în favoarea persoanelor care nu erau îndreptățite, potrivit legii, la astfel de reconstituiri sau constituiri, cum sunt:

(i) actele de reconstituire în favoarea unor persoane care nu au avut niciodată teren în proprietate predat la cooperativa agricolă de producție sau la stat sau care nu au moștenit asemenea terenuri;

(ii) actele de reconstituire și constituire în favoarea altor persoane asupra vechilor amplasamente ale foștilor proprietari, solicitate de către aceștia, în termen legal, libere la data solicitării, în baza Legii nr. 18/1991 pentru terenurile intravilane, a Legii nr. 1/2000 și a prezentei legi, precum și actele de constituire pe terenuri scoase din domeniul public în acest scop;

(iii) actele de reconstituire și constituire a dreptului de proprietate în favoarea altor persoane asupra terenurilor proprietarilor care nu au fost înscriși în cooperativa agricolă de producție, nu au predat terenurile statului sau acestea nu au fost preluate de stat prin acte translative de proprietate;

(iv) actele de reconstituire sau constituire a dreptului de proprietate emise după eliberarea titlului de proprietate fostului proprietar pe vechiul amplasament, transcris în registrele de transcripțiuni și inscripțiuni sau, după caz, intabulat în cartea funciară, precum și actele de înstrăinare efectuate în baza lor;

(v) actele de reconstituire și constituire a dreptului de proprietate în măsura în care au depășit limitele de suprafață stabilite de art. 24 alin. (1) din Legea fondului funciar nr. 18/1991;

(vi) actele de reconstituire a dreptului de proprietate asupra unor terenuri forestiere pentru persoanele care nu au deținut anterior în proprietate astfel de terenuri.

Față de aceste aspecte, având în vedere că amplasamentul actual al terenului nu coincide cu vechiul amplasament din adeverința de reconstituire a dreptului de proprietate nr. 2415/11.01.1991 și conform evidențelor agricole din anii 1959-1962, instanța a admis acțiunea în ceea ce privește acest capăt de cerere.

Cu privire la suprafața de teren de la locul numit „Petrilești” de 0,54 ha reconstituit pârâților, în arhiva Comisiei locale de fond funciar nu există nicio documentație cu privire la vreo comasare sau compensare, sau un protocol de schimb între C. locală de fond funciar Bogdănești și C. de fond funciar Târgu F., localitate unde pârâții trebuiau să-și reconstituie dreptul de proprietate, conform registrului agricol din anii 1959-1962, unde acești sunt înscriși cu suprafața de 0,36 ha.

De altfel, există o întreagă procedură cu privire la posibilitatea de a schimba terenuri între localități.

Mai întâi trebuia C. locală de fond funciar Tg. F. să constate în teren că suprafețele pârâților nu mai există, sau există și sunt ocupate. În cazul în care erau ocupate, comisia trebuia să ofere pârâților teren din rezerva acesteia.

Astfel, potrivit art. 10 din HG 890/2005 (în prezent abrogat, dar aplicabil în speță raportat la data emiterii titlului de proprietate)

(1) În situațiile în care restituirea pe vechiul amplasament nu mai este posibilă, fostului proprietar sau moștenitorilor acestuia li se va oferi un alt amplasament situat în aceeași localitate sau într-o localitate învecinată. Oferta va fi trimisă persoanelor îndreptățite prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire iar termenul în care răspunsul la ofertă trebuie dat nu poate fi mai mic de 7 zile de la data primirii ofertei de teren pe alt amplasament. În cazul în care fostul proprietar sau moștenitorii acestuia nu acceptă amplasamentul oferit, comisia locală va trebui să formuleze o altă ofertă în termen de 30 de zile, dacă persoanele îndreptățite nu optează pentru primirea de despăgubiri.

(2) În situația în care într-o anumită localitate nu mai există suficient teren în rezerva comisiei de fond funciar care să fie atribuit în proprietate foștilor proprietari deposedați sau moștenitorilor acestora, comisiile de fond funciar se vor adresa comisiilor de fond funciar din alte localități care vor pune la dispoziție terenurile rămase disponibile.

(3) Comisiile locale de fond funciar vor atașa la cerere o situație centralizatoare privind terenurile aflate la dispoziția lor, sub semnătura tuturor membrilor comisiei, avizată de comisia județeană de fond funciar, care să ateste că în rezerva comisiei locale de fond funciar nu mai există teren, pe baza situației suprafețelor de teren pentru care s-au emis titluri de proprietate, situație comunicată de către oficiile de cadastru și publicitate imobiliară.

(4) Atunci când nu mai există teren în rezerva comisiei de fond funciar, aceasta se va putea adresa, prin intermediul comisiei județene de fond funciar, instituțiilor și autorităților publice care administrează teren proprietate a statului.

(5) Toate instituțiile și autoritățile publice care au în administrare terenuri proprietate publică a statului sunt obligate să răspundă cererilor formulate de comisiile de fond funciar și să comunice acestora suprafețele de teren care pot fi disponibilizate, în condițiile legii, în termen de 45 de zile de la data primirii cererii.

(6) Comisiile de fond funciar vor putea solicita teren pentru compensarea cu teren echivalent de la stațiunile și institutele de cercetare doar dacă nu mai există teren disponibil administrat de alte instituții și autorități publice în județul respectiv sau în județele învecinate.

(7) Prevederile alin. (6) nu se aplică atunci când retrocedarea se face pe vechiul amplasament al proprietarului deposedat.

(8) În aplicarea art. 9 alin. (1) și a art. 24 alin. (6) din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997, cu modificările și completările ulterioare, reconstituirea dreptului de proprietate pentru vechile amplasamente se face în perimetrul unităților de cercetare-dezvoltare pe terenuri agricole care nu sunt indispensabile cercetării.

Având în vedere cele reținute, rezultă că înscrierea în titlul de proprietate contestat a acestei suprafețe de teren, s-a făcut cu nerespectarea dispozițiilor legale.

Pentru aceste motive, instanța a constatat că Titlu de proprietate nr. 1582/27.08.2009 emis pe numele C. V. și P. este nul.

Titlul de proprietate nr. 1524/2006 a fost eliberat în baza HCJ 1537/2005 (f. 195 dosar primul ciclu procesual), pentru care s-a validat dreptul de proprietate pentru suprafața de 1800 mp, menționați în anexa 2b (f. 196 dosar primul ciclu procesual) situați în intravilan, constituindu-se dreptul de proprietate și nu reconstituindu-se.

Stabilirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 1800 mp s-a făcut în cosidererea faptului că familia C. a adus în CAP o suprafață mai mică de 5000 mp. Potrivit disp. art. 18 din Legea 18/1991 - Membrilor cooperatori activi care nu au adus teren în cooperativă sau au adus teren mai puțin de 5.000 mp, precum și celor care, neavînd calitatea de cooperatori, au lucrat în orice mod ca angajați în ultimii 3 ani în cooperativă sau asociații cooperatiste, li se pot atribui în proprietate loturi din terenurile prevăzute la art. 17, dacă sînt stabiliți sau urmează să se stabilească în localitate și nu dețin teren în proprietate în alte localități. Suprafața atribuită în proprietate se va determina ținînd seama de suprafața terenurilor, numărul solicitanților și suprafața atribuită celor care au adus pămînt în cooperativă. Acest aspect este ireal, întrucât, astfel cum s-a reținut anterior, ca urmare a cererii de reconstituire formulate de pârâți, acestora li s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru o suprafață mai mare de 5000 mp.

Pentru aceste motive, constatând că au fost încălcate dispozițiile legale anterior menționate, instanța a admis și cel de-al doilea capăt de cerere și, în consecință a dispus anularea Titlului de proprietate nr. 1524/14.04.2006 emise pe numele C. V. și P..

In ceea ce privește susținerile intervenientei accesorii A. M. în interesul reclamantei, instanța a avut în vedere că acestea au fost utile și au dus la admiterea acțiunii, astfel încât, a admis-o.

In conf. cu art. 277 Cod proc.civ. a obligat pe pârâți să plătească reclamantei, suma de 5200 lei cu titlu de cheltuieli de judecată (onorariu expert f. 72, 167, 221 și avocat) și intervenientei suma de 900 lei cu titlu de cheltuieli de judecată (reprezentând onorariu expert f. 261 și avocat).

Împotriva sentinței au formulat recurs pârâții C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava, C. P. și C. D., B. G., C. F. și B. Olguța.

În motivarea recursului său C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava a arătat că potrivit prevederilor art. 51 și art. 52 alin. (1) din Legea nr. 18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, comisia județeană este autoritate publică cu autoritate administrativ-jurisdicțională, competentă să soluționeze contestațiile și să valideze ori să invalideze măsurile stabilite de comisiile locale.

Din economia dispozițiilor art. 12 alin. (1) și (2) din Legea nr. 18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, rezultă că, în scopul stabilirii dreptului de proprietate prin reconstituirea sau constituirea acestuia, în fiecare comună, oraș sau municipiu se constituie prin ordin al prefectului, o comisie condusă de primar, care vor funcționa sub îndrumarea unei comisii județene, numită prin ordinul prefectului și condusă de acesta

Conform dispozițiilor art. 52 din Legea nr. 18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, C. județeană este autoritate publică cu activitate administrativ-jurisdicțională, fără personalitate juridică, fără patrimoniu propriu si respectiv, buget propriu, care are, în limitele competenței lor și prin derogare de la dispozițiile Codului de procedură civilă, calitate procesuală pasivă și, când este cazul, activă, fiind reprezentată legal prin prefect sau pe baza unui mandat convențional, de către unul dintre membri, nefiind obligatorie asistarea prin avocat.

A mai arătat că în cazul în care legiuitorul ar fi conceput să asimileze „comisia județeană” părților din proces, așa cum drepturile și obligațiile părților sunt reglementate prin Codul de procedură civilă, ar fi fost suficient să arate că ele participă la proces în condițiile stabilite de Codul de procedură civilă, fără a folosi sintagma „prin derogare” această sintagmă conduce la ideea că această comisie participă la procesul civil ca organ al statului, stabilit să aplice și totodată, să vegheze la aplicarea prevederilor legii, cu statut de oficialitate.

Forma derogatorie este conformă dispoziției art. 61 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative.

În calitate de autoritate administrativ-jurisdicțională, comisia județeană verifică legalitatea propunerilor înaintate de comisiile comunale, orășenești și municipale, în special existența actelor doveditoare, pertinența, verosimilitatea, autenticitatea și concludenta acestora, soluționează contestațiile formulate împotriva măsurilor stabilite de comisiile locale potrivit art. 6 lit. „c” și „d” din H.G.R. nr. 890/2005, context în care nu se poate reține culpa comisiei județene în sensul art. 274 din codul de procedură civilă întrucât concepția legii potrivit căreia comisiile ce le instituie acționează „din oficiu” exclude răspunderea lor procesuală în sensul prevederilor art. 274 din Codul procedură civilă, căci cel obligat la o diligentă funcțională nu poate fi ținut răspunzător de rezultatul acțiunii sale fără o dispoziție expresă a legii.

Legiuitorul nu a înființat aceste comisii ca persoane juridice așa încât C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor Suceava nu poate fi decât organ colegial fără personalitate juridică, fără un patrimoniu propriu, respectiv fără buget propriu.

Pe de altă parte, având în vedere și natura litigiului în cauză ce are ca obiect fond funciar în care reclamanta - C. locală de fond funciar Bogdănești a solicitat nulitatea absolută a titlurilor de proprietate nr.1524/14.04.2006 și nr. 1582/27.08.2009, emise în favoarea numiților Cnșmaru V. șl P. înțeleg să învedereze, următoarele:

Din interpretarea textelor legale din Regulamentul de aplicare a legii fondului funciar rezultă că titlul de proprietate se emite de comisia județeană, în baza documentațiilor înaintate de către comisiile locale, după operațiunea de validare, care cuprind anexele validate planurile parcelare, procese verbale de punere în posesie și schițele terenurilor, documentații ce se depozitează în arhiva Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară și în arhiva comisiei locale în raza căreia este situat terenul.

Titlul de proprietate D. se semnează de prefect, secretarul general al prefecturii, ca secretar, directorul general al Direcției Generale pentru Agricultură și Industrie Alimentară și de directorul Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară, documentația în baza căreia se emite fiind întocmită de comisia locală de fond funciar.

Punerea în posesie reprezintă operațiunea materială, desfășurată de către comisiile locale de fond funciar, prin care se realizează o delimitare și parcelare a terenurilor, ce urmează a fi atribuite prin reconstituirea dreptului de proprietate, operațiune care se finalizează prin încheierea procesului-verbal t de punere în posesie.

Punerea în posesie este anterioară emiterii titlului de proprietate întrucât potrivit prevederilor regulamentului, eliberarea titlurilor de proprietate de către comisia județeană se face în baza propunerilor și documentelor înaintate de comisia locală, iar în aceste documente trebuie să se precizeze . topografic etc. în baza celor înscrise în procesul-verbal de punere în posesie.

Potrivit art. 5 lit. i din Regulamentul privind procedura de constituire, atribuțiile și funcționarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a modelului și modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum și punerea în posesie a proprietarilor, aprobat prin H.G.R. nr. 890/2005, cu modificările și completările ulterioare, punerea în posesie, prin delimitare în teren, a persoanelor îndreptățite să primească terenul și completarea fișelor de punere în posesie a acestora sunt de competenta exclusivă a comisiilor locale de fond funciar, iar în caz de refuz, persoanele interesate se pot adresa instanțelor judecătorești.

Așadar, înțelege să reitereze faptul că obligativitatea punerii în posesie, precum și întocmirea fișei proces-verbal de punere în posesie a persoanelor îndreptățite este de competența exclusivă a comisiilor locale și/sau, în caz de refuz, prin intermediul instanțelor judecătorești.

Mai mult, în cauza de față, interesul reclamantei - C. locală de fond funciar Bogdănești nu îndeplinește condițiile reglementate de legiuitor, adică să fie personal, născut și actual, personal și direct, pentru a se justifica interesul în promovarea acțiunii.

În acest sens, invocă prevederile art. III alin. (2) din Legea nr. 169/1997, pentru modificarea și completarea Legii nr. 18/1991, nulitatea actelor de constituire sau reconstituire poate fi invocată de primar, prefect, procuror sau alte persoane care justifică un interes legitim. Astfel de persoane sunt acelea care au fost prejudiciate prin actele de reconstituire sau constituire a dreptului de proprietate.

Motivele invocate de reclamantă în acțiunea introdusă, în vederea anulării celor două titluri emise în favoarea numiților C. V. și P., apreciind că sunt date motivele de nulitate prevăzute de art. III din Legea nr. 169/1997, pentru modificarea și completarea Legii nr. 18/1991, echivalează cu invocarea propriei culpe, cât timp reconstituirea dreptului de proprietate și punerea în posesie în vederea emiterii titlurilor de proprietate s-au făcut în baza propunerilor și de însăși C. locală de fond funciar Bogdănești.

A mai arătat că a admite cererea reclamantei - C. locală de fond funciar Bogdănești, fără a i se reține vreo culpă în sarcina acesteia înseamnă a considera că, comisia locală, să ceară anularea oricărui titlu de proprietate (inclusiv, acelea în care și-a dat acordul pentru constituire/reconstituire) lucru care ar fi de natură a aduce grave tulburări ordinii de drept și siguranței circuitului civil.

De asemenea, conform prevederilor art. III alin. (2) din Legea nr. 18/1991, cu modificările și completările ulterioare, nulitatea unui titlu emis conform acestui act normativ poate fi invocată de primar. Ca orice altă cerere, ea trebuie să se bazeze pe un interes legitim strâns legat de calitatea sa de primar ce reprezintă interesele localității unde își îndeplinește funcția.

D. urmare, consideră că în speța dată, nu se poate reține vreo culpă în sarcina Comisiei județene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava, pentru ca aceasta să fie obligată la plata cheltuielilor de judecată.

Având în vedere cele sus-menționate, precum și faptul că practica judecătorească în această materie a consacrat deja principiul excluderii răspunderii procesuale, în sensul art. 274 din Codul de procedură civilă, vă rugăm.

În mod greșit instanța de fond a obligat inclusiv, comisia județeană de fond funciar la plata cheltuielilor de judecată, în sumă totală de 6100 lei.

Aceasta fiind starea de fapt și de drept, solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat și pe cale de consecință, modificarea Sentinței civile nr. 2866/29.12.2014, în sensul respingerii acțiunii formulate cu privire la obligarea Comisiei județene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava la plata cheltuielilor de judecată.

În drept au fost invocate dispozițiile Codului de procedură civilă; art. 12 alin. (1) și (2), art. 51, art. 52 din Legea nr. 18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

În motivarea recursului lor pârâții C. P. și C. D., B. G., C. F. și B. Olguța au arătat că, prin acțiunea introductivă din data de C. L. Bogdănești a solicitat constatarea nulității absolute a titlului de proprietate nr.1524/14.o4.2oo6 emis pentru suprafața 1800 mp, iar mult ulterior și cu încălcarea prevederilor art.114/1 și 132 (1) din Codul de procedură civilă și-a modificat acțiunea în sensul că solicită constatarea nulității absolute a titlului de proprietate nr.1524/200 și a nulității absolute parțiale a titlului de proprietate nr.1582/27.08.2009 în sensul excluderii din titlu a suprafeței de 5400 m.p. de la locul numit Petrilești.

Față de această situație de fapt, instanța de fond anulând ambele titluri de proprietate, a acordat mai mult decât s-a cerut, astfel că sunt îndeplinite motivele de casare prev. de art.306 pct.6 Cod procedură civilă.

Pentru emiterea titlului de proprietate nr.1524/2006,comisia locală a avut în vedere adeverința nr.2415/1991 și hotărîrea Comisiei județene de fond funciar nr.574/25.0l.1991 pentru suprafața de 0,9 ha, precum și hotărîrea Comisiei județene nr.1537/28.12.2oo5 pentru reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 0,18 ha.

Conform pct.2 din ultimul raport de expertiză,la obiectivele propuse de reclamantă, pentru aceste suprafețe existau procesele verbale de punere în posesie din datele de 23.03.1994, 15.03.2006 și 05.08.2009,însoțite de schițele aferente.

Expertul a constatat că prima și ultima schiță sunt imprecise, însă acest aspect trebuie analizat prin prisma concluziilor de la obiectivul nr.3 potrivit cărora amplasamentul terenului prevăzut în adeverința nr.2413/1335,în privința terenului înstrăinat corespunde cu punerea în posesie și cu concluziile de la pct. 2,3 și 4 de la obiectivele expertizei propuse de intervenient, potrivit cărora la intabularea de către cumpărători a terenurilor, planurile de situație au fost avizate de primăria Bogdănești.

De asemenea în privința intabulării suprafeței 1800 mp prevăzută în titlul de proprietate nr. 1542/2006, la pct. 5 a obiectivului solicitat de reclamanta, se precizează că planul folosit la intabulare respectă schița de punere în posesie.

Reținerea instanței de fond că „ amplasamentul actual al terenului nu coincide cu vechiul amplasament din adeverința de reconstituire a dreptului de proprietate nr.2415/1991 și conform evidențelor agricole din anii 1959-1962 și pentru acest motiv va admite cererea, este în contradicție cu susținerea expertului și cu-cele precizate de ei anterior.

Faptul că unele schițe sânt imprecise, doar așa cum sublinia și expertul conțin doar niște dreptunghiuri, nu le este imputabil ci tocmai emitentului actului care este și reclamant în situația de față.

Toate terenurile deținute „ acasă”sunt împrejmuite cu, garduri înainte de revoluție, astfel că nu se poate pune în discuție o reconstituire a dreptului de proprietate pe alte amplasamente decât cele existente la data apariției Legii nr.18/1991.

Instanța a admis în mod netemeinic și nelegal și cererea de intervenție formulată de A. M. în condițiile în care aceasta și-a justificat interesul prin faptul că a închiriat terenul de la primărie în anul 1991,însă a prezentat un contract de închiriere nr.501 din 14.02.2008 iar la data efectuării expertizei aceasta deținea o suprafață de 2793 mp mult mai mare decât cea prevăzută în contractul de închiriere, astfel că nu se putea justifica interesul acesteia.

Nici obligarea lor la plata cheltuielilor de judecată nu este justificată deoarece dacă au existat unele greșeli în emiterea actelor acestea aparțin în totalitate reclamantei, iar cele acordate intervenientei nu sunt justificate pentru motivele arătate la pct.4.

Intimata C. L. de fond funciar Bogdănești a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului declarat de pârâții C. P. și C. D., B. G., C. F. și B. Olguța și admiterea recursului formulat de C. Județeană Suceava.

În motivare a arătat că prin sentința civila atacata s-a admis cererea pentru nulitatea absoluta a titlurilor de proprietate nr. 1524/14.04.2006 si nr. 15S2/27.0S.2009 emise in favoarea recurenților intimați C. P. .s.a, având în vedere ca au fost eliberate cu încălcarea flagranta a legii instanța de fond prin sentința pronunțata în dosarul menționat mai sus, a făcut o corecta aplicare a legii, admițând acțiunea sub cele doua capete de cerere,

Recurenții prin motivele de recurs invocate (art 304, pct 6) au arătat ca instanța de fond a data mai mult decât s-a cerut.

Instanța de fond a făcut o corecta apreciere a probelor din dosar, si a admis acțiunea pentru capetele de cerere așa cum acestea au fost solicitate prin cererea de chemare in judecata inițială, completată si precizată ulterior.

Actele de reconstituire a dreptului de proprietate nu concordă cu titlurile de proprietate emise, pârâții dispunând de o suprafața mult mai mare față de ce din evidentele agricole, dispuse pe trupuri de teren ce nu le-au avut niciodată in proprietate.

Practic, recurenții intimați au înstrăinat de pe adeverința de proprietate nr. 1524 in anul 2006, o suprafața totala de 0,54 ha cu contract de vânzare cumpărare autentificat sub nr. S063/1993, respectiv 2300 mp lui C. Danuț si 3100 mp lui O. M. si A. A. (contract nr. 683/1995).

După ce au vândut aceste suprafețe de teren în mod legal trebuia să rămână cu o suprafața de 0,36 ha ( 0,90ha -0,54 ha = 0,3 6ha), or după 9 ani titlul de proprietate va avea un alt amplasament modificat ( schimbat), decât cel avut în vedere la reconstituirea dreptului de proprietate, cu înca 0,54 ha în plus

Chiar dacă în raportul de expertiza întocmit in cauza se precizează ca unele schițe sunt imprecise, aceasta se datorează faptului că la data respectivă nu erau angajați ingineri cadastru care sa măsoare cu precizie terenurile, dar ele sunt măsurate în acele amplasamente identificate .

Amplasamentul corect ce trebuia avut în vedere la emiterea titlului de proprietate trebuia să coincidă cu vechiul amplasament din adeverința de reconstituire a dreptului de proprietate 2415III.01.1991 și conform evidențelor agricole din anii 1959-1962, astfel că recurenții au fost puși în posesie cu un alt amplasament decât cel avut în vedere la eliberarea adeverinței de proprietate nr. 2413/1991, beneficiind practic de o noua reconstituire.

Din raportul de expertiza si suplimentul la acest raport, rezultă că pârâții ar trebui să dețină 2991mp din aliniamentul 1-4-5-15-13+ 608 mp .Total suprafața =3599 mp, adică fără 0,36 ha.

Întinderea acestor suprafețe a fost pana la „Gârla Morii” ce reprezintă delimitarea terenurilor ce aparțin cetățenilor . proprietate privată a comunei Bogdanești, întinzându-se pe o suprafața foarte mare .

Suprafața de teren de 0,54 ha, reprezentând noul amplasament s-a suprapus cu suprafața de teren ce o deține intervenienta A. M., în baza contractului de închiriere si pentru care aceasta a achitat anual chiria stabilită.

Cu privire la suprafața de teren de la locul numit: „Petrilești „ de 0,54 ha reconstituit în mod nelegal pârâților arată că în arhiva Comisiei locale de fond funciar, nu exista nici o documentație cu privire la vreo comasare sau compensare, sau un protocol de schimb între C. locală de fond funciar Bogdanești si C. de fond funciar Târgu F., localitate unde trebuia să-si reconstituie dreptul de proprietate, conform registrului agricol din anii 1959-1962, unde C. P. si V. sunt înscriși cu suprafața de 0,36 ha în aceasta localitate .

Din acest punct de vedere instanța de fond în mod corect a admis acțiunea cu privire la acest capăt de cerere .

Cu privire la recursul declarat, de către C. Județeană pentru aplicarea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor Suceava, în ceea ce privește obligarea acesteia la plata cheltuielilor de judecata, consideră că aceasta nu poate fi obligată la plata acestor cheltuieli, deoarece nu este decât un organ colegial fără personalitate juridică, fără patrimoniu si fără buget propriu .

Mai mult, aceasta nu are absolut nici o culpa în emiterea acestor titluri de proprietate deoarece etapele în reconstituirea dreptului de proprietate au fost parcurse cu rea credința pe parcursul a 9 ani diferență, C. Județeană Suceava neavând nici o culpă, documentația întocmita a fost înaintată la C. Județeană pentru validare .

Față de aceste considerente, solicită respingerea recursului declarat de către C. P., s.a., împotriva ..12.2014 a Judecătoriei Fălticeni, menținerea acesteia ca fiind legala si temenică, cu cheltuieli de judecată.

Intimata intervenient în numele altei persoane A. M. a depus la doar note de ședință în motivarea cărora a arătat că prin cererea precizată s-a solicitat să se constate nulitatea absolută totală a Titlului de proprietate nr. 1524/14.04.2006 și anularea parțială a titlului de proprietate nr. 1582/27.08.2009, în sensul modificării amplasamentului suprafeței de 0,90 ha, teren intravilan situat la locul numit „Acasă", în speță fiind date condițiile prevăzute de disp. art. III lit.1 pct.i din Legea nr. 169/1997 modificată.

În speță, defunctul C. V. și C. P. au beneficiat de reconstituirea dreptului de proprietate, prin cele două titluri de proprietate, pentru o suprafață totală de 1,44 ha (T.P. nr. 1524/2006 - 0,18 ha și XP nr. 1582/2009.- 1,26 ha).

Cu privire la titlul de proprietate nr. 1582/2009, învederează următoarele:

În fișa rol agricol 1959 - 1962 (fila 63 dosar fond), defunctul C. V., autorul pârâților, figurează cu o suprafață de 0,90 ha teren acasă și 0,36 ha Tg. F., pentru care la apariția legii nr. 18/1991, a formulat cererea nr. 1490/1991.

Prin HCJ nr. 574/1991 (fila 197), s-a validat dreptul de proprietate pentru suprafața de 0,90 ha în anexa 2A, poziția 470, eliberându-se adeverința de proprietate nr. 2413/1991 (f. 98).

În baza acestei adeverințe de proprietate s-a eliberat T.P. nr. 1582/2009 (f. 56), înscriindu-se doar suprafața de 7.200 mp, teren situat la locul numit „G.”.

Deși titlul de proprietate a fost eliberat doar pentru suprafața de 7.200 mp, pârâților le este recunoscut dreptul de proprietate pentru întreaga suprafață de 9.000 mp, aceștia putând formula o cerere pentru punerea în posesie cu diferența de 1.800 mp, teren reconstituit prin HCJ nr. 574/1991.

Anterior eliberării Titlului de proprietate nr. 1582/2009, în temeiul adeverinței de proprietate și a procesului verbal de punere în posesie, def. C. V. și recurenta C. P. încheie două contracte de vânzare cumpărare, prin care înstrăinează suprafața de 2.300 mp lui C. D. (contract nr. 8063/1993 - fila 106) și suprafața de 3.100 mp lui O. M. și A. A. (contract nr.683/1995 - fila 103).

În momentul eliberării titlului de proprietate (T.P. nr. 1582/2009), pârâții au fost puși în posesie pe un alt amplasament decât cel pentru care s-a eliberat adeverința de proprietate nr. 2413/1991, amplasament parțial înstrăinat (5.400 mp) prin cele două contracte de vânzare cumpărare.

Astfel, în loc ca titlul de proprietate să consolideze dreptul de proprietate pentru suprafețele înstrăinate (adeverința de proprietate fiind act provizoriu, valabil până la eliberarea titlului), pârâții au beneficiat de recunoașterea dreptului de proprietate pentru o altă suprafață teren, prin schimbarea amplasamentului.

Așa cum rezultă din răspunsul la obiectivul nr. 3 expertiza O., între suprafețele de teren înscrise în titlul de proprietate nr. 1582/2009 (titlu de proprietate eliberat în temeiul adeverinței de proprietate nr. 2413/1991 care a stat la baza vânzărilor) și suprafața înscrisă în adeverința de proprietate nr. 2413/1991 există suprapunere în limita a 2991 mp, în perimetrul 1-4-5-15-13

Practic, în momentul eliberării titlului de proprietate nr. 1582/2009, suprafața de teren reconstituită potrivit Legii nr. 18/1991 și-a schimbat amplasamentul, pe de o parte, iar pe de altă parte, au adus în patrimoniu pârâților încă 3.600 mp (pârâții ar trebui să aibă în posesie doar 3.600 mp, dar aceștia dețin 7.200 mp, înscriși în titlu de proprietate, din care nu fac parte cei 5.400 vânduți).

Cum, pârâții - recurenți nu sunt îndreptățiți decât la suprafața de 0,90 ha situată la locul „ACASĂ”, din care au înstrăinat suprafața totală de 5.400 mp, în mod corect, titlul de proprietate trebuia să respecte vechiul amplasament și pârâții să mai dețină suprafața de 3.600 mp (9000mp -5400mp - suprafață vândută).

Pârâții - recurenți ar trebui să dețină suprafața de 2991 mp din aliniamentul 1-4-5-15-13 și încă o diferență de 608 mp, pe acest considerent a apreciat prima instanță că titlul de proprietate trebuie anulat.

Titlul de proprietate nr. 1524/2006 (fila 55) a fost eliberat în baza HCJ nr. 1537/28.12.2005 (fila 195 dosar), prin care s-a validat dreptul de proprietate pentru suprafața de 1.800 mp, menționați în anexa 2b (fila 196 dosar), teren situat în intravilan, constituindu-se dreptul de proprietate și nu reconstituindu-se.

Stabilirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 1.800 mp s-a făcut în considerarea faptului că familia C. a adus în C.A.P. o suprafață mai mică de 5.000 mp, conform art. 18, actual art. 19 din Legea nr. 18/1991, aspect ireal întrucât, așa cum se poate observa, ca urmare a cererii de reconstituire formulate în temeiul legii nr. 18/1991, în redactarea inițială, pârâților li s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru o suprafață mai mare de 5.000 mp.

Parte din suprafața din titlurile de proprietate ale pârâților, situate intravilan la locul numit „Acasă” mai poartă denumirea și de „Prund” și face parte din domeniul privat al corn. Bogdănești, așa cum rezultă din HCL nr. 30/2008, poziția 9 anexă, . totală de 16,23 ha.

Parte din această suprafață a fost închiriată, încă din 1991, unor cetățeni din comună, printre care și autorul intervenientei A. M., care au făcut lucrări de îmbunătățire a acestei suprafețe de teren, trecându-l dintr-o categorie inferioară de folosință (respectiv teren neproductiv nisipuri), la categoria arabil.

Față de aceste considerente, în speță sunt date disp. art. III lit.b din Legea nr. 169/2005.

În ceea ce privește suprafața de teren închiriată de intervenientă și care face parte din domeniul privat al comunei Bogdănești, identificată cu parcelele numerotate cu IIIși IV în anexa IV la raportul de expertiză, învederează că această suprafață are categoria de folosință arabil, este îngrădită și deținută de intervenientă, nestingherit din 2002, achitând taxele și impozitele aferente acestei suprafețe de teren.

Față de aceste considerente, întrucât, în speță, nu este dat niciunul din motivele de recurs prevăzute de art 304. Cod proc.civ., apreciază hotărârea primei instanțe ca fiind legală și temeinică și solicită respingerea recursului și obligarea recurenților la plata cheltuielilor de judecată.

Analizând recursurile declarate în cauză în raport de motivele invocate, de dispozițiile legale incidente în cauză, de actele și lucrările dosarului și de considerentele hotărârii atacate, tribunalul reține următoarele:

În ceea ce privește recursul declarat de pârâta C. Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava, tribunalul constată că este întemeiat, urmând a fi admis ca atare, sens în care va modifica în parte sentința civilă nr.2866 din 29.12.2014 a Judecătoriei Fălticeni în sensul că va înlătură obligația la plata cheltuielilor de judecată a recurentei pârâte C. Județeană către reclamantă și intervenientă.

Astfel, tribunalul reține că în cauză nu sunt îndeplinite cerințele obligării pârâtei C. Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava la plata cheltuielilor de judecată, nefiind dovedită culpa procesuală a acesteia, astfel cum impun dispozițiile art.274 C. proc. civ., în condițiile în care documentația care a stat la baza emiterii titlurilor de proprietate a fost întocmită chiar de către reclamanta C. L. de Fond Funciar Bogdănești care a solicitat și anularea acestora.

În acest sens, tribunalul reține că nu se poate considera că pârâta C. Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava are obligația suportării cheltuielilor de judecată efectuate chiar de către entitatea care are atribuții exclusive privind punerea în posesie, completarea fișelor de punere în posesie și întocmirea documentațiilor pe baza cărora se emit titlurile de proprietate.

Sub acest aspect, este de subliniat că odată ce chiar reclamanta a întocmit documentația pe baza căreia pârâta C. Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava a emis titlurile de proprietate a căror anularea a fost solicitată de către reclamantă, nu există nicio rațiune pentru care pârâta respectivă ar avea obligația suportării acestor cheltuieli de judecată.

În ceea ce privește recursul declarat de pârâții persoane fizice, respectiv de C. P., C. D., B. G., C. F., B. Olguța, tribunalul constată că acesta este nefondat, urmând a fi respins ca atare, pentru următoarele considerente:

Astfel, în cauză nu este incident motivul de casare prevăzut de art.304 pct.6 C. proc. civ., atâta timp cât instanța de fond a fost în mod legal învestită cu anularea ambelor titluri de proprietate, în sensul solicitat de reclamantă.

Sub acest aspect, tribunalul reține că recurenții-pârâți nu s-au opus completării acțiunii, după depunerea precizărilor la acțiune în fața instanței de fond de către reclamantă, prin care s-a solicitat și anularea parțială a titlului de proprietate nr.1582/27.08.2009, astfel că această critică nu este întemeiată, date fiind prevederile art.132 alin.1 din Codul de procedură civilă.

Totodată, recurenții-pârâți nu s-au opus nici la precizările la acțiune de la termenul din 27.06.2013 din rejudecare, când reclamanta a solicitat anularea titlului de proprietate nr.1582/27.08.2009, sub aspectul amplasamentului, invocând că se impune analizarea tuturor documentelor care au stat la baza reconstituirii dreptului de proprietate în favoarea pârâților, cât și întinderea dreptului de proprietate, față de situația de fapt existentă în cauză și considerentele deciziei de casare.

În ceea ce privește criticile legate de fondul cauzei, se poate observa că acestea sunt neîntemeiate, din moment ce constatările expertului sunt doar de ordin tehnic, acesta neavând competența de a formula concluzii cu privire la problematica juridică care rămâne în competența exclusivă a instanțelor judecătorești.

În consecință, afirmațiile recurenților-pârâți, care au arătat în motivarea recursului că aspectele reținute de instanța de fond pentru admiterea acțiunii reclamantei sunt în contradicție cu susținerile expertului, nu pot fi apreciate decât ca fiind simple speculații, iar nu motive de admitere a recursului.

De altfel, se poate observa că recurenții-pârâți sunt de acord cu concluzia impreciziei schițelor topografice, reținută de expert, afirmând în cuprinsul recursului doar că acest fapt nu le este imputabil lor, ci chiar emitentului actului, respectiv reclamantei.

Or, acest lucru nu poate fi apreciat ca fiind un motiv de admitere a recursului, atâta timp cât din probele administrate a rezultat că pârâții dispun de o suprafață mult mai mare de teren față de cea din evidențele agricole, dovedindu-se existența unor neconcordanțe între suprafețele de teren din actele de reconstituire a dreptului de proprietate și cele din titlurile de proprietate.

Totodată, susținerile recurenților-pârâți legate de împrejmuirea terenurilor deținute „acasă” cu garduri înainte de revoluție, nu poate înlătura posibilitatea anulării titlurilor de proprietate care nu au fost emise în conformitate cu dispozițiile legale, atâta timp cât s-a dovedit că instanța de fond a reținut în mod temeinic și legal, prin analiza coroborată a probatoriului, că amplasamentul actual al terenurilor nu coincide cu vechiul amplasament din adeverința de reconstituire a dreptului de proprietate nr.2415/11.01.1991 și evidențele agricole din anii 1959-1962.

Referitor la criticile legate de admiterea cererii de intervenție accesorie, se poate observa că acestea sunt neîntemeiate, din moment ce în cauză s-a făcut dovada existenței unui interes în formularea cererii respective, contrar susținerilor recurenților-pârâți, după cum acțiunea reclamantei a fost admisă, astfel că, pe cale de consecință, cererea de intervenție accesorie în favoarea acesteia trebuia admisă.

Totodată, în privința cheltuielilor de judecată, este de subliniat că aplicarea dispozițiilor art.274 C. proc. civ. s-a realizat în mod corect de către instanța de fond, dată fiind culpa procesuală a recurenților-pârâți persoane fizice, aceștia având posibilitatea evitării suportării cheltuielilor de judecată efectuate în fața instanței de fond în cazul în care ar fi recunoscut pretențiile reclamantei, în condițiile prevăzute de art.275 din Codul de procedură civilă.

Tribunalul va menține în rest dispozițiile sentinței recurate care nu sunt contrare prezentei decizii.

Față de dispozițiile art.274 C. proc. civ., tribunalul va obliga recurenții pârâți persoane fizice, respectiv pe C. P., C. D., B. G., C. F., B. Olguța, să achite intimatei interveniente cheltuieli de judecată din recurs constând în onorariu de avocat în cuantum de 400 lei.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursul declarat de pârâta C. Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava.

Modifică în parte sentința civilă nr.2866 din 29.12.2014 a Judecătoriei Fălticeni în sensul că înlătură obligația la plata cheltuielilor de judecată a recurentei pârâte C. Județeană către reclamantă și intervenientă.

Respinge recursul declarat de pârâții C. P., C. D. ambii cu domiciliul în comun a Bogdănești, județul Suceava, B. G., domiciliat în ., C. F., domiciliată în . și B. Olguța, domiciliată în București, ., nr.5, sector 33, împotriva sentinței civile nr.2866 pronunțată la data de 29.12.2014 de Judecătoria Fălticeni, în dosar nr._, intimați fiind reclamanta C. L. de Fond Funciar Bogdănești și intervenienta în numele altei persoane A. M., domiciliată în ., ca nefondat.

Menține în rest dispozițiile sentinței recurate care nu sunt contrare prezentei decizii.

Obligă recurenții pârâți persoane fizice, respectiv pe C. P., C. D., B. G., C. F., B. Olguța, să achite intimatei interveniente cheltuieli de judecată din recurs constând în onorariu de avocat în cuantum de 400 lei.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din data de 03.03.2015.

Președinte Judecător Judecător

C. L. G.-P. V. S. A.

Grefier

S. A.

Red/teh. GPV

Tehnored. S.A.

2 ex./02.04.2015

Judecător fond C. S.

← Partaj judiciar. Decizia nr. 151/2015. Tribunalul SUCEAVA		Fond funciar. Decizia nr. 41/2015. Tribunalul SUCEAVA →

Fond funciar. Decizia nr. 163/2015. Tribunalul SUCEAVA

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Fond funciar. Decizia nr. 163/2015. Tribunalul SUCEAVA