Uzucapiune. Decizia nr. 118/2015. Tribunalul SUCEAVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 118/2015 pronunțată de Tribunalul SUCEAVA la data de 12-02-2015 în dosarul nr. 118/2015
Dosar nr._ - uzucapiune -
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SUCEAVA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 118
Ședința publică din data de 12 FEBRUARIE 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE: F. L.
JUDECĂTOR: C. M. N.
JUDECĂTOR: G. F. F.
GREFIER: Ș. L. G.
Pe rol, judecarea recursului formulat de reclamantul M. G., domiciliat în localitatea Dumbrăveni, nr.1489, județul Suceava împotriva sentinței civile nr.844 din data de 25.02.2014 pronunțată de Judecătoria Suceava în dosarul nr. _ , în contradictoriu cu intimata pârâtă M. D., domiciliată în localitatea Dumbrăveni, județul Suceava.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă recurentul reclamant și intimata pârâtă asistată de avocat L. M..
Procedura de citare cu părțile este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, de către grefierul de ședință, după care:
Instanța aduce la cunoștința recurentului împrejurarea că prin Încheierea nr.63 din data de 29 ianuarie 2015, dată în ședința Camerei de Consiliu s-a respins ca nefondată cererea de reexaminare formulată de recurentul reclamant împotriva încheierii prin care i s-a respins cererea de acordare a ajutorului public judiciar sub forma scutirii de la plata taxei judiciare de timbru aferentă recursului promovat în cauză.
Astfel, îi solicită recurentului reclamant să precizeze dacă a achitat taxa judiciară de timbru și timbru judiciar stabilită în sarcina sa în conformitate cu recursul promovat în cauză.
Recurentul reclamant precizează că nu are posibilitatea achitării taxei judiciare de timbru aferentă apelului promovat în cauză, apreciind că taxa stabilită este prea mare în raport de valoarea bunurilor iar dacă instanța apreciază că este corect stabilită învederează faptul că el nu înțelege să timbreze acțiunea.
Instanța, având în vedere susținerile recurentului reclamant acordă cuvântul apărătorului ales al intimatei pârâte.
Avocat L. M. pentru intimata pârâtă invocă excepției netimbrării recursului, solicitând admiterea acesteia cu consecința anulării recursului promovat ca netimbrat.
Instanța rămâne în pronunțare cu privire la excepția netimbrării recursului.
Declarând dezbaterile închise, după deliberare,
TRIBUNALUL,
Asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin acțiunea civilă înregistrată pe rolul Judecătoriei Suceava sub nr._ din data de 26.11.2010, reclamantul M. G. a solicitat în contradictoriu cu pârâta Comisia comunală Dumbrăveni, jud. Suceava, ca prin hotărârea ce se va pronunța să se constate că a dobândit prin uzucapiune dreptul de proprietate asupra suprafeței de 800 m.p. teren pe care îl deține și îl folosește.
În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că a edificat o casă cu anexe gospodărești încă din anul 1962 pe un teren ce a făcut obiectul unui schimb și de atunci folosește terenul ca un bun proprietar.
A apreciat reclamantul că sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 1847 Cod civil, a stăpânit terenul și a plătit impozitul aferent timp de 35 de ani.
Reclamantul a solicitat admiterea acțiunii, urmând a se constata că sunt îndeplinite condițiile pentru dobândirea dreptului de proprietate prin intervenirea uzucapiunii, fără cheltuieli de judecată.
În dovedirea susținerilor din acțiune, reclamantul a depus la dosar înscrisuri (f.4-6 dosar).
Acțiunea a fost timbrată cu suma de 75 lei (f.11 dosar).
Prin precizările la acțiune din data de 12.04.2011, reclamantul a arătat că înțelege să se judece în contradictoriu cu . P. I. (f.12 dosar).
Legal citată, pârâta . a depus la dosar întâmpinare prin care a arătat că suprafața solicitată de reclamant a fost reconstituită în baza Legii 18/1991 pe numele defunctului L. A I. conform titlului de proprietate nr. 2670/2010 (f.13 dosar.
În dovedire, a depus la dosar înscrisuri (f.14-16 dosar).
Prin precizările la acțiune din data de 31.05.2011, reclamantul a arătat că înțelege să se judece în contradictoriu cu Statul Român reprezentat de unitatea administrativ teritorială . I. P. (f.22 dosar).
A susținut reclamantul că suprafața de teren indicată în petitul acțiunii nu este scoasă din circuitul civil, motiv pentru care apreciază că nu este incident art. 1844 cod civil și poate intervine prescripția, dovedind o posesie care întrunește condițiile prevăzute de art. 1847 Cod civil.
La termenul de judecată din data de 31.05.2011, instanța a dispus introducerea în cauză în calitate de pârât a Statului Român reprezentat de unitatea administrativ teritorială- . I. P. (f.23 dosar).
Prin precizările la acțiune din data de 22.11.2011 (f.43 dosar), reclamantul a solicitat introducerea în cauză, în calitate de pârâtă, a numitei M. D., iar prin Încheierea de ședință din data de 22.11.2011, instanța a luat act de modificarea cadrului procesual, în sensul că persoana chemată în judecată de reclamant în cadrul acestui dosar este M. D., în calitate de pârâtă (f.44 dosar).
Legal citată, pârâta M. D. a depus la dosar cerere reconvențională prin care a solicitat obligarea reclamantului pârât să-i lase în deplină proprietate și liniștită posesie suprafața de 1600 m.p. teren situată în intravilanul comunei Dumbrăveni, jud. Suceava, între vecinii H. petru, G. V. și drum comunal, dobândită de pârâtă prin actul de partaj autentificat sub nr. 1014/21.07.2011 în baza titlului de proprietate nr. 2670/2010. De asemenea, a solicitat obligarea reclamantului - pârât la plata cheltuielilor de judecată (f.48 dosar).
În motivarea cererii reconvenționale, pârâta reclamantă a arătat că în speță nu sunt incidente dispozițiile referitoare la prescripția achizitivă nici sub aspectul calității de proprietar nici sub aspectul termenului necesar uzucapiunii.
În acest sens, a susținut că are calitatea de proprietar în baza actului de partaj autentificat sub nr. 1014/21.07.2011, suprafața de teren fiind inclusă pe titlul de proprietate nr. 2670/2010 emis pe numele autorului său.
A susținut pârâta că reclamantul ocupă fără drept întreaga suprafață de 1600 m.p.
A apreciat că în cauză sunt date condițiile admisibilității acțiunii, sens în care a solicitat respingerea acțiunii și admiterea cererii reconvenționale.
Cererea reconvențională a fost timbrată cu taxa judiciară de timbru de 98 lei (f.54 dosar).
În cauză a fost administrată proba cu expertiza topografică și cadastrală, raportul de expertiză fiind depus la filele 86-91 dosar și au fost audiați martorii G. Savel (f.110 dosar) și Ganga V. (f.111 dosar).
Prin sentința civilă nr. 844 din data de 25.02.2014 pronunțată de Judecătoria Suceava în dosarul nr._ , s-a respins ca nefondată, cererea principală formulată de reclamantul- pârât M. G., domiciliat în ., jud. Suceava, în contradictoriu cu pârâta – reclamantă M. D., domiciliată în ..
S-a admis cererea reconvențională.
Reclamantul-pârât M. G. a fost obligat să lase în deplină proprietate și liniștită posesie pârâtei-reclamante M. D. suprafața de 1.600 mp teren identică cu parcelele 2408/1 și 2408/2 înscrise în Titlul de proprietate nr. 2670/16.03.2010 și în Actul de partaj autentificat sub nr. 1014/21.07.2011 B.N.P. M. B., respectiv . în suprafață de 819 mp. delimitată de punctele 5-6-7-8-9-14-15-16-17-18-19-34-35-36-37-50-40-26-25 și . suprafață de 781 mp. delimitată de punctele 19-34-35-36-37-50-41-42-51-52-33, evidențiate cu hașură verticală de culoare verde pe planul de situație anexa nr. 1 la Raportul de expertiză tehnică judiciară întocmit în cauză de exp. P. C.-T..
Reclamantul-pârât M. G. a fost obligat să plătească pârâtei-reclamante M. D. suma de 2.588 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel, analizând actele dosarului instanța de fond a reținut următoarele:
Terenul ce face obiectul prezentei cauze este situat în intravilan ., în suprafață de 1600 mp, din care 819 mp curți-construcții și 781 mp arabil, evidențiat cu hașură verticală de culoare verde pe planul de situație anexa nr. 1 la Raportul de expertiză tehnică judiciară întocmit în cauză de exp. P. C.-T. – fila 89.
Conform Adeverinței nr.1889/12.03.2010 emisă de Primăria Dumbrăveni, cu acesta figurează reclamantul-pârât M. G. în evidențele fiscale, plătind impozit din anul 1964.
Pe acest teren reclamantul-pârât are edificate construcții –casă de locuit cu anexe, evidențiate C1-C8 în raportul de expertiză efectuat în cauză de exp. P. C. T. la pct. c.1.2.
Pentru acest teren a fost emis Titlul de proprietate 2670/13.03.2010 după autorul L. A. I., iar în urma partajului autentificat sub nr. 1014/21.07.2011 la B.N.P. M. B. terenul a revenit pârâtei-reclamante M. D. (filele 36, 37 ds.)
Atare situație de fapt a fost posibilă datorită efectuării, în anul 1964, a unui schimb verbal de teren între reclamantul-pârât M. G. și L. A. I., autorul pârâtei-reclamante M. D., L. I. primind o altă suprafață de teren la circa 800 mp distanță, pe care l-a deținut cu intermitențe, însă care, la ora actuală, este deținut și cultivat tot de către reclamantul-pârât M. G., așa cum rezultă din declarația martorului Ganga V., audiat la termenul din 21.05.2013, declarație consemnată la fila 111 dosar.
Acest schimb consensual nu a fost urmat de efectuarea de acte juridice translative de proprietate.
În ceea ce privește cererea principală având ca obiect constatarea dobândirii de către reclamantul-pârât M. G., prin uzucapiune, a dreptului de proprietate pentru cei 1.600 mp teren în cauză, aceasta va fi respinsă ca nefondată.
Astfel, deși demonstrează o posesie neîntreruptă din 1964 pentru acest teren, aceasta nu a fost utilă, față de situația emiterii, în baza Legii 18/1991 a Titlului de proprietate 2670/2010 către proprietarul inițial, L. A. I., astfel încât, nefiind îndeplinite condițiile pentru a uzucapa nici în ceea ce privește durata unei posesii utile, nici în ceea ce privește calitatea posesiei terenului, ce a fost cooperativizat, cererea este nefondată.
În ceea re privește cererea reconvențională având ca obiect revendicarea suprafeței de 1.600 mp. aceasta este fondată, în baza art. 480 Cod civil 1864 instanțade fond a admis-o.
S-a avut în vedere, în acest sens situația că pârâta-reclamantă M. D. a făcut dovada calității de proprietar asupra terenului revendicat, prin Titlul de proprietate nr. 2670/16.03.2010 și Actul de partaj autentificat sub nr. 1014/21.07.2011 B.N.P. M. B., iar pârâtul-reclamant M. G. nu a făcut dovada existenței dreptului său pentru terenul în cauză.
În consecință, instanța va admite cererea reconvențională și va obligă pe reclamantul-pârât M. G. să lase în deplină proprietate și liniștită posesie pârâtei-reclamante M. D. suprafața de 1.600 mp teren identică cu parcelele 2408/1 și 2408/2 înscrise în Titlul de proprietate nr. 2670/16.03.2010 și în Actul de partaj autentificat sub nr. 1014/21.07.2011 B.N.P. M. B., respectiv . în suprafață de 819 mp. delimitată de punctele 5-6-7-8-9-14-15-16-17-18-19-34-35-36-37-50-40-26-25 și . suprafață de 781 mp. delimitată de punctele 19-34-35-36-37-50-41-42-51-52-33, evidențiate cu hașură verticală de culoare verde pe planul de situație anexa nr. 1 la Raportul de expertiză tehnică judiciară întocmit în cauză de exp. P. C.-T. (f. 89 ds.).
În ceea ce privește cheltuielile de judecată, în temeiul art. 274 al. 1 C.P.C. va obliga reclamantul pârât, căzut în pretenții, să plătească pârâtei-reclamante suma de 2.588 lei cheltuieli de judecată, din care 1.500 lei onorariu avocat, 98 lei taxă timbru repunere pr rol solicitată (fila 128), și 990 lei contravaloare onorariu expert achitată de pârâta-reclamantă (1/2 din contravaloarea expertizei).
Împotriva acestei sentințe a promovat recurs reclamantul criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, arătând că a edificat casa cu anexe gospodărești încă din anul 1962 pe un teren ce a făcut obiectul unui schimb și de atunci folosește terenul ca un bun proprietar și că în cauză sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 1847 Cod civil, a stăpânit terenul și a plătit impozitul aferent timp de 35 de ani.
Reclamantul a mai arătat că terenul ce face obiectul litigiului este situat în intravilan ., în suprafață de 1600 mp, din care 819 mp curți-construcții și 781 mp arabil, evidențiat cu hașură verticală de culoare verde pe planul de situație anexa nr. 1 la Raportul de expertiză tehnică judiciară întocmit în cauză de exp. P. C.-T..
De asemenea a mai arătat că potrivit Adeverinței nr.1889/12.03.2010 emisă de Primăria Dumbrăveni, în evidențele fiscale el figurează înscris plătind impozit din anul 1964.
Pe acest teren reclamantul-pârât are edificate construcții – casă de locuit cu anexe, evidențiate C1-C8 în raportul de expertiză efectuat în cauză de exp. P. C. T. la pct. c.1.2.
Pentru acest teren a fost emis Titlul de proprietate 2670/13.03.2010 după autorul L. A. I., iar în urma partajului autentificat sub nr. 1014/21.07.2011 la B.N.P. M. B. terenul a revenit pârâtei-reclamante M. D..
Este de reținut și faptul că în anul 1964, în urma unui schimb verbal de teren între reclamantul-pârât M. G. și L. A. I., autorul pârâtei-reclamante M. D., L. I. a primit o altă suprafață de teren la circa 800 mp distanță, pe care l-a deținut cu intermitențe, însă care, la ora actuală, este deținut și cultivat tot de către reclamantul-pârât M. G., așa cum rezultă din declarația martorului Ganga V., audiat la termenul din 21.05.2013, declarație consemnată la fila 111 dosar.
Acest schimb consensual nu a fost urmat însă de efectuarea de acte juridice translative de proprietate.
Față de dispozițiile Legii nr.165/2013 recurentul a arătat că a încercat rezolvarea situației ivite însă prevederile acestei legi au fot suspendate până în luna iunie 2014 iar Primăria nu i-a putut emite un titlul de proprietate pentru a perfecta schimbul cu M. D..
Practic reclamantul a arătat că a stăpânit terenul până când a fost dat în judecată de M. D. care l-a pretins în anul 2012, o perioadă de peste 30 de ani așa cum prevăd normele legale privind uzucapiunea.
A mai arătat că nu are altă posibilitate să locuiască în altă parte, este pensionar, în vârstă de peste 75 de ani, cu o pensie foarte mică, nu are alte posibilități de câștig sau întreținere.
În consecință, a solicitat admiterea recursului, casarea în totalitate a sentinței civile pronunțate de instanța de fond și în rejudecare admiterea acțiunii așa cum a fost formulată și respingerea cererii reconvenționale.
În drept, recurentul și-a întemeiat recursul pe disp. art. 482 pct.6 și 8 NCPCIV.
Intimata pârâtă nu a formulat întâmpinare la recursul promovat în cauză.
La termenul de astăzi, 12.02.2015, prezentă în instanță și asistată de avocat L. M., intimata pârâtă a invocat excepția netimbrării recursului promovat în cauză.
Examinând recursul prin prisma motivelor invocate, a probelor administrate, și prin raportare la prevederile art. 304 ind. 1 Cod procedură civilă, tribunalul reține următoarele:
Potrivit art. 137 Cod procedură civilă, instanța se va pronunța mai întâi, asupra excepțiilor de procedură și asupra celor de fond, care fac de prisos, în tot sau în parte, cercetarea în fond a cauzei.
Prin urmare, instanța se va pronunța mai întâi, asupra excepției de netimbrare a recursului, invocată din oficiu.
Prin rezoluția completului C1 R civil, căruia i-a revenit soluționarea prezentului recurs, prin repartizare aleatorie, s-a stabilit în sarcina recurentului – reclamant, obligația achitării unei taxe judiciare de timbru de 837,5 lei și timbru judiciar de 5 lei, sub sancțiunea anulării recursului ca netimbrat.
Recurentul M. G. a fost citat legal pentru termenul de judecată din 30.10.2014 cu mențiunea achitării acestei taxe, sub sancțiunea anulării recursului ca netimbrat, încă din data de 29 septembrie 2014, potrivit dovezii de îndeplinire a procedurii de citare, de la fila 5 dosar recurs.
Recurentul a formulat ulterior cerere de acordare a ajutorului public judiciar sub forma scutirii de la plata taxei judiciare de timbru în cuantum de 837,5 lei și timbru judiciar de 5 lei, iar prin Încheierea nr.601 din data de 27.11.2014 dată în ședința Camerei de Consiliu i-a fost respinsă cererea de acordare a ajutorului public judiciar sub forma scutirii de la plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
Totodată, recurentul a formulat cerere de reexaminare împotriva Încheierii nr.601 din data de 27.11.2014, iar prin Încheierea nr.63 din data de 29 ianuarie 2015, dată în ședința Camerei de Consiliu cererea de reexaminare formulată de recurentul reclamant împotriva încheierii prin care i s-a respins cererea de acordare a ajutorului public judiciar sub forma scutirii de la plata taxei judiciare de timbru aferentă recursului promovat în cauză, a fost respinsă ca nefondată.
Astfel, se impunea ca la termenul de judecată din 12.02.2015 recurentul trebuia să facă dovada achitării taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar, însă acesta nu și-a îndeplinit obligația de timbrare a recursului.
La termenul de astăzi, 12.02.2015, prezentă în instanță și asistată de avocat L. M., intimata pârâtă a invocat excepția netimbrării recursului promovat în cauză.
Potrivit art. 1 din Legea 146/1997, republicată, cu modificările și completările ulterioare, acțiunile și cererile introduse la instanțele judecătorești, precum și cererile adresate Ministerului Justiției și Parchetului de pe lângă ÎCCJ sunt supuse taxelor judiciare de timbru, prevăzute în prezenta lege, și se taxează în mod diferențiat, după cum obiectul acestora este sau nu evaluabil în bani, cu excepțiile prevăzute de lege.
În speță, acțiunea are ca obiect o obligație de a face, având caracter patrimonial, evaluabil în bani, în condițiile art. 2 și următoarele din Legea menționată.
Pe de altă parte, art. 15 – 17 ind. 2 din Legea Legea 146/1997, republicată, cu modificările și completările ulterioare, prevăd în mod expres, cazurile în care acțiunile și cererile formulate sunt scutite de taxă de timbru, iar din coroborarea acestor prevederi, este evident că prezentul litigiu nu face parte din aceste cazuri.
De asemenea, art. 11 arată că cererile pentru exercitarea apelului sau recursului împotriva hotărârilor judecătorești se taxează cu 50% din taxa datorată pentru cererea sau acțiunea soluționată la prima instanță.
Art. 20 alin. 1 impune că taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, iar alineatul 3 prevede sancțiunea ce intervine în cazul nerespectării acestei obligații: neîndeplinirea obligației de plată până la termenul stabilit se sancționează cu anularea acțiunii sau a cererii.
Având în vedere contextul legislativ menționat anterior, față de faptul că reclamantul – recurent nu și-a îndeplinit obligația de plată a taxelor judiciare de timbru aferentă soluționării corespunzătoare a recursului, deși a fost legal citat, tribunalul va admite excepția netimbrării recursului, invocată din oficiu de instanță și va anula ca netimbrat, recursul declarat de reclamantul M. G..
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE :
Admite excepția netimbrării recursului, invocată de intimatul pârât.
Anulează recursul declarat de reclamantul M. G., domiciliat în localitatea Dumbrăveni, nr.1489, județul Suceava împotriva sentinței civile nr.844 din data de 25.02.2014 pronunțată de Judecătoria Suceava în dosarul nr. _ , în contradictoriu cu intimata pârâtă M. D., domiciliată în localitatea Dumbrăveni, județul Suceava, ca netimbrat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din data de 12 FEBRUARIE 2015.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
F. L. C. M. G. F.
N. F.
GREFIER,
Ș. L.
G.
Red. F.L./ Ex.2.
Jud. L. C. Ș.
Tehnored. Ș.L.G.
| ← Hotarâre care sa tina loc de act autentic. Hotărâre din... | Fond funciar. Decizia nr. 117/2015. Tribunalul SUCEAVA → |
|---|
