Plângere împotriva încheierii de carte funciară. Legea nr.7/1996, Art.52 alin.2. Decizia nr. 349/2015. Tribunalul SUCEAVA

Decizia nr. 349/2015 pronunțată de Tribunalul SUCEAVA la data de 17-03-2015 în dosarul nr. 349/2015

Dosar nr._ plângere împotriva încheierii de CF

ROMÂNIA

TRIBUNALUL SUCEAVA

SECȚIA CIVILĂ

DECIZIE Nr. 349/2015

Ședința publică de la 17 Martie 2015

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE C. L.

Judecător L. A.

Grefier L. A.

Pe rol judecarea apelului declarat de către apelantul petent F. B. ORTODOX ROMÂN AL BUCOVINEI-Suceava, ..14, jud Suceava împotriva sentinței civile nr.674/18.09.2014 a Judecătoriei V. Dornei pronunțată în dosar nr._ în contradictoriu cu M. V. DORNEI- V. Dornei, jud Suceava.

La apelul nominal făcut în ședința publică, la prima și la a doua strigare a cauzei lipsă părțile.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care instanța constată că intimata a solicitat judecata cauzei în lipsă.

Instanța verificându-și din oficiu competența în concordanță cu prevederile art.131 Cod procedură civilă constată că este competentă din punct de vedere general, material și teritorial să soluționeze pricina, prin raportare la dispozițiile art.95 pct.2 Cod procedură civilă.

Față de dispozițiile art. 238 alin.1 Cod de procedură civilă, instanța estimează un termen de 6 luni pentru finalizarea acestui litigiu, date fiind împrejurările cauzei.

Față de dispozițiile art. 208 Cod de procedură civilă și art.470 Cod procedură civilă, instanța dispune decăderea părților din dreptul de a mai propune probe și invoca excepții în afara celor de ordine publică dat fiind faptul că nici prin cererea de apel și nici prin întâmpinare acestea nu au înțeles să solicite administrarea vreunui probatoriu în dovedirea susținerilor formulate

În temeiul art.482 raportat la art.244 alin.1 Noul Cod de procedură civilă, nemaifiind alte cereri, instanța constată cercetarea procesului încheiată și văzând că s-a solicitat judecata cauzei în lipsă, față de dispozițiile art.244 alin.4 Noul Cod de procedură civilă reține cauza în pronunțare.

TRIBUNALUL

Deliberând asupra apelului de față, reține următoarele:

Constată că, prin plângerea formulată la această instanță la data de 29.07..2013 înregistrată sub nr._, petentul F. B. Ortodox Român al Bucovinei din cadrul Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, împotriva încheierilor nr. 5309/22.05.2013 și nr. 7294/15.07.2013 emise de OCPI Suceava- BCPI V. Dornei în contradictoriu cu intimatul M. V. Dornei prin primar a solicitat instanței desființarea acestora și respingerea cererii de intabulare a dreptului de proprietate formulată de M. V. Dornei prin primar.

În motivarea plângerii petenta a arătat că prin încheierea nr. 5309/22.05.2013 dată de BCPI V. Dornei s-a admis cererea de intabulare a dreptului de proprietate pentru suprafața de 5662 mp în favoarea Mun. V. Dornei, terne identic cu imobilul_ din CF_ UAT V. Dornei, provenit din CF 4180 p.f. 2300/1, iar cererea de reexaminare a fost respinsă prin încheierea nr.7294/15.07.2013.

Astfel, reclamanta a arătat că ambele încheieri sunt nelegale întrucât:

- potrivit art. 888 cod civil „ înscrierea în CF se efectuează în baza înscrisului autentic notarial, a hotărârii judecătorești rămasă definitivă, a certificatului de moștenitor sau în baza unui alt act emis de autoritățile administrative în cazurile în care legea prevede aceasta;

În acest sens, și disp. art. 20 alin. 3 din Legea 7/1996 stabilesc faptul că dreptul de proprietate și celelalte drepturi reale se înscriu în CF pe baza înscrisului autentic notarial sau a certificatului de moștenitor încheiate de un notar public în funcție în România, a hotărârii judecătorești rămasă definitivă și irevocabilă sau pe baza unui act emis de autoritățile administrative în cazurile în care legea prevede aceasta prin care s-au constituit ori transmis în mod valabil.

Din dispozițiile legale menționate petenta a arătat că se desprinde concluzia înscrierii dreptului de proprietate în CF în baza unui act administrativ numai atunci când prin acel act s-a constituit ori transmis în mod valabil dreptul de proprietate și pe cale de consecință constituirea nu este valabilă dacă are ca obiect imobilul altuia al cărui drept este înscris în CF, iar transmiterea este nelegală câtă vreme nu există acordul proprietarului imobilului respectiv.

De asemenea, art. 121 din Legea 215/2001 stabilește că „ domeniul privat al unităților administrativ teritoriale este alcătuit din bunuri mobile și imobile intrate în proprietatea acestora prin modalitățile prevăzute de lege.”

În cauză actul administrativ emis de M. V. Dornei prin care-și atribuie el însuși în proprietate imobilul în litigiu nu are valoarea unui act prin care „ s-a constituit ori transmis în mod valabil” dreptul de proprietate de la proprietarul tabular preexistent (F. B.) la M. V. Dornei.

Totodată potrivit disp. art. 885 alin. 2 din Noul cod civil „ drepturile reale se vor pierde sau stinge numai prin radierea lor din CF cu consimțământul titularului dat prin înscris autentic notarial, iar disp. art. 51 din Legea 7/1996, prevăd că Înscrierile și radierile efectuate în cărțile funciare nu pot fi rectificate decât pe baza hotărârii instanței judecătorești definitive și irevocabile sau pe cale amiabilă, în baza unei declarații date în formă autentică, de titularul tabular, respectiv de titular, în baza unei documentații cadastrale.

Astfel, petentul a arătat că din conținutul textelor enunțate raportat la art. 900 Cod civil, rezultă că dreptul de proprietate înscris în CF în folosul unei persoane nu se poate stinge decât prin acordul de voință al acestuia ori în baza unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile prin care s-ar admite o acțiune în rectificare tabulară.

Din aceleași dispoziții raportate la art. 557 alin. 1 Cod civil,. rezultă că în cazurile anume prevăzute de lege, proprietatea se poate dobândi și prin efectul unui act administrativ ) spre ex. disp. art. 19, 21, 23 ș.a. din Legea 18/1991).

A mai arătat, petentul, că niciodată însă proprietatea care este înscrisă în CF în folosul unei persoane nu poate fi dobândită prin act administrativ de o altă persoană, decât doar prin excepție în caz de expropriere.

Cum dreptul de proprietate al Fondului a fost practic radiat prin încălcarea dispozițiilor legale menționate anterior, iar M. V. Dornei nu a dobândit dreptul de proprietate prin modalitățile prevăzute de lege, este un evident și grav abuz împotriva intereselor patrimoniale ale proprietarului tabular FBORB, ceea ce impune restabilirea legalității.

De asemenea, petentul a mai învederat faptul că terenul ce formează obiectul intabulării contestată prin prezenta cerere, face parte din categoria bunurilor imobile supuse restituirii în baza dispozițiilor OUG nr.94/2000 și pentru care s-a formulat la comisia specială cerere de retrocedare, astfel încât în conformitate cu prevederile art.4 ind.2 din același act normativ, potrivit căruia până la soluționarea procedurilor administrative, sub sancțiunea nulităților absolute, este interzisă înstrăinarea, schimbarea destinației, ipotecarea sau grevarea sub orice formă a imobilului.

Astfel, registratorul avea obligația de respingere a cererii de înscriere a actului juridic prezentat de M. V. Dornei, întrucât nulitatea absolută a acestuia este expres prevăzută de textul de lege enunțat.

Sub un alt aspect, petentul a arătat că imobilul în litigiu a fost preluat la stat fără titlu câtă vreme Decretul nr.273/1979 a fost un act normativ nepublicat și contrar ordinii constituționale existentă chiar la data adoptării acestuia.

Prin urmare, legile și orice acte normative adoptate și nepublicate în perioada 1948 – 1952 trebuie considerate inexistente, iar imobilele preluate în baza unor asemenea acte normative fac parte din categoria imobilelor preluate fără titlu, iar persoanele ale căror imobile au fost preluate în această modalitate își păstrează calitatea de proprietar avută la data deposedării..

În drept, petentul și-a întemeiat plângerea pe disp. art. 50 din Legea 7/1996.

Intimatul M. V. Dornei prin primar, nu a formulat întâmpinarea în cauză.

Prin sentința civilă nr.674/18.09.2014 a Judecătoriei V. Dornei, prima instanță a respins plângerea, ca neîntemeiată.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:

În CF 4180 ., dreptul de proprietate asupra parc. 2300/1 transcrise în CF_ a . era înscris pentru Statul Român în baza Decretului 273/1949

Prin HCL nr. 18/30.01.2013 a Municipiului V. Dornei s-a aprobat inventarul parțial, al terenurilor aparținând domeniului privat al Municipiului V. Dornei, iar prin planul de situație anexă la această hotărâre, vizat de OCPI sub nr. 7080/11.11.2019 a fost identificat prin suprapunere cu planșele cadastrale, terenul în suprafață de 5662 mp teren identic cu . CC provenită dintr-o parte a parcelei 2300/1 din CF_ V. Dornei provenită din conversia în format electronic a CF de hârtie 4180 în care dreptul de proprietate era înscris pentru Statul Român.

În CF 4180 și_ V. Dornei s-au notat cererea nr. 3631/12.04.2001 a Tribunalului Suceava și un proces pe rolul Curții de Apel G. având ca obiect revendicare în care s-a pronunțat sentința civilă nr. 269/A/4.03.2004 și că imobilul din fila A face obiectul retrocedării conform Legii 501/11.07.2002.

Prin cererea adresată la BCPI V. Dornei la data de 26.04.2013 înregistrată sub nr. 5309, M. V. Dornei în baza HCL 18/30.01.2013 a solicitat înscrierea în CF pe numele său și în domeniul privat a suprafeței de 5662 mp teren.

La cerere s-a anexat documentația cadastrală, declarația pe proprie răspundere a solicitantului, certificat de atestare fiscală, inventarul bunurilor din domeniul privat al Municipiului V. Dornei, planul de situație cu identificare a suprafeței de 5662 mp.

Prin încheierea 5309/26.04.2013, OCPI Suceava- BCPI V. Dornei a admis cererea Municipiului V. Dornei și a dispus intabularea în CF_ a UAT V. Dornei a dreptului de proprietate asupra suprafeței de 5662 mp teren - identică cu . CC provenită dintr-o o parte a parcelei 2300/1 din CF_ V. Dornei provenită din conversia în format electronic a CF de hârtie 4180 ,- în domeniul privat, cu transcrierea notărilor existente în CF inițial 4180 și ulterior nr._ a ., în favoarea petentului.

Împotriva încheierii sus menționate în conformitate art. 50 din Legea 7/1996 republicată a formulat cerere de reexaminare petentul FBORB care prin încheierea 7294/14.06.2013 a fost respinsă de către registratorul șef.

Pentru a dispune astfel în încheierea 7294/14.06.2013 s-a reținut că înscrierea în Cf s-a efectuat în conf. cu art. 888 Noul Cod civil, și art. 40 alin. 5 din Legea 7/1996 iar odată cu intabularea dreptului de proprietate pentru M. V. Dornei - domeniul privat s-a procedat la transcrierea în această Cf și a notărilor existente în Cf inițial 4180 V. Dornei, respectiv_ V. Dornei.

Astfel, motivul invocat de către petent referitor la condițiile de admisibilitate ale rectificării CF nu are relevanță câtă vreme prin încheierea nr._ s-a dispus intabularea dreptului de proprietate și nu rectificarea înscrierilor în CF instituție care este reglementată distinct în art. 908 Cod civil.

Împotriva încheierii nr. 7294/14.06.2013 în conformitate cu prev. art. 50 alin. 22 din Legea 7/1996 republicată, petentul a formulat plângere la această instanță, ce formează obiectul prezentei cauze.

Față de cele reținute mai sus instanța a constatat în primul rând că potrivit art. 76 din Legea 71/2011, „Dispozițiile art. 876 - 915 din Codul civil privitoare la cazurile, condițiile, efectele și regimul înscrierilor în cartea funciară se aplică numai actelor și faptelor juridice încheiate sau, după caz, săvârșite ori produse după . Codului civil.”.

Astfel, în speță, actul juridic în baza căruia s-a efectuat prin încheierea 5309/26.04.2013 a OCPI- BCPI V. Dornei s-a efectuat înscrierea dreptului de proprietate în CF_ a UAT V. Dornei, respectiv HCL 18/30.01.2013 este un act anterior datei de intrare în vigoare a Noului Cod civil, ceea ce atrage în ceea ce privește procedura înscrierilor în CF, incidența dispozițiilor Legii 7/1996.

Prevederile art. 20 alin. 3 din Legea 7/1996 stabilesc faptul că dreptul de proprietate și celelalte drepturi reale se înscriu în CF pe baza înscrisului autentic notarial sau a certificatului de moștenitor încheiate de un notar public în funcție în România, a hotărârii judecătorești rămasă definitivă și irevocabilă sau pe baza unui act emis de autoritățile administrative în cazurile în care legea prevede aceasta prin care s-au constituit ori transmis în mod valabil.

Potrivit disp. art. 20 alin. 3 din Legea 7/1996 dreptul de proprietate și celelalte drepturi reale se înscriu în CF „ Hotărârea judecătorească definitivă și irevocabilă sau, în cazurile prevăzute de lege, actul autorității administrative va înlocui acordul de voință cerut în vederea înscrierii drepturilor reale, dacă sunt opozabile titularilor”.

Astfel, contrar susținerilor petentului, înscrierea în CF poate opera și în baza unui act administrativ din care face parte în accepțiunea prev. art. 46 alin. 1 din Legea 215/2001 și Hotărârea de Consiliu Local.

Potrivit prev. art. 29 alin. 1, lit. a-g din Legea 7/1996, registratorul Cf admite cererea de intabulare dacă înscrisul este încheiat cu respectarea formelor prescrise de lege, indică numele părților, individualizează imobilul printr-un identificator unic, este însoțit de o copie a extrasului Cf pentru autentificare sau a certificatului de sarcini ce a stat la baza întocmirii actului.

Din conținutul textului de lege enunțat mai sus rezultă că registratorul are obligația de a verifica aspecte formale ale cererii de intabulare și nu aspecte care țin de fondul dreptului.

În același sens, în cadrul plângerii împotriva încheierilor de CF, instanța este ținută să analizeze doar aspecte referitoare la legalitatea procedurii de înscriere a dreptului de proprietate în CF care a fost urmată de către registratorul de CF, și respectiv de către registratorul șef în soluționarea cererii de reexaminare.

Altfel spus, în acest cadru procesual reglementat de art. 50 alin.22 din Legea 7/1996, instanța nu analizează aspecte care țin de verificarea legalității și temeiniciei actelor juridice care au stat la baza înscrierii dreptului de proprietate în CF, petentul având în acest sens posibilitatea de a urma fie procedura specială reglementată de OUG nr.94/2000, în cadrul căreia urmează să fie analizate toate aspectele semnalate referitoare la existența sau inexistența unui titlu valabil în baza căruia terenul a fost preluat la stat, fie procedura de drept comun a unei acțiuni în rectificare tabulară.

În speță, raportat la prevederile art. 50 alin.22 din Legea 7/1996, ceea ce este important de reținut este faptul că, în Cf inițial 4180 V. Dornei contrar susținerilor petentului, dreptul de proprietate era înscris în favoarea Statului Român și nu în favoarea Fondului B. Ortodox Român al Bucovinei, iar în noua carte funciară nr._ a UAT V. Dornei au fost transcrise și notările efectuate în favoarea petentului, din Cf inițial 4180 a ., respectiv 30879Vatra Dornei.

Așa fiind, prima instanță a constatat că încheierile CF 5309/26.04.2013 și nr. 7294/14.06.2013 a BCPI V. Dornei au fost date cu respectarea procedurii reglementată de Legea 7/1996 și ca atare, plângerea petentului este nefondată și a fost respinsă ca atare.

Împotriva acestei sentințe a formulat apel petentul F. B. ORTODOX ROMÂN AL BUCOVINEI .

În motivare a arătat că principiul legalității înscrierilor în cartea funciară a fost încălcat în condițiile în care situația tabulară preexistentă a fost modificată în lipsa unui act translativ de proprietate valabil încheiat între proprietarul înscris în CF nr._ V. Dornei provenită din CF nr. 4180.

Au fost încălcate dispozițiile art. 885 Noul Cod civil privind dobândirea și stingerea drepturilor reale imobiliare, text aplicabil cauzei, contrar opiniei primei instanțe din moment ce înscrierea este justificată prin HCL nr. 18/30 ianuarie 2013.

Potrivit art. 888 NCC „înscrierea în cartea funciară se efectuează în baza înscrisului autentic notarial, a hotărârii judecătorești rămasă definitivă, a certificatului de moștenitor sau în baza unui alt act emis de autoritățile administrative, în cazurile în care legea prevede această.

În acest sens, și dispozițiile art. 20 alin. 3 din Legea nr. 7/1996 stabilesc faptul că dreptul de proprietate și celelalte drepturi reale se înscriu în cartea funciară „pe baza înscrisului autentic notarial sau a certificatului de moștenitor, încheiate de un notar public în funcție în România, a hotărârii judecătorești rămasă definitivă și irevocabilă sau pe baza unui act emis de autoritățile administrative, în cazurile în care legea prevede aceasta, prin care s-au constituit ori transmis în mod valabil.

Din această dispoziție rezultă că înscrierea dreptului de proprietate în cartea funciară în baza unui act administrativ poate avea loc numai dacă prin acel act s-a „constituit ori transmis în mod valabil dreptul de proprietate.

Constituirea nu este valabilă dacă are ca obiect imobilul altuia al cărui drept este înscris în cartea funciară, iar transmiterea este nelegală dacă nu există acordul proprietarului imobilului respectiv.

De asemenea, art. 121 din Legea nr. 215/2001 precizează că „ domeniul privat al unităților administrativ-teritoriale este alcătuit din bunuri mobile și imobile intrate în proprietatea acestora prin modalitățile prevăzute de lege".

În cauză, actul administrativ emis de Consiliul local al Municipiului V. Dornei prin care își atribuie lui însuși în proprietate imobilul în litigiu nu are valoarea unui act prin care „s-a constituit ori transmis în mod valabil dreptul de proprietate de la proprietarul tabular preexistent.

Totodată, potrivit dispozițiilor art. 885 alin. 2 NCC „drepturile reale se vor pierde sau stinge numai prin radierea lor din cartea funciară, cu consimțământul titularului, dat prin înscris autentic notarial".

Din aceste dispoziții raportate și la cele ale art. 900 NCC rezultă în primul rând că dreptul de proprietate înscris în cartea funciară în folosul unei persoane există în folosul proprietarului tabular și nu se poate stinge decât prin acordul de voință al acestuia asupra constituirii sau strămutării dreptului ori în baza unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile prin care s-ar admite o acțiune în rectificare tabulară.

Din aceleași dispoziții raportate și la cele ale art. 557 alin. 2 NCC mai rezultă că numai în cazurile anume și expres prevăzute de lege proprietatea se poate dobândi și prin efectul unui act administrativ (spre exemplu dispozițiile art. 19, 21, 23 ș.a. din Legea nr. 18/1991).

Niciodată însă proprietatea care este înscrisă în cartea funciară în folosul unei persoane nu poate fi dobândită prin act administrativ de o altă persoană.

Cum dreptul de proprietate al Fondului a fost practic radiat cu încălcarea dispozițiilor legale susmenționate și cum M. V. Dornei nu a dobândit dreptul de proprietate prin modalitățile prevăzute de lege, este un evident și grav abuz împotriva intereselor patrimoniale ale proprietarului tabular F. B. Ortodox Român al Bucovinei, ceea ce impune restabilirea legalității prin admiterea plângerii și respingerea intabulării.

Potrivit art. 42 alin. 1 din OUG nr. 94/2000 „sub sancțiunea nulității absolute, până la soluționarea procedurilor administrative și, după caz, judiciare, prevăzute de prezenta ordonanță de urgență, este interzisă înstrăinarea, schimbarea destinației, ipotecarea sau grevarea sub orice formă a imobilelor pentru care au fost depuse cereri de retrocedare în condițiile prezentei ordonanțe de urgență".

În cauză terenul identic CF nr._ UAT V. Dornei provenită din CF nr. 4180, p.f. 2300/ 1 formează obiectul unei cereri de retrocedare aflată pe rolul Comisiei speciale de retrocedare prevăzut de OUG nr. 94/2000, cerere înscrisă în cartea funciară.

Înscrierea dreptului de proprietate pentru M. V. Dornei este echivalentă unui transfer al dreptului de proprietate între proprietarul tabular al cărui drept a fost înscris în CF în baza Decretului-Lege nr. 115/1938 și M. V. Dornei.

Ori această intabulare reprezintă o înstrăinare de fapt a terenului de la proprietarul tabular preexistent, cu încălcarea dispoziției art. 42 din OUG nr. 94/2000.

În consecință potrivit art. 49 alin. 1 și 2 din Legea nr. 7/1996 registratorul avea obligația de a respinge cererea de înscriere a actului juridic prezentat de M. V. Dornei deoarece nulitatea absolută a acestuia este expres prevăzută de art. 42 din OUG nr. 94/2000 iar pe de altă parte nu există nici un act de trecere a terenului din domeniul Statului în domeniul Municipiului V. Dornei.

Terenul ce formează obiectul intabulării face parte din categoria bunurilor imobile supuse restituirii în baza dispozițiilor OUG nr. 94/2000, și pentru care F. B. a depus cerere la Comisia specială de retrocedare.

Trebuie reținut și faptul că potrivit art. 6 alin. 1 și 3 din Legea nr. 213/1998 fac parte din domeniul public sau privat al Statului ori al unității administrativ-teritoriale bunurile dobândite de Stat în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989 numai dacă au intrat în proprietatea statului în temeiul unui titlu valabil, cu respectarea Constituției, a tratatelor internaționale la care România era parte și a legilor în vigoare la data preluării lor de către stat, instanțele judecătorești fiind competente să stabilească valabilitatea titlului.

Imobilul în litigiu a fost preluat fără titlu de statul român, Decretul 273 din 24 iunie 1949 prin care a fost desființat F. fiind un act normativ nepublicat și contrar ordinii constituționale existentă chiar la data adoptării cât și ordinii juridice internaționale.

Însăși Constituția din 1948 recunoștea și garanta proprietatea particulară prin art. 8, iar prin art. 10 stabilea că exproprierile puteau fi făcute în baza legii numai pentru cauză de utilitatea publică și cu o dreaptă despăgubire stabilită de justiție.

Legile și orice act normativ adoptate și nepublicate în perioada 1948-1952 trebuie considerate inexistente. Imobilele preluate în baza unor asemenea acte normative nepublicate fac parte din categoria imobilelor preluate iară titlu (F. Baias, B. D., M. N. -„Regimul juridic al imobilelor preluate abuziv", voi. I, editura Rosetti, București, 2001, pag. 112-114).

De asemenea, jurisprudența constituțională a stabilit că în toate cazurile în care titlul nu este valabil, Statul nu a dobândit dreptul de proprietate asupra imobilului preluat și, pe cale de consecință, dreptul de proprietate al persoanei deposedate nu s-a stins niciodată, nefiind desființat legal.

A considera, într-o dispoziție a legii, că imobilele preluate de stat, fără titlu, fac obiectul dreptului său de proprietate ar însemna să se recunoască acestei legi un efect constitutiv de drept de proprietate al statului, ceea ce presupune fie un efect retroactiv a legii, fie recurgerea la un mod de transformare a proprietății persoanei fizice în proprietate de stat, pe care Constituția din 1991 nu îl recunoaște și care, de aceea, nu poate fi acceptat (Curtea Constituțională, dec. nr. 73/19.07.1995).

Prin urmare, persoanele ale căror imobile au fost preluate fără titlu își păstrează calitatea de proprietar avută la data deposedării.

În consecință, și F. B. ce aparține Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților nu și-a pierdut calitatea de proprietar avută la data deposedării, dreptul de proprietate al acestuia nefiind desființat în condițiile legii.

Cum Statul nu a dobândit dreptul de proprietate asupra acestui teren, nici unitatea administrativ-teritorială V. Dornei nu a dobândit dreptul de proprietate printr-o simplă hotărâre de Consiliul local prin care își însușește fraudulos proprietatea bisericii.

Intimatul M. V. Dornei-prin primar a formulat întâmpinare ( filele 17-18) prin care a solicitat respingerea apelului.

În apărare a arătat că în mod corect instanța de fond a reținut că înscrierea în CF s-a efectuat în conformitate cu art.888 Noul Cod civil și art.40 alin.5 din Legea nr.7/1996, iar o dată cu intabularea dreptului de proprietate pentru mun. V. Dornei-domeniul privat s-a procedat la transcrierea în această CF și a notărilor existente în CF inițial 4180 V. Dornei, respectiv_ V. Dornei.

Analizând actele si lucrările dosarului, tribunalul constată că apelul formulat este nefondat pentru următoarele considerente:

Contrar susținerii din cererea de apel, înscrierea dreptului de proprietate al Municipiului V. Dornei asupra imobilului teren de 5662 mp identic cu număr cadastral_ în CF_ V. Dornei nu înseamnă radierea indirectă a dreptului de proprietate al petentului-apelant Fondului B. Ortodox Român al Bucovinei.

Astfel, din extrasele de carte funciară pentru informare de la filele 12 si 13 ds. fond rezultă că este notat în cartea funciară faptul că imobilul din litigiu face obiectul cererii de retrocedare formulata de către Arhiepiscopia Ortodoxă Sucevei si Rădăuților la Comisia specială de retrocedare a unor bunuri imobile ce au aparținut cultelor religioase din România.

Potrivit dispozițiilor art. 21 al. 1 din Legea nr. 7/1996, publicitatea imobiliară întemeiată pe sistemul de evidență a cadastrului general are ca obiect înscrierea în cartea funciară a actelor și faptelor juridice referitoare la imobilele din aceeași unitate administrativ-teritorială, în scopul transmiterii sau constituirii de drepturi reale imobiliare ori, după caz, al opozabilității față de terți a acestor înscrieri iar după cum rezultă din dispozițiile art. 24 al. 1 din Legea nr. 7/1996, înscrierile în cartea funciară sunt: intabularea, înscrierea provizorie și notarea cum sunt cele referitoare la faptele juridice, drepturile personale sau alte raporturi juridice, precum și acțiunile privitoare la proprietate.

Astfel cum s-a arătat și în jurisprudență, notarea acțiunilor în justiție are drept scop atenționarea eventualilor dobânditori asupra caracterului litigios al imobilului, notarea în cartea funciară a unui litigiu referitor la imobil este destinată informării, fară a afecta dreptul de proprietate sau a putea duce la indisponibilizarea bunului iar existența unor litigii cu privire la dreptul de proprietate a cărui intabulare se cere nu reprezintă un impediment la înscrierea în cartea funciară, atâta timp cât dreptul de proprietate nu a fost desființat printr-o hotărâre judecătorească definitivă.

Tribunalul reține că dreptul de proprietate al intimatului Municipiului V. Dornei asupra suprafeței de 5662 mp teren situat în intravilanul municipiului V. Dornei, jud. Suceava, identic cu imobilul_ în CF_ UAT V. Dornei a fost înscris în cartea funciară ca urmare a actului administrativ nr.18 din 30.01.2013 emis de Consiliul Local al Municipiului V. Dornei.

După cum rezultă din dispozițiile art. 24 al. 3 din Legea nr. 7/1996, dreptul de proprietate și celelalte drepturi reale asupra unui imobil se vor înscrie în cartea funciară pe baza înscrisului autentic notarial sau a certificatului de moștenitor, încheiate de un notar public în funcție în România, a hotărârii judecătorești rămasă definitivă și irevocabilă sau pe baza unui act emis de autoritățile administrative, în cazurile în care legea prevede aceasta, prin care s-au constituit ori transmis în mod valabil iar imobilele ce aparțin domeniului public și domeniului privat al statului sau, după caz, al unității administrativ-teritoriale se vor înscrie în cărți funciare speciale ale unității administrativ-teritoriale pe care sunt situate, cu excepțiile prevăzute de lege, după cum rezultă din art. 27 all din același act normativ.

Și dispozițiile art. 888 din NCC, reglementează că înscrierea în CF se efectuează în baza înscrisului autentic notarial a hotărârii judecătorești rămasă definitivă, a certificatului de moștenitor sau în baza unui alt act emis de autoritățile administrative în cazurile în care legea prevede aceasta.

Conform prevederilor art. 40 al. 5 din Legea nr. 7/1996, în cazul imobilelor proprietatea publică a statului și a unităților administrativ-teritoriale, intabularea se realizează la cererea conducătorului instituției publice centrale sau locale, după caz, în baza actelor de proprietate, iar în lipsa acestora, a extraselor de pe inventarul centralizat al bunurilor respective atestat de Guvern în condițiile legii, certificate pentru conformitate, iar potrivit dispozițiilor art. 28 al. 1 din Legea nr. 7/1996, cererea de înscriere în cartea funciară se va depune la birourile teritoriale ale oficiului teritorial și va fi însoțită de înscrisul original sau de copia legalizată de pe acesta, prin care se constată actul sau faptul juridic a cărui înscriere se cere; copia legalizată se va păstra în mapa biroului de cadastru și publicitate imobiliară iar intabularea sau înscrierea provizorie poate fi cerută de orice persoană care, potrivit înscrisului original, hotărârii judecătorești sau hotărârii autorității administrative, urmează să strămute, să constituie, să modifice, să dobândească sau să stingă un drept tabular, după cum rezultă din prevederile al. 5 din același text de lege.

După cum rezultă din documentația care a stat la baza înscrierii în cartea funciară a dreptului de proprietate al Municipiului V. Dornei asupra suprafeței de 5662 mp teren curți construcții situat în intravilanul municipiului V. Dornei, identic cu imobilul cu număr cadastral_ în CF_ UAT V. Dornei în favoarea Municipiului V. Dornei (f.52-69-ds. fond), erau îndeplinite condițiile prevăzute de art. 29 al. 1 din Legea nr. 7/1996 pentru a se dispune înscrierea dreptului de proprietate al intimaților în cartea funciară asupra imobilelor în litigiu iar registratorul putea refuza cererea de înscriere a actului juridic doar dacă constata că actele depuse în justificarea cererii de înscriere în cartea funciară, precum și aceasta din urmă nu întruneau condițiile de formă cerute de lege pentru validitatea acestora sau dacă nulitatea absolută a acestui act este prevăzută în mod expres de lege sau pentru neîndeplinirea unor condiții speciale prevăzute de reglementările în vigoare, astfel cum prevăd din dispozițiile art. 30 al.l și 2 din același act normativ.

Având în vedere dispozițiile legale menționate mai sus și actele administrative prezentate de intimată care nu au fost anulate de instanța de contencios administrativ și fiscal în procedura prevăzută de Legea nr. 554/2004, în mod just s-a concluzionat de instanța de fond că, în mod corect a dispus registratorul înscrierea dreptului de proprietate al intimatei în cartea funciară asupra imobilului, având în vedere dispozițiile art. 28 al. 5 și art. 40 al. 5 din Legea nr. 7/1996 și împrejurarea că actele administrative prezentate de intimată și anume, hotărârea de consiliu local sunt acte administrative susceptibile de a duce la înscrierea dreptului de proprietate al Municipiului V. Dornei asupra imobilului în litigiu în accepțiunea prevăzută de aceste texte de lege, contrar susținerilor din cererea de apel, având în vedere și dispozițiile art. 3 al. 2 și 20 al.l din Legea nr. 213/1998,

Contrar susținerilor din cererea de apel, registratorul nu avea obligația de a cerceta legalitatea actului administrativ prezentat de către intimată și nici instanța de fond nu avea obligația de a cerceta, pe cale incidentală, legalitatea acestui act invocat de intimată, atâta timp cât petentul-intimat nu a invocat el însuși, excepția de nelegalitate a acestuia la instanța competentă.

S-a mai criticat în cererea de apel și faptul că înscrierea dreptului de proprietate al intimatei în cartea funciară asupra imobilului în litigiu încalcă principiul legalității înscrierilor în cartea funciară prin aceea că nu există un act valabil care să fi constituit ori transmis în mod valabil dreptul de proprietate de la proprietarul tabular preexistent la Statul Român.

Și acest motiv de apel este neîntemeiat formulat, întrucât așa cum s-a motivat mai sus, notarea unui drept litigios și a unei acțiuni cu privire la dreptul de proprietate, precum și înscrierea provizorie a unui drept litigios nu împiedică înscrierea dreptului de proprietate în cartea funciară, iar dispozițiile art. 76 din Legea nr. 71/2011 prevăd că dispozițiile art. 876 - 915 din Codul civil privitoare la cazurile, condițiile, efectele și regimul înscrierilor în cartea funciară se aplică numai actelor și faptelor juridice încheiate sau, după caz, săvârșite ori produse după . Codului civil.

Apoi dispozițiile art. 77 din același act normativ prevăd că înscrierile în cartea funciară efectuate în temeiul unor acte ori fapte juridice încheiate sau, după caz, săvârșite ori produse anterior intrării în vigoare a Codului civil vor produce efectele prevăzute de legea în vigoare la data încheierii acestor acte ori, după caz, la data săvârșirii sau producerii acestor fapte, chiar dacă aceste înscrieri sunt efectuate după data intrării în vigoare a Codului civil.

După cum rezultă din dispozițiile art 26 al 2 din Legea nr.7/1996( în forma în vigoare la data publicării H.G. nr. 1705 din data de 29 noiembrie 2006) sunt opozabile față de terți și drepturile reale dobândite de stat și de orice persoană prin efectul legii, cum sunt bunurile declarate prin lege ca obiect al proprietății publice, iar așa cum reiese din prevederile textului art. 20 al 3 din Legea nr. 7/1996, în cazurile prevăzute de lege, actul autorității administrative va înlocui acordul de voință cerut în vederea înscrierii drepturilor reale, dacă sunt opozabile titularilor iar aceste dispoziții legale sunt incidente în speță, date fiind dispozițiile art. 76 și 80 din Legea nr. 76/2011.

Cum actul administrativ invocat de intimată este opozabil petentului-apelant, nefiind nevoie de acordul acestuia în vederea înscrierii dreptului de proprietate al statului asupra unui bun ce face parte din domeniul public al acestuia și al dreptului de proprietate al Municipiului V. Dornei asupra unor bunuri ce fac parte din patrimoniul acesteia prin efectul legii, e evident că înscrierea dreptului de proprietate al intimatei în cartea funciară nu constituie o încălcare a principiului legalității, relativității sau priorității înscrierilor, cum eronat se susține în cererea de apel.

Sunt de reținut, de asemenea, si prevederile art. 29 al. 1 lit„a" din Legea nr.7/1996( în forma în vigoare la data formulării cererii de înscriere în cartea funciară), la soluționarea înscrierii în cartea funciară, atribuțiile registratorului în ceea ce privește verificarea legalității actului încheiat sunt limitate doar la aspectele de ordin formal ale titlului prezentat pentru înscriere, iar în ceea ce privește verificările de fond, cel mult până la constatarea încălcării dispozițiilor imperative ale legii și nu aspecte care țin de fondul dreptului.

Prin urmare, registratorul OCPI Suceava nu avea obligația să cerceteze valabilitatea actelor de proprietate prezentate de intimată și nici prioritatea titlului de proprietate al petentului-intimat în cadrul procedurii necontencioase de înscriere în cartea funciară . Așa fiind, motivul de apel invocat cu privire la acest aspect este neîntemeiat, astfel că urmează a fi înlăturat.

S-au mai invocat și prevederile art.4 ind.2 din O.U.G.nr.94/2000 .

Această critică din motivele de apel nu poate fi primită,însă, întrucât se situează în afara cadrului legal instituit prin prevederile Legii nr. 7/1996 a cadastrului funciar.

In considerarea celor de mai sus, se apreciază că la fel de nerelevantă este și invocarea de către apelantă a prevederilor Legii nr.213/1998, a Decretului nr.273/1949 sau a împrejurării că obiectul intabulării face parte din categoria imobilelor supuse restituirii în baza O.U.G. nr.94/2000 ,și pentru care F. B. a depus cerere la Comisia specială de retrocedare, câtă vreme exced dispozițiilor Legii cadastrului funciar.

Ca urmare, existența acelei solicitări de retrocedare nu poate constitui temei de desființare a încheierii de intabulare cu nr. 5309 /2013 și a încheierii nr.7294/2013 de respingere a cererii de reexaminare formulată în cauză.

In contextul tuturor celor de mai sus arătate, cum motivele de apel invocate sunt neîntemeiate iar situația de fapt reținută de prima instanță reflectă realitatea și își găsește fundament în actele și lucrările dosarului, în temeiul art. 31 al. 5 din Legea nr. 7/1996 prin raportare la dispozițiile art. 479 al. 1 și 480 al. 1 Cod procedură civilă coroborate cu cele ale art. 80 din Legea nr. 76/2011, tribunalul va respinge apelul ca nefondat și va păstra hotărârea atacată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge ca nefondat apelul declarat de către apelantul petent F. B. ORTODOX ROMÂN AL BUCOVINEI-Suceava, ..14, jud Suceava împotriva sentinței civile nr.674/18.09.2014 a Judecătoriei V. Dornei pronunțată în dosar nr._ în contradictoriu cu M. V. DORNEI- V. Dornei, jud Suceava.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică de la 17 Martie 2015

Președinte, Judecător, Grefier,

C. L. L. A. L. A.

Red C.L

Jud.fond F. M.

Tehnored.L.A.

4 ex./22.04.2015

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Plângere împotriva încheierii de carte funciară. Legea nr.7/1996, Art.52 alin.2. Decizia nr. 349/2015. Tribunalul SUCEAVA