Fond funciar. Decizia nr. 2035/2012. Tribunalul SUCEAVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 2035/2012 pronunțată de Tribunalul SUCEAVA la data de 26-10-2012 în dosarul nr. 2035/2012
Dosar nr._ -fond funciar-
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SUCEAVA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA NR.2035
Ședința publică din 26 octombrie 2012
Președinte V. E. L.
Judecători C. L.
S. A.
Grefier R. M.
Pe rol, judecarea recursului declarat de reclamantul U. D., domiciliat în ., jud.Suceava, împotriva sentinței civile nr.4468 din 9 decembrie 2011 pronunțată de Judecătoria Rădăuți (dosar nr._ ), pârâți intimați fiind U. E., domiciliată în ., jud.Suceava, S. V., domiciliată în ., jud.Suceava, U. I., domiciliat în ., jud.Suceava, H. C., domiciliată în ., jud.Suceava, I. E., domiciliată în mun.București, ..33, ., ., sector 1,C. JUDEȚEANĂ P. S. D. DE P. PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR SUCEAVA, jud.Suceava, și C. COMUNALĂ P. S. D. DE P. PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR GRĂMEȘTI, jud.Suceava.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns reclamantul recurent asistat de avocat T. G. și pârâții intimați S. V., U. I., H. C. și I. E., lipsă fiind ceilalți pârâți intimați.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Instanța constată că prin serviciul registratură pârâții intimați U. E., S. V., U. I., H. C. și I. E. au depus la dosar întâmpinare, în dublu exemplar, a cărei copie o înmânează apărătorului recurentului.
Avocat T. G. depune la dosar împuternicire avocațială pentru reclamantul recurent U. D..
Părțile prezente, fiind întrebate, arată că nu mai au alte cereri de formulat în cauză, excepții de invocat și probe de solicitat.
Având în vedere că în cauză nu mai sunt invocate alte excepții, formulate alte cereri și probe de administrat, instanța declară cercetarea judecătorească încheiată și acordă cuvântul la dezbateri pe fondul cauzei.
Apărătorul recurentului a invocat faptul că instanța de fond nu a cercetat fondul cauzei și a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare, fără cheltuieli de judecată.
Pârâții intimați, având pe rând cuvântul, au solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței instanței de fond ca fiind temeinică și legală, fără cheltuieli de judecată.
Declarând dezbaterile închise, după deliberare,
TRIBUNALUL
Asupra recursului de față, constată:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Rădăuți la data de 20.12.2010 sub nr._, reclamantul U. D., în contradictoriu cu pârâții U. E., S. V., H. C., I. E., U. I., C. comunală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Grămești (prin primar) și C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava, a solicitat instanței anularea titlului de proprietate nr.484/28.02.1994, emis pe numele U. D. N. pentru suprafața totală de 1,31 ha, în sensul schimbării categoriei de folosință a suprafeței de 800 m.p. curți-construcții, în teren arabil, urmând astfel ca în intravilan să figureze suprafața de 1.800 m.p. teren arabil. .
În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că U. D. N. a decedat la data de 5 martie 2002 și potrivit certificatului de moștenitor nr.34/27.09.2010 eliberat de B.N.P. „C. G.-I.” este moștenit de U. E. în calitate de soție supraviețuitoare, celelalte părți din proces având calitatea de fii și fiice.
U. N. a avut o soră U. V. care a locuit în casa părintească, împreună cu mama lor U. S..
În perioada colectivizării U. S. a avut rol agricol 1959-1962 deschis cu nr. de casă 87, iar în intravilan a declarat 18 ari, din care 800 m.p. curți-construcții și 1.000 m.p. teren arabil intravilan, aferent casei.
U. N., fiul S., fiind căsătorit în anul 1957, a fost înzestrat cu mai multe terenuri, printre care și 18 ari teren arabil, aferent casei, parte din suprafața totală de 3.600 m.p. teren intravilan, deschizându-și rol agricol pe anii 1959-1962, unde figurează cu suprafața de 18 ari teren intravilan, care are categoria de folosință arabil, însă în titlul de proprietate contestat este înscrisă suprafața de 1.000 m.p. intravilan și 800 m.p. curți-construcții, astfel încât nu reflectă mențiunile rolului agricol și titlul nu poate include și curți-construcții, întrucât toate construcțiile din gospodărie au fost ridicate înainte de a se căsători.
Acțiunea nu a fost motivată în drept.
Prin întâmpinare, pârâta C. județeană de fond funciar Suceava, a solicitat ca prezenta cauză să se judece în contradictoriu cu comisia locală care întocmește documentația în vederea emiterii titlului de proprietate.
Pârâții U. E., S. V., H. C., I. E. și U. I., prin întâmpinare, au invocat excepția tardivității deoarece cererea de chemare în judecată a fost introdusă după termenul de 3 ani de la data la care a fost eliberat titlul de proprietate, excepția inadmisibilității întrucât reclamantul nu s-a conformat prevederilor legale în sensul de a se adresa instanței de judecată în termen legal și titlul de proprietate a intrat deja în circuitul civil și excepția lipsei de interes întrucât reclamantul a acceptat actul de partaj voluntar încheiat neconsiderându-se prejudiciat în nici un fel.
Pe fond, s-a solicitat respingerea acțiunii întrucât titlul de proprietate contestat a fost emis cu respectarea dispozițiilor legale .
În drept întâmpinarea a fost întemeiată pe disp.art.115 Cod procedură civilă și dispozițiile Legii nr.18/1991.
Intimata C. locală de fond funciar Grămești nu a formulat întâmpinare.
Prin sentința civilă nr.4468 din 09.12.2011 pronunțată de Judecătoria Rădăuți s-a respins acțiunea.
P. a hotărî astfel instanța a reținut următoarele:
În ședința publică din 31 ianuarie 2011 au fost respinse excepția tardivității întrucât s-a invocat o nulitate absolută, astfel încât s-a motivat că nu sunt incidente dispozițiile legale privind prescripția, excepția inadmisibilității întrucât dispozițiile legilor fondului funciar recunosc posibilitatea oricărei persoane să formuleze acțiune în instanță și excepția lipsei de interes întrucât s-a invocat o dublă reconstituire a dreptului de proprietate.
După defunctul U. N. s-a reconstituit dreptul de proprietate cu privire la suprafața de 1 ha și 3.100 m.p. teren pe raza comunei Grămești, conform titlului de proprietate nr.484/1994, în care este inclusă suprafața de 1.800 m.p., în intravilan, din care 1.000 m.p. grădină și 800 m.p. curți-construcții.
Conform certificatului de moștenitor nr.34 din 27.09.2010 eliberat de B.N.P. G.-I. C., moștenitorii acestuia sunt pârâții .
După defuncta U. S. s-a reconstituit dreptul de proprietate numitei U. V., cu privire la suprafața de 8.700 m.p. teren, conform titlului de proprietate nr.478/1994, în care este inclusă și suprafața de 1.800 m.p. teren intravilan, din care, 1.000 m.p. grădină și 800 m.p. curți-construcții, aceasta transmițând dreptul de proprietate cu privire la terenurile din intravilan, reclamantului, conform contractului de întreținere, autentificat sub nr.759/28.02.1994.
Potrivit certificatului de moștenitor nr.35/69 din 06 februarie 1969 moștenitorii defunctei U. S. sunt defunctul U. N., moștenitori ai acestuia fiind pârâții și U. V..
Este fără putință de tăgadă că terenurile înscrise în cele două titluri de proprietate au aparținut unui autor comun, respectiv U. S., decedată la 10.04.1967, așadar după colectivizare, situație necontestată de altfel de reclamant, care susține că defunctul U. N. a fost înzestrat cu suprafața de 18 ari în discuție, înzestrare care, din lucrările dosarului nu rezultă că a fost făcută în forma prevăzută de lege.
Este adevărat că U. N. figurează în registrul agricol cu 18 ari grădină, iar U. S. figurează cu 10 ari teren grădină și 8 ari curți-construcții, însă mențiunile registrului agricol sunt pur declarative și mai mult, în același timp, figurează și cu casă de locuit și grajd, în anii 1955-1956.
Din raportul de expertiză întocmit de expert L. L., rezultă că suprafața totală în litigiu măsurată este de 4.160 m.p. în loc de 3.600 m.p. cum rezultă din cele două titluri de proprietate, iar construcțiile existente, edificate de U. S. și U. N. se găsesc pe suprafețele menționate în cele două titluri de proprietate .
Astfel, este evident că deși în registrul agricol nu s-a menționat categoria de folosință curți-construcții, pe acel teren existau construcții, acest motiv neputând constitui un caz de nulitate absolută .
Mențiunile expertului cu privire la o dublă reconstituire a dreptului de proprietate în ceea ce privește suprafața de 340 m.p. nu au putut fi luate în considerare, dat fiind obiectul prezentei acțiuni, respectiv schimbarea categoriei de folosință a suprafeței de 800 m.p.
Împotriva sentinței civile a declarat recurs reclamantul U. D., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivele de recurs depuse la fila 3 dosar, a arătat următoarele:
Sentința este nelegală și netemeinică, contrară probelor de la dosar, iar instanța nu a cercetat fondul cauzei, datorită faptului că nu a administrat întreg probatoriul care se impune în cazul unei acțiuni de anulare a titlului de proprietate, respectiv documentația care a stat la baza eliberării ambelor titluri care se suprapun în ce privește suprafața de 800 mp curți construcții, 481/1994 și 478/1994.
În ce îl privește, a arătat, recurentul, că a depus documentația care a stat la baza titlului de proprietate nr.478/1994 emis pe numele lui U. V., adică înscrisurile la care a avut acces: registrul agricol 1959-1962 și procesul verbal de punere în posesie, că documentația acestui titlu este incompletă, iar în ce privește documentația titlului a cărui anulare a solicitat-o, nr. 484/1994, lipsește, cu excepția registrului agricol 19591962, deschis pe numele lui U. N..
Apoi că a solicitat schimbarea amplasamentului suprafeței de 800 mp curți construcții înscrisă pe titlul de proprietate nr.484/1994 în teren arabil, cu motivarea că, prin înscrierea acestei parcele cu această categorie de folosință, s-a creat o dublă reconstituire a dreptului de proprietate cu . curți construcții, înscrisă pe titlul de proprietate nr.478/1994, iar pentru a dovedi aceste susțineri, a depus în probatoriu registrele agricole 1959-1962 deschise pe numele lui U. N. și U. S., probe care atestă că doar aceasta din urmă a declarat la colectivizare suprafața de 800 mp teren curți construcții alături de 1000 mp teren arabil aferent, iar fiul său, U. N. a declarat doar 1800 mp teren arabil.
Prin urmare, a apreciat că emiterea ambelor titluri de proprietate pentru o suprafață de 800 mp a creat o dublă reconstituire a dreptului de proprietate în ce privește suprafața ocupată de curți-construcții, or, având în vedere această apreciere, că registrele agricole sunt dovezi doar în ce privește una din părți, iar pentru cealaltă nu au valoare probantă, denotă că nu a avut parte de un proces echitabil în fața instanței de fond, fiind favorizate părțile adverse.
A mai arătat că, în realitate, titlurile de proprietate au fost eliberate tocmai avându-se în vedere declarațiile din registrele agricole 1959-1962, deoarece în baza art. 11 din Lg.18/91 "suprafața adusă în CAP este cea care rezultă din actele de proprietate ..... cererile de înscriere în cooperativă, registrul agricol de la data intrării în cooperativă " ....
Cum, în speță, alte dovezi ale amplasamentului și categoriei de folosință a terenurilor nu s-au făcut cu dovezi mai exacte, carte funciară nefiind deschisă în zona Grămești, care a făcut parte din Regat, dovada cea mai concludentă a amplasamentului și categoriei de folosință s-a făcut cu registru agricol.
Ori, conform acestor mențiuni, U. S. a declarat la colectivizare 800 mp curți construcții și 1000 mp teren arabil aferent, iar fiul său, U. N. a declarat în intravilan 1800 mp teren arabil, amplasat lângă cel al mamei sale.
A susținut, prin urmare că, titlul de proprietate nr.478/1994 emis potrivit Lg.18/91 pe numele lui U. V. în calitate de moștenitoare a mamei sale U. S., a fost emis corect, cu respectarea amplasamentului intravilan declarat la colectivizare, în schimb, titlul de proprietate nr.484/1994 emis pe numele U. N., nu a respectat categoria de folosință a terenului intravilan declarată la colectivizare în registrul agricol, 1800 mp teren arabil, și au fost înscriși 800 mp teren curți construcții și 1000 mp teren arabil.
De asemenea că, instanța a respins acțiunea reținând în motivare că în rolul agricol 1959-1962 a lui U. N. figurează două imobile casă și anexe edificate în anii 1955, 1956, prin urmare ar fi fost îndreptățit la curți clădiri, dar, în această situație, ar fi declarat la colectivizare în propriul rol teren curți clădiri, cu diminuarea corespunzătoare a suprafeței curții care s-ar fi cuvenit mamei sale lui U. S., însă, în realitate, construcțiile nu au fost ridicate de U. N. cu soția sa, așa cum se apără pârâții, deoarece au fost edificate până în anul 1957 când s-a căsătorit U. N..
Pârâții intimați U. E., S. V., U. I., H. C. și I. E. au depus la dosar întâmpinare (fil.16-19) solicitând respingerea recursului ca nefondat.
Deși legal citate, intimatele C. JUDEȚEANĂ P. S. D. DE P. PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR SUCEAVA, jud.Suceava, și C. COMUNALĂ P. S. D. DE P. PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR GRĂMEȘTI, jud.Suceava, nu au depus la dosar întâmpinare și nu au delegat reprezentat în instanță.
Examinând sentința prin motivele de recurs invocate și în raport de ansamblul probelor ce s-au administrat în dosar, tribunalul va confirma soluția atacată apreciind că aceasta își găsește suport în probatoriul administrat a cărui judicioasă analiză a condus la stabilirea unei situații de fapt și la pronunțarea unei hotărâri temeinice și legale.
În speță, reclamantul a solicitat anularea titlului de proprietate nr.484/28.02.1994 emis pe numele lui U. D.N. pentru suprafața totală de 1,31 ha, în sensul schimbării categoriei de folosință a suprafeței de 800 mp curți-construcții, în teren arabil, urmând astfel, ca în intravilan să figureze numai suprafața de 1800 mp teren arabil.
Este a se reține că motivele de nulitate absolută a titlului de proprietate sunt expres și limitativ prevăzute de lege prin dispozițiile art.III din Legea nr.169/1997, or, examinând pricina, se constată, că motivele invocate de reclamantul recurent nu fac parte din categoria celor prevăzute de legiuitor, situație în care, întemeiat, a reținut prima instanță, că nu se justifică anularea titlului de proprietate nr.484/1994, contestat, câtă vreme acest înscris a fost emis cu respectarea condițiilor esențiale impuse de lege.
În acest sens, este a se observa, că din analiza documentației ce a stat la baza emiterii titlului de proprietate ce se solicită a fi anulat, rezultă, că înscrisul a fost emis în conformitate cu înscrisurile din Registrul Agricol din perioada 1959-1963.
Potrivit acestora (fil.30 ds.fond), anterior cooperativizării autorul reclamantului, respectiv defunctul U. D.N. – după care s-a eliberat titlul de proprietate, a figurat evidențiat în Registrul Agricol al comunei cu mai multe suprafețe de teren printre care și cu o suprafață de 18 ari teren arabil, iar potrivit celor consemnate la fila 31 dosar fond, și cu o casă de locuit edificată’ în anul 1955 și cu o șură construită în anul 1956.
Cum pe terenul din intravilan de 18 ari evidențiat în Registrul Agricol, existau edificate construcții, întemeiat și cu respectarea dispozițiilor legilor fondului funciar în materie, ulterior apariției Legii nr.18/1991, s-a procedat la eliberarea titlului de proprietate prin înscrierea în cadrul acestuia și a unei suprafețe de 800 mp teren curți-construcții, din cei 18 ari sus-menționați.
Susținerile recurentului că se impune schimbarea categoriei de folosință a celor 8 ari, din curți-construcții în teren arabil, potrivit mențiunilor Registrului Agricol, nu pot fi primite, întrucât, pe o parte din acest teren U. N. avea edificată gospodăria, iar pe de altă parte, titlurile de proprietate emise, trebuie să reflecte realitatea terenului din prezent.
S-a motivat că prima instanță nu a cercetat fondul cauzei. Aceste critici urmează a se înlătura, întrucât, așa cum rezultă din actele și piesele dosarului, instanța de fond a administrat un vast probatoriu compus din înscrisuri și expertiză și a verificat inclusiv documentația ce a stat la baza emiterii titlurilor de proprietate nr.484/1994 și nr.478/1994.
Nici motivațiile potrivit cărora s-a creat o dublă reconstituire cu . curți-construcții înscrisă în titlul de proprietate nr.478/1994 nu pot fi primite, acestea fiind infirmate de probele cauzei.
Astfel, din înscrisurile depuse și din expertiza ce s-a efectuat în dosar, rezultă, fără putință de tăgadă că terenul în litigiu provine de la un autor comun, respectiv de la defuncta U. S. – mama numitului U. N..
Aceasta figurează evidențiată în Registrul Agricol al comunei Grămești din perioada 1959-1962 cu suprafața de 18 ari teren intravilan, din care 10 ari arabil și 8 ari curți-clădiri, și l-a înzestrat pe fiul său U. N. cu o suprafață de 18 ari teren arabil intravilan, pe care defunctul și-a construit anterior cooperativizării o gospodărie.
Faptul că între terenurile din intravilan înscrise în cele două titluri de proprietate nr.484/_ (autor U. D.N.) și nr. 478/1994 (autor U. S.) nu există dublă reconstituire, rezultă atât din vecinătățile parcelelor de 18 ari din cele două titluri de proprietate cât și din concluziile raportului de expertiză efectuat în cauză, din care reiese, că la locul în litigiu părțile stăpânesc 4160 mp teren, față de cei 3600 mp în total, ce le-au fost reconstituiți.
Este a se reține, apoi, că motivarea instanței nu e una contradictorie, cum eronat motivează recurentul, iar aprecierile judecătorului de fond cu privire la probe, nu duc la concluzia că recurentul nu a avut parte de un proces echitabil, fiind în consecință, favorizate părțile adverse.
Necontestat că, registrele agricole sunt pur declarative, însă, la emiterea titlurilor de proprietate în baza legilor fondului funciar pentru ambele părți, s-a ținut seama atât de cele consemnate în aceste registre, cât și de situația actuală din teren.
Cum motivațiile legate, de construirea caselor și de contribuția la edificarea acestora exced prezentului cadru procesual, față de toate cele arătate mai sus, găsind că motivațiile recurentului sunt nejustificat formulate și că soluția primei instanțe este legală și temeinică, în baza dispozițiilor art.312 Cod procedură civilă tribunalul va respinge recursul ca nefondat.
P. aceste motive,
În numele Legii,
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantul U. D., domiciliat în ., jud.Suceava, împotriva sentinței civile nr.4468 din 9 decembrie 2011 pronunțată de Judecătoria Rădăuți (dosar nr._ ), pârâți intimați fiind U. E., domiciliată în ., jud.Suceava, S. V., domiciliată în ., jud.Suceava, U. I., domiciliat în ., jud.Suceava, H. C., domiciliată în ., jud.Suceava, I. E., domiciliată în mun.București, ..33, ., ., sector 1,C. JUDEȚEANĂ P. S. D. DE P. PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR SUCEAVA, jud.Suceava, și C. COMUNALĂ P. S. D. DE P. PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR GRĂMEȘTI, jud.Suceava.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică din 26 octombrie 2012.
Președinte, Judecător, Judecător, Grefier,
V. E. L. C. L. S. A. R. M.
Red.C.L.
Jud.V. L.
Tehnored.R.M.
2 ex.19.11.2012
| ← Uzucapiune. Decizia nr. 2043/2012. Tribunalul SUCEAVA | Fond funciar. Sentința nr. 5890/2012. Tribunalul SUCEAVA → |
|---|
