Fond funciar. Decizia nr. 297/2014. Tribunalul SUCEAVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 297/2014 pronunțată de Tribunalul SUCEAVA la data de 27-03-2014 în dosarul nr. 297/2014
Dosar nr._ - fond funciar -
ROMÂNIA
TRIBUNALUL S.
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 297
Ședința publică din data de 27 MARTIE 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE: C. M. N.
JUDECĂTOR: G. F. F.
GREFIER: Ș. L. G.
Pe rol, judecarea apelului formulat de reclamanta R. V., domiciliată în ., oraș Broșteni, județul S. și cu domiciliul ales la cabinet de avocat S. Timinschi S., din mun. Vatra Dornei, ..15, județul S. împotriva sentinței civile nr.844 din data de 29.08.2013 pronunțată de Judecătoria Vatra Dornei în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimatele C. JUDEȚEANĂ S. PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR, cu sediul în mun. S., ., nr.26, județul S. și C. LOCALĂ DE F. F. BROȘTENI.
La apelul nominal făcut în ședință publică lipsesc părțile, drept pentru care instanța dispune lăsarea cauzei la a doua strigare pentru a le da acestora posibilitatea prezentării în sala de judecată.
După reluarea cauzei la cel de-al doilea apel nominal făcut în ședință publică lipsesc părțile.
Procedura de citare cu părțile este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Instanța având în vedere că aspectele legate de verificarea competenței instanței în soluționarea cauzei pendinte au fost verificate înainte de suspendarea judecării cauzei în conformitate cu disp. art.520 alin.4 din noul cod de procedură civilă până la soluționarea adresată ÎCCJ, cauza fiind ulterior repusă pe rol ca urmare a faptului că prin decizia nr.2 din 17.02.2014 pronunțată în dosarul nr._ /HP, a fost admisă sesizarea, precum și împrejurarea că apelantul a solicitat în conformitate cu disp. art. 411 NCPCIV, respectiv art. 242 alin.2 din vechiul cod de procedură civilă judecarea cauzei și în lipsă.
În considerarea art.254 – 258 NCPCIV raportat la art.482 NCPCIV instanța va admite proba cu înscrisurile deja existente la dosarul cauzei, după care, potrivit art. 394 Noul Cod procedură civilă, considerând că au fost lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept ale cauzei, închide dezbaterile și reține cauza spre soluționare.
Declarând dezbaterile închise, după deliberare,
TRIBUNALUL:
Asupra apelului de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Vatra Dornei la data de 24 aprilie 2013 sub nr._, petentul R. V. în contradictoriu cu intimatele C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor S. și C. locală de fond funciar Broșteni a formulat plângere împotriva hotărârii Comisiei Județene nr. 2/28.02.2013, a solicitat instanței să pronunțe o hotărâre prin care să dispună desființarea în parte a hotărârii și constituirea dreptului de proprietate în favoarea petentei, în calitate de urmașă a defunctului R. I. asupra suprafeței de 5 ha teren vegetație forestieră.
În motivarea cererii de chemare în judecată, petentul a arătat că prin Hotărârea nr.2 din 28.02.2013 a Comisiei Județene S. s-a invalidat propunerea Comisiei orășenești de fond funciar Broșteni, pe motiv că cererea depusă este tardivă, în condițiile în care Legea nr.212/2008 nu prevede un termen de depunere a acestor cereri.
Astfel, C. Județeană a apreciat că, în condițiile în care Legea nr.212/2008 nu prevede un termen de depunere a cererilor, atunci ar fi aplicabile dispozițiile Legii nr.1/2000, adică 60 de zile de la publicare în Monitorul Oficial, însă atâta timp cât legiuitorul nu a prevăzut un termen în textul de lege consideră că nu este posibil ca o autoritate obligată să aplice legea să-i impună alte dispoziții decât cele prevăzute expres în textul de lege
Referitor la motivul tardivității s-a arătat că toate legile succesive ale fondului funciar au acordat noi termene de introducere a cererilor, cu excepția Legii nr.212/2008, astfel se poate considera că termenul este nelimitat și prin finalitatea urmărită pentru recompensarea veteranilor de război pentru contribuția acestora adusă la independența țării, iar listele de împroprietărire se obțin foarte greu, legislația fiind oscilantă, iar practica foarte diferită și neunitară.
S-a mai arătat că documentația cadastrală se va întocmi după validarea cererilor și s-a făcut dovada participării la război a autorului si dovada vocației succesorale.
În drept, au fost invocate dispozițiile Legii nr.212/2008, Legii nr.1/2000 și Legea nr.187/1945.
Cererea este scutită de plata taxei judiciare de timbru conform prev. art.42 din Legea nr.247/2005.
Intimata C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor S., legal citată, a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii petentei, arătând că a invalidat propunerea de constituire întrucât cererea a fost formulată tardiv iar potrivit art. 61 alin. 2 din HGR nr. 890/2005 terenurile forestiere nu fac obiectul constituirii dreptului de proprietate.
Intimata C. locală de fond funciar Broșteni, legal citată, nu a formulat întâmpinare și nu s-a prezenta în instanță pentru a combate susținerile petentei.
Instanța a încuviințat petentei proba cu înscrisurile depuse la dosar.
Prin sentința civilă nr. 844 din data de 29.08.2013 pronunțată de Judecătoria Vatra Dornei în dosarul nr._ , s-a respins plângerea petentei R. V., din orașul Broșteni, ., județul S., reprezentată de avocat S. S.-Timinschi, cu sediul profesional în municipiul Vatra Dornei, ..15, județul S., în contradictoriu cu intimatele C. Județeană S. pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor și C. orășenească de fond funciar Broșteni, ca neîntemeiată.
Nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel, analizând materialul probator administrat în cauză, instanța de fond a reținut următoarele:
În fapt, defunctul R. I., născut la data de 22 iulie 1924 a figurat în perioada 12.05.1944 ca premilitar în cadrul Companiei Fărcașa din Batalionul Fix Regional N., fila nr. 49 dosar.
Defunctul R. I. a decedat la data de 19 august 1992 iar petenta este soția supraviețuitoare a defunctului, fila nr. 48 dosar.
La data de 2 iulie 2010, soția supraviețuitoare a defunctului a formulat cerere la C. locală de fond funciar Broșteni prin care a solicitat să i se constituie dreptul de proprietate pentru suprafața de 5 ha teren după defunctul R. I., în baza Legii nr. 212/2008, fila nr. 47 dosar.
Prin hotărârea nr. 2/28.02.2013, intimata C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor S. a invalidat propunerea C. locală de fond funciar Broșteni cu motivarea că cererea a fost depusă tardiv iar terenurile forestiere nu fac obiectul constituiri dreptului de proprietate potrivit art. 61 alin. 2 din HGR 890/_, fila nr. 28,29 dosar.
În termenul legal, petenta a formulat plângere împotriva hotărârii nr. 2/28.02.2013 la Judecătoria Vatra Dornei.
În drept, potrivit art. 36 din Legea nr. 1/2000, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 212/2008 „Persoanelor fizice cărora li s-a stabilit dreptul de proprietate prin împroprietărire, prin aplicarea Legii nr. 187/1945 pentru înfăptuirea reformei agrare, dar cărora nu li s-a atribuit efectiv terenul la care aveau dreptul sau cărora atribuirea le-a fost anulată, persoanelor îndreptățite la împroprietărire, înscrise în tabelele nominale, precum și persoanelor care dovedesc cu acte de la arhivele militare ale Ministerului Apărării că au luptat pe front și că îndeplineau condițiile prevăzute de Legea nr. 187/1945 pentru a fi împroprietărite li se vor acorda terenurile respective, agricole și forestiere, în limita suprafețelor disponibile, sau despăgubiri.”
În cauza de față, cererea de constituire adresată C. locală de fond funciar Broșteni a fost întemeiată pe dispozițiile Legii nr. 212/2008, astfel încât instanța va analiza materialul probator administrat în cauză prin prisma tezei introduse de Legea nr. 212/2008, respectiv situația persoanelor care dovedesc cu acte de la arhivele militare ale Ministerului Apărării că au luptat pe front și că îndeplineau condițiile prevăzute de Legea nr. 187/1945 pentru a fi împroprietărite.
Pentru a fi incidente disp. art. 36 din Legea nr. 1/2000, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 212/2008, petenta trebuie să facă dovada îndeplinirii a două condiții cumulative: autorul său să fi luptat pe front (dovada în acest sens făcându-se cu acte de la arhivele militare ale Ministerului Apărării) precum și a faptul că îndeplinea condițiile prevăzute de Legea nr. 187/1945 pentru a fi împroprietărit.
Cu privire la prima condiție, respectiv ca autorul petentei să fi luptat pe front, instanța apreciază că petenta nu a făcut dovada îndeplinirii acestei condiții întrucât din procesul verbal nr. 475/26.08.199 reiese faptul că defunctul a fost premilitar, acesta neluptând efectiv pe front.
În ceea ce privește a doua cerință, respectiv că autorul petentei îndeplinea condițiile prevăzute de Legea nr. 187/1945 pentru a fi împroprietărit, instanța arată următoarele:
Petenta arată că autorul său îndeplinea condițiile prevăzute de Legea nr. 187/1945 pentru a fi împroprietărit întrucât acesta nu figura înscris în registrul agricol al . suprafață de teren în anul 1945 - 1948, depunând în acest sens o adeverință eliberată de Primăria Orașului Broșteni, fila nr. 68 dosar.
Contrar celor susținute de petentă, instanța apreciază că simplul fapt că defunctul nu deținea o suprafață de teren în anul 1945 - 1948 nu îi conferea acestuia îndreptățirea la împroprietărire întrucât realizarea unor gospodării țărănești cu o suprafață minimă de 5 ha reprezenta un deziderat urmărit de legiuitor prin adoptarea Legii nr. 187/1945 și nu o condiție sine qua non pentru a fi împroprietărit.
Așa cum rezultă din dispozițiile art. 9 din Legea nr. 187/1945, țăranii plugari din . sau care aveau până la 5 ha teren proprietate erau convocați în cadrul unei adunări generale care avea ca scop alegerea comitetului local de împroprietărire, compus din 7 – 15 membri.
Potrivit art. 11 din Legea nr. 187/1945 comitetele locale aveau ca atribuțiuni, printre altele, întocmirea tabelelor celor îndreptățiți la împroprietărire, legiuitorul prevăzând doar existența unor categorii care aveau prioritate la îndreptățire, potrivit art. 12 din același act normativ, respectiv ostașii care erau concentrați sau mobilizați și toți cei care au luptat împotriva Germaniei hitleriste.
Prin urmare, instanța reține că îndeplineau condițiile prevăzute de Legea nr. 187/1945 pentru a fi împroprietăriți doar persoanele care figurau înscrise în tabelele celor îndreptățiți la împroprietărire, întocmite de către comitetul local.
Împrejurarea că autorul petentei nu deținea la nivelului anului 1945 - 1948 nicio suprafață de teren nu îi conferea acestuia în mod automat îndrituirea la împroprietărire, ci îi conferea calitatea de membru al adunării generale care proceda la alegerea membrilor comisiei locale, care la rândul ei întocmea tabelul celor îndreptățiți la împroprietărire.
Instanța arată că modificarea adusă de Legea nr. 212/2008 nu este de esență deoarece, în toate cazurile, persoanele la care se referă art. 36 din Legea nr. 1/2000 trebuie să facă dovada că lor sau autorii lor li s-a stabilit dreptul de a fi împroprietărite în baza Legii nr. 187/1945 prin înscrierea în tabelul întocmit de comitetul local de împroprietărire, avizat de comisia de plasă, a unei suprafețe de teren.
Întrucât petenta nu a depus la dosar tabelul întocmit de către comisia locală prin care să i se fi stabilit autorului petentei dreptul la împroprietărire pentru o anumită suprafață de teren, instanța apreciază că petenta nu a făcut dovada îndeplinirii nici celei de –a doua condiții prev. de art. 36 din Legea nr. 1/2000.
Distinct de acest aspect, instanța reține că Legea nr. 212/2008, care a modificat art. 36 din Legea nr. 1/2000 în sensul includerii în categoria îndreptățiților la împroprietărire și a persoanelor fizice care dovedesc că au luptat pe front și că îndeplineau condițiile prevăzute de Legea nr. 187/1945 pentru a fi împroprietărite, a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 737/30.10.2008, intrând în vigoare la trei zile de la publicare, anume la data de 02.11.2008. Faptul că noua reglementare legală nu a prevăzut un termen de depunere a cererilor de constituire formulate în baza acestei prevederi legale, nu înseamnă că un asemenea drept poate fi exercitat sine die. Un asemenea efect nici nu a fost avut în vedere de legiuitor care în titlul actului normativ, ca și tehnică legislativă, arată că actul modifică o normă juridică a altui act normativ, în speță Legea nr. 1/2000.
Prin urmare, este aplicabil termenul de 60 de zile prev. de art. 33 din Legea nr. 1/2000, astfel cum a fost modificată, termen ce se calculează de la data intrării în vigoare a Legii nr. 212/2008, respectiv 02.11.2008.
Astfel fiind, constatând că cererea de constituire a dreptului de proprietate a fost depusă la data de 02.07.2010, în mod corect s-a respins ca fiind tardiv introdusă.
Față de considerentele arătate, instanța de fond a constatat că hotărârea atacată este legală, respingând plângerea ca neîntemeiată.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal a promovat apel reclamanta R. V., solicitând admiterea apelului, schimbarea în totalitate a sentinței apelate, iar pe fond, după rejudeeare, admiterea plângerii astfel cum a fost formulată.
În motivarea apelului, reclamanta a arătat că, în fapt, prin sentința civilă apelată, s-a respins plângerea pe care a formulat-o ca nefondată, cu motivarea ca, autorul său nu îndeplinea condițiile prev. de Legea 187/1945, pentru a fi împroprietărit, iar, cererea depusă la C. Locală Broșțeni a fost tardiv formulată și că nu a făcut dovada că autorul său a luptat pe front.
Apreciază ca nelegală și netemeincă sentința instanței de fond, motivat de următoarele aspecte: în cauză, cererea sa nu a fost formulată tardiv, având în vedere că:
a) reconstituirea dreptului de proprietate, inclusiv asupra terenurilor cu vegetație forestieră, se realizează în cadrul unei proceduri prealabile obligatorii, procedură ce are caracter administrativ - jurisdicțional, fiind declanșată prin cererea pe care fostul proprietar sau persoana îndreptățită, după caz, o adresează comisiei, comunale de fond funciar, de pe raza localității unde se află amplasat terenul, propunerea acesteia din urmă, fiind validată sau invalidată, prin hotărârea comisiei județene de fond funciar, împotriva căreia persoana nemulțumită se poate adresa instanței de judecată, în condițiile art. 53 din Legea 18/1991.
Ori, în prezenta cauză, se constată că, în faza administrativ - jurisdicțională, cererea reclamantei a fost analizată de cele două comisii și pe fond, fiind respinsă prin Hotărârea nr.2/2013.
Plângerea formulată la instanță are practic caracterul unei cai de atac în care, potrivit dispozițiilor imperative de procedură, nu se mai poate invoca o asemenea excepție, întrucât ar echivala cu înrăutățirea situației în propria cale de atac (art. 481 si 502 noul cod de procedură civilă).
b) Legea nr. 212/2008, care modifică art. 36 din Legea 1/2000, nu stabilește un termen de depunere a cererilor de reconstituire, motiv pentru care principiul ,,ubi lex non distinguit, nec nos distinguere de bemus” este aplicabil în cauză.
Astfel, unde legea nu distinge nici interpretul nu trebuie să distingă această regulă tine seama de faptul că, unei formulări generale a textului legal, trebuie să-i corespundă o aplicare a sa, tot generală, fără a introduce distincții pe care legea nu le conține. Câtă vreme, în speță, legea în baza căreia s-a formulat această cerere nu are un articol în care să fie prevăzut termenul de depunere a acesteia, este în situația în care unde legea nu dispune, nimeni nu poate interpreta. Legea civilă, trebuie interpretată în sensul aplicării ei, iar nu în sensul neaplicării ei conform principiului „actus interpretandus est potius ut valeat quam ut pereat”.
Reclamanta apelantă a apreciat că nici cel de-al doilea motiv de respingere nu poate fi avut în vedere, întrucât autorul său îndeplinește condițiile de împroprietărire reglementate de Legea 187/1945, Legea nr. 212/2008 reglementează situația în care veteranii de război, nu se regăsesc pe aceste liste, dar îndeplineau condițiile prevăzute de Legea nr. 187/45, în sensul că, au participat la război și nu aveau teren în proprietate la nivelul anului 1945, aspecte pe care subsemnata apelantă ie-am dovedit cu adeverința emisă de Primăria Broșteni.
Mai mult, nici susținerea că nu a făcut dovada faptului că a luptat pe front, nu este corectă, cătă vreme a alăturat cererii de constituire. adeverințele eliberate de UM_ PITBSTI-MINISTERUL APĂRĂRII NAȚIONALE, nr. R570/11.05. 1999 și nr. R/630 din 10 iulie 2000, Legitimație de Veteran de Război, .. Nr._/30.05.2004. precum si Proces Verbal inr.475/26.08.1999.din care rezultă că autorul meu a luptat pe front, precum Si toate actele de stare civilă ce dovedesc vocația Si calitatea mea de moștenitoare după acesta.
De asemenea, referitor la apărările din cauză potrivit cărora, terenurile forestiere nu pot face obiectul constituirii dreptului de proprietate, solicită a se observa că acestei prevederi, este anterior Legii 212/2008, care prevede în mod expres, ca pot fi primite în proprietate tenuri agricole cât și forestiere.
Față de considerentele sentinței, reclamanta a arătat că în temeiul dispozițiilor art.36, din Legea nr.1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și a celor forestiere, potrivit prevederilor Legilor fondului funciar, nr. 18/1991 și ale Legii nr.169/1997, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 212/2008, a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate pentru suprafața de teren menționată în petit.
A mai arătat că este beneficiara prevederilor art.2 din Legea nr.187/23.03.1945, având dreptul la împroprietărire cu suprafața de 5 ha teren, fără însă a-1 primi în posesie.
C. Locală de fond funciar BroȘteni, a înaintat Comisiei Județene S., anexa nr. 48, prevăzută în regulamentul privind aplicarea legilor fondului funciar aprobat prin H.G. nr.890/2005, cu modificările și completările ulterioare, numele meu fiind menționat la nr.99 din această anexa.
Prin hotărârea nr.2/28,02.2013, C. Județeană S., a invalidat politia nr.99, cu motivarea că nu s-a anexat un plan de parcelar, pentru suprafața de teren cu vegetație forestieră solicitat, vizat de Oficiul de cadastru și Publicitate Imobiliară S., ocoalele silvice și primărie.
Potrivit art.61 alin.2 din Regulamentul privind aplicarea legilor fondului funciar, aprobat prin H.G. nr.890/2005, cu modificările și completările ulterioare, terenurile forestiere nu foc obiectul constituirii dreptului de proprietate
La nivelul județului S. există un deficit de 4,050 ha, teren cu vegetație forestieră pentru executarea hotărârilor judecătorești, definitive Și irevocabile.
Prin Decretul nr.38/27.05.1948 al Prezidiului M.A.N,, a fost naționalizată suprafața de_,38 ha, teren forestier situat în C. si Broșteni și 20,50ha teren situat în Neagra BroSșeni, (din fostul domeniu Princiar), în această suprafață regăsindu-se și terenurile pe care trebuiau să le primească în posesie cele 139 persoane care au luptat în război sau moștenitorii lor, în prezent acest amplasament fiind liber, în proprietatea Statului Român, pe raza teritorial administrativă a orașului Broșteni.
În mod neîntemeiat, a fost invalidată poziția nr.99 din anexa nr. 48 Broșteni pe interpretarea eronată a intimatei C. Județeană S., a textului art. 61 alin 2 din Regulamentul privind aplicarea legilor fondului funciar, aprobat prin H.G. nr. 890/2005, cu modificările și completările ulterioare: "terenurile forestiere nu fac obiectul constituirii dreptului de proprietate",
În speță, ca persoana care sânt moștenitoare după R. I., care a luptat în război, a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate, potrivit prevederilor legilor fondului funciar nr.18/1991 și ale Legii nr.169/1997, astfel cum a fost modificată prin Legea nr.212/2410.2008, beneficiind de reconstituirea dreptului de proprietate (împroprietărire) în baza Legii nr.187/23,03.1945.
Toate terenurile cu vegetație forestieră au trecut din proprietatea persoanelor fizice sau juridice, în amenajamentele silvice în anul 1948, fiind scoase din circuitul civil Aceeași soartă, au avut și terenurile cu vegetație forestieră, cu care aii fost împroprietărite persoanele care au luptat în război, iar comisiile de fond funciar au. primit solicitări de reconstituire, a dreptului de proprietate Și nu de constituire a dreptului de proprietate direct moștenitorilor menționați în anexa nr.48 Broșteni.
Legile reparatorii adoptate după anul. 1990, vizează retrocedarea terenurilor cu vegetație forestieră către persoanele îndreptățite, cărora anterior naționalizării le-a fost constituit dreptul de proprietate prin disp. Legii nr. 187/1945, astfel că disp. art.61 alin. 2, din Regulamentul privind aplicarea legilor fondului funciar, aprobat prin H.G. nr. 890/2005, nu este aplicabil în speță.
În mod neîntemeiat a fost invalidată poziția nr.99, din anexa nr. 48 Broșteni, cu motivarea că la nivelului județului S. ar exista un deficit de 4.050 ha teren cu vegetație forestiera, pentru executarea hotărârilor judecătorești, definitive și irevocabile»
Această susținere a intimatei C. Județeană S., nu reprezintă un motiv întemeiat pentru respingerea cererii noastre, în condițiile în care suprafața totală de teren cu vegetație forestieră înscrisă în anexa nr.48 Broșteni, reprezintă doar cea. 5% din terenul cu vegetație forestieră situat de pe raza orașului Broșteni.
Conform art. 39 alin,4 din Regulamentul privind aplicarea legilor fondului funciar, pentru terenurile forestiere comisiile locale vor stabili dacă vechiul amplasament nu a fost atribuit legal și poate fi retrocedat.
Ocoalele silvice, sunt obligate să prezinte toate documentele necesare reconstituirii dreptului de proprietate (hărți amenajistice extrase de pe amenajament etc)în termen de 5 zile de la solicitarea comisiei locale.
Ori, așa cum rezultă din preambulul Hotărârii nr.2/2013. C. orășenească de fond funciar Broșteni a propus Comisiei Județene. S. validarea pozițiilor 1-13-9 din anexa nr. 48 Broșteni prin numeroase adrese: nr.2819; nr.3782/2011; 3884 și FN/2012, tocmai pentru că suprafața de 655 ha teren cu vegetație forestieră înscrisă în această anexă ESTE liberă, nu a fost atribuită altor persoane și poate fi retrocedată.
În mod neîntemeiat a fost invalidată poziția nr.99, din anexa nr.48 Broșteni, întrucât reclamanta a făcut dovada că R. I. a luptat pe front, în timpul celui de-al doilea Război Mondial, conform actelor anexate.
În drept reclamanta și-a întemeiat apelul pe disp. art. 460 și urm. cod proc. civ. (nou), solicitând totodată judecarea cauzei și în lipsă.
Intimata C. JUDEȚEANĂ S. PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ asupra terenurilor a formulat întâmpinare la apelul promovat în cauză, prin care, în considerarea argumentelor expuse mai jos, a solicitat respingerea apelului ca nefondat având în vedere următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Vatra Dornei sub nr._ petenta solicită instanței să dispună anularea parțială a Hotărârii nr. 2 din 28.02.2013 a Comisiei județene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor S. și pe cale de consecință să se constituie dreptul de proprietate în favoarea petentei, asupra suprafeței de 5,00 ha teren vegetație forestieră.
Prin Hotărârea nr. 2 din 28.02.2013 C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor S. a invalidat poz.99 din anexa 48, având în vedere următoarele considerente: cererea formulată a fost depusă tardiv; nu s-au anexat planurile parcelare pentru suprafața de teren cu vegetație forestieră solicitată, vizate de OCPI S., Ocoalele silvice și primărie; în conformitate cu prevederile art. 61 alin (2) din HGR nr. 890/2005, cu * modificările și completările ulterioare „terenurile forestiere nu fac obiectul constituirii dreptului de proprietate"; la nivelul județului S. există un deficit de 4,050 ha teren cu vegetație forestieră pentru executarea hotărârilor judecătorești, definitive și irevocabile.
Potrivit Legii nr. 212 din 24 octombrie 2008 publicată în Monitorul Oficial nr. 737 din 30 octombrie 2008, art. 36 „Persoanelor fizice cărora li s-a stabilit dreptul de proprietate prin împroprietărire, prin aplicarea Legii nr. 187/1945pentru înfăptuirea reformei agrare, dar cărora nu li s-a atribuit efectiv terenul la care aveau dreptul sau cărora atribuirea le-a fost anulată, persoanelor îndreptățite la împroprietărire, înscrise în tabelele nominale, precum și persoanelor care dovedesc cu acte de la arhivele militare ale Ministerului Apărării că au luptat pe front și că îndeplineau condițiile prevăzute de Legea nr. 187/1945 pentru a fi împroprietărite li se vor acorda terenurile respective, agricole și forestiere, în limita suprafețelor disponibile, sau despăgubiri.”
În ceea ce privește tardivitatea depunerii cererii intimata a arătat că, având în vedere art. 514 Cod procedură civilă, potrivit cărora: „Pentru a se asigura interpretarea și aplicarea unitară a legii de către toate instanțele judecătorești, procurorul general al Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție, din oficiu sau la cererea ministrului justiției, Colegiul de conducere al înaltei Curți de Casație și Justiție, colegiile de conducere ale curților de apel, precum și Avocatul Poporului au îndatorirea să ceară înaltei Curți de Casație și Justiție să se pronunțe asupra problemelor de drept care au fost soluționate diferit de instanțele judecătorești”, a solicita promovarea In fața înaltei Curți de Casației și a Justiție a unui recurs în interesul legii cu privire la problema de drept care a fost soluționată diferit de instanțele de judecată, prin hotărâri judecătorești irevocabile, respectiv interpretarea dispozițiilor legale privind termen ce se calculează de la data intrării în vigoare a Legii nr. 212/2008.
Prin Legea nr. 212/2008 nu s-a prevăzut un termen pentru depunerea cererilor de către persoanele beneficiare introduse prin această lege, aceasta nu poate fi mai mic, în lipsă de dispoziție contrară, care să facă posibilă aplicarea sa directă, decât termenele anterioare prevăzute în legile anterioare.
Astfel, conform art. 10 alin.1 din Legea fondului funciar nr. 18/1991 în forma inițială, termenul de introducere a cererii de reconstituire a fost de 30 de zile, acest termen a fost prelungit cu 90 zile prin art. 9 alin.3 din Legea nr. 169/1997 și cu 60 zile prin art. 33 din Legea nr. 1/2000, iar prin Legea nr. 247/2005 a intervenit o prelungire a termenului.
Potrivit prevederilor art.3 din O.U.G. nr. 127/2005 privind modificarea art. 33 alin. (1) din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997, precum și a art. III al titlului VI din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente "Persoanele fizice și persoanele juridice pot formula cereri de reconstituire a dreptului de proprietate pentru diferențele de suprafață ce pot fi restituite conform prezentei legi, vână la data de 30 noiembrie 2005 inclusiv."
Având în vedere că termenul stabilit de Legea nr., 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente nu permite tuturor persoanelor îndreptățite să depună cererile de retrocedare, însoțite de actele doveditoare, la comisiile locale de aplicare a legilor fondului funciar s-a creat o situație extraordinară, prin O.U.G. nr. 127/2005 s-a stabilit un nou termen care să permită tuturor cetățenilor valorificarea dreptului lor fundamental la reconstituirea dreptului de proprietate.
Având în vedere că legiuitorul a prevăzut sancțiunea decăderii din termen pentru nerespectarea lui, rezultă că depunerea cererilor pentru reconstituirea dreptului de proprietate cu depășirea datei de 30 noiembrie 2005 are ca efect pierderea dreptului subiectiv însuși, în contextul în care acest termen nu poate fi suspendat sau întrerupt și nici nu se poate opera repunerea (modificarea termenului de depunere a cererilor în baza legilor fondului funciar se poate face numai prin lege și nu prin comisia județeană sau instanța de judecată).
C. locală a analizat cererile prin prisma dispozițiilor Legii nr. 212/2008, propunând admiterea, iar C. Județeană a respins solicitarea ca tardivă.
Legea nr. 212/2008, care a modificat art. 36 din Legea nr. 1/2000 în sensul includerii în categoria îndreptățiților la împroprietărire și a persoanelor fizice care dovedesc cu acte eliberate de arhivele militare ale Ministerului Apărării că au luptat pe front și că îndeplineau condițiile prevăzute de Legea nr. 187/1945 pentru a fi împroprietărite, a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 737 din 30.10.2008, intrând în vigoare la trei zile de la publicare, anume la data de 02.11.2008.
Faptul că noua reglementare legală nu a prevăzut un termen de depunere a cererilor formulate în baza acestei prevederi legale, nu înseamnă că un asemenea drept poate fi exercitat sine die.
Un asemenea efect nici nu a fost avut în vedere de legiuitor care în titlul actului normativ, ca și tehnică legislativă, arată că actul modifică o normă juridică a altui act normativ, în speță Legea nr. 1/2000, privind reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și a celor forestiere solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997.
Prin urmare este aplicabil termenul de 60 de zile prevăzut de art. 23 din Legea nr. 1/2000, astfel cum a fost modificată, termen ce se calculează de la data intrării în vigoare a Legii nr. 212/2008, respectiv 02.11.2008, ultim termen de depunere a cererilor este 27.01.2009).
Or, cererea formulată de R. T V. are număr de înregistrare 103 din 02.07.2010 (iar cererea este datată 06.07.2010).
Prin urmare această cerere depusă la data de 02.07.2010 este în afara termenului prevăzut de legile fondului funciar (și termenul de 30 noiembrie 2005 inclusiv și termenul de 27.01.2009 inclusiv).
A fost depusă ca speță soluția dată de Judecătoria B. - respectiv sentința 1224/20,09.2012 - conținutul speței „termen de introducere a cererii de constituire a dreptului de proprietate conform Legii nr. 202/2008.
Pentru a fi incidente prevederile dispozițiilor art.36 din Legea nr.1/2000, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 212/2008, trebuie să se facă dovada îndeplinirii a două condiții cumulative: autorul său să fi luptat pe front precum și a faptului că acesta îndeplinea condițiile prevăzute de Legea nr. 187/1945 pentru a fi împroprietărit
În mod corect a fost invalidată propunerea comisiei locale de fond funciar Broșteni privind poz.99 din anexa 48, întrucât autorul petentei nu se încadrează în niciuna dintre categoriile de persoane prevăzute în mod expres de art. 36 din Legea nr. 1/2000 astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 212/2008, care prevede că: „ Persoanelor fizice cărora li s-a stabilit dreptul de proprietate prin împroprietărire, prin aplicarea Legii nr. 187/1945 pentru înfăptuirea reformei agrare, dar cărora nu li s-a atribuit efectiv terenul la care aveau dreptul sau cărora atribuirea le-a fost anulată, persoanelor îndreptățite la împroprietărire, înscrise în tabelele nominale, precum și persoanelor care dovedesc cu acte de la arhivele militare ale Ministerului Apărării că au luptat pe front și că îndeplineau condițiile prevăzute de Legea nr. 187/1945 pentru a fi împroprietărite li se vor acorda terenurile respective, agricole și forestiere, în limita suprafețelor disponibile, sau despăgubiri”.
în raport de motivele invocate, de susțineri anterioare, de înscrisurile ce se află la dosarul de fond, intimata a solicitat menținerea ca temeinică și legală a Sentinței civile nr. 844 pronunțată la data de 29.08.2013 de Judecătoria Vatra Dornei, în cadrul dosarului nr._, totodată solicitând judecarea cauzei și în lipsă.
Verificând, în limitele cererii de apel, stabilirea situației de fapt și aplicarea legii de către prima instanță, tribunalul reține următoarele:
Prin cererea adresată Judecătoriei Vatra Dornei, petenta R. V. a formulat, în baza Legii nr. 212/2008, plângere împotriva Hotărârii nr.2 din data de 28.02.2013 emisă de C. Județeană S. pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor prin care i s-a respins cererea de constituire a dreptului de proprietate pentru suprafața de 5 ha teren cu vegetație forestieră, ca tardiv formulată, solicitând desființarea în parte a acestei hotărâri cu privire la Anexa nr. 48, poziția 99 și, pe cale de consecință, constituirea dreptului de proprietate pentru terenul susmenționat, în calitate de urmaș după autorul R. I., veteran de război.
Prin Hotărârea nr.2 din data de 28.02.2013, C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor S. a invalidat propunerea Comisiei locale de fond funciar Broșteni de constituire a dreptului de proprietate pentru suprafața de 5 ha teren cu vegetație forestieră în favoarea petentei R. V. din anexa nr. 48, poziția nr.99, cu motivarea că cererea a fost depusă tardiv iar terenurile forestiere nu fac obiectul constituirii dreptului de proprietate potrivit art. 61 al. 2 din H.G. nr. 890/2005.
După cum rezultă din dispozițiile art. 36 din Legea nr. 1/2000, persoanelor fizice cărora li s-a stabilit dreptul de proprietate prin împroprietărire, prin aplicarea Legii nr. 187/1945 pentru înfăptuirea reformei agrare, dar cărora nu li s-a atribuit efectiv terenul la care aveau dreptul sau cărora atribuirea le-a fost anulată, persoanelor îndreptățite la împroprietărire, înscrise în tabelele nominale, precum și persoanelor care dovedesc cu acte de la arhivele militare ale Ministerului Apărării că au luptat pe front și că îndeplineau condițiile prevăzute de Legea nr. 187/1945 pentru a fi împroprietărite li se vor acorda terenurile respective, agricole și forestiere, în limita suprafețelor disponibile, sau despăgubiri.
În ceea ce privește motivul de apel referitor la tardivitatea cererii de constituire, reținută de C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor S. prin Hotărârea nr.2 din data de 28.02.2013 și de către prima instanță, tribunalul reține că această chestiune de drept nouă a fost dezlegată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept prin Decizia nr. 2 din data de 17 februarie 2014 dată în dosarul nr._ /H.P care a admis sesizarea formulată de Tribunalul S. – Secția civilă în dosarul nr._ privind pronunțarea unei hotărâri prealabile și a stabilit că în acest caz, cererile de constituire sunt supuse termenului de 60 de zile prevăzut de art. II din Legea nr. 193/2007 privind modificarea și completarea Legii nr.1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr.18/1991 și ale Legii nr.169/1997, termen care se calculează de la data intrării în vigoare a Legii nr.212/2008, respectiv 02.11.2008.
În argumentarea soluției sale, Înalta Curte de Casație și Justiție a arătat că în ceea ce privește termenul de formulare a cererilor de constituire de către categoria de beneficiari prevăzută expres de Legea nr. 212/2008 privind modificarea art. 36 din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997, acest aspect trebuie abordat prin prisma modificării anterioare a textului de lege vizat, adusă prin Legea nr. 193/2007 privind modificarea și completarea Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997. Astfel, prin această lege, la art. I s-a prevăzut introducerea unui nou alineat, alin. (2^1), la art. 3, după alin. (2) din Legea nr. 1/2000, cu modificările și completările ulterioare, precum și modificarea art. 36 din aceeași lege, în sensul că, față de forma anterioară a textului, a fost adăugată o nouă categorie de beneficiari, respectiv persoanele îndreptățite la împroprietărire, înscrise în tabelele nominale, cu ocazia aplicării Legii nr. 187/1945 pentru înfăptuirea reformei agrare. La art. II din Legea nr. 193/2007 s-a stipulat că: "Persoanele fizice prevăzute la art. 3 alin. (2^1) din Legea nr. 1/2000, cu modificările și completările ulterioare și cu cele aduse prin prezenta lege, pot formula cereri de reconstituire a dreptului de proprietate pentru diferențele de suprafață ce pot fi restituite, conform prezentei legi, în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a acesteia".
A mai reținut Înalta Curte de Casație și Justiție că din modul de redactare a acestei norme, se constată că dispozițiile cuprinse în art. II din Legea nr. 193/2007 fac trimitere atât la art. 3 alin. (2^1) din Legea nr. 1/2000, nou-introdus, cât și la art. 36 din Legea nr. 1/2000, modificat prin aceeași lege. Din expunerea de motive a inițiatorilor Legii nr. 212/2008 rezultă că la întocmirea proiectului de act normativ s-a urmărit eliminarea unei discriminări în aplicarea art. 36 din Legea nr. 1/2000, creată prin Legea nr. 193/2007, în sensul că unele persoane care aveau dreptul la împroprietărire, conform Legii nr. 187/1945, nu au fost cuprinse în tabelele nominale, din mai multe cauze obiective, iar persoanele respective demonstrează cu acte eliberate de Arhiva Națională a Armatei că au fost concentrate, mobilizate și că au luptat împotriva Germaniei hitleriste. Ca atare, se poate constata că Legea nr. 212/2008 a venit în completarea Legii nr. 193/2007, conținând o normă clarificatoare, față de insuficiența și forma inadecvată a textului de lege existent anterior.
Această soluție legislativă a fost menită să acopere întreaga problematică a situațiilor ce reprezintă obiectul de reglementare al art. 36 din Legea nr. 1/2000, cu modificările și completările ulterioare, pentru a se înlătura lacunele legislative, cu luarea în considerare a diferitelor ipoteze ivite odată cu aplicarea actului normativ.
Cum Legea nr. 193/2007 a rămas în vigoare, nefiind abrogată, înseamnă că termenul de 60 de zile prevăzut la art. II din această lege își găsește aplicabilitatea și în cazul noii categorii de persoane îndreptățite la împroprietărire, prevăzute expres prin Legea nr. 212/2008. În consecință, Înalta Curte de Casație și Justiție a constatat că dispozițiile art. II din Legea nr. 193/2007 privitoare la termenul de 60 de zile se referă inclusiv la forma modificată prin Legea nr. 212/2008 a art. 36 din Legea nr. 1/2000, astfel că dispozițiile acestui text de lege nu se corelează sub acest aspect cu prevederile art. 33 din Legea nr. 1/2000, cu modificările și completările ulterioare și că față de caracterul completator și clarificator al Legii nr. 212/2008, în raport cu reglementarea cuprinsă în Legea nr. 193/2007, printr-o interpretare logico-juridică, urmează a se constata că termenul de 60 de zile prevăzut la art. II din Legea nr. 193/2007 se aplică și cererilor de constituire formulate de persoanele fizice introduse ca beneficiari prin Legea nr. 212/2008, termen care se calculează de la data intrării în vigoare a acestei legi, respectiv 2 noiembrie 2008, având în vedere că drepturile și obligațiile prevăzute de lege nu pot fi exigibile înainte ca subiecții de drept să poată afla conținutul acestora iar dezlegarea dată chestiunilor de drept prin hotărârea prealabilă de către ÎCCJ este obligatorie pentru instanțe, după cum rezultă din dispozițiile art. 521 al. 3 Cod pr. civilă.
Or, cererea de constituire a dreptului de proprietate pentru suprafața de 5 ha teren în calitate de moștenitor după defunctul R. I. formulată de către petenta apelantă R. V. a fost depusă la data de 2 iulie 2010, la comisia locală de fond funciar, fiind înregistrată sub nr. 103 din data de 2 iulie 2010 pe rolul Comisiei orășenești pentru stabilirea dreptului de proprietate Broșteni, cu depășirea termenului de 60 de zile prevăzut de art. II din Legea nr. 193/2007 privind modificarea și completarea Legii nr.1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr.18/1991 și ale Legii nr.169/1997, termen care se calculează de la data intrării în vigoare a Legii nr.212/2008, respectiv 2 noiembrie 2008, cererea de constituire fiind tardivă, atât C. județeană S., cât și prima instanță făcând o corectă interpretare a dispozițiilor legale menționate mai sus, astfel că acest motiv de apel este neîntemeiat.
După cum s-a arătat în doctrina și practica judiciară, natura juridică a termenelor prevăzute de art. 9 al. 3 din Legea nr. 18/1991 și de art. II din Legea nr. 193/2007 este aceea a unor termene de decădere iar termenul de depunere a cererii de constituire de către petentă are o natură juridică mixtă, atât de drept substanțial, cât și de drept procesual, iar ca termen de drept procesual, nerespectarea lui atrage stingerea dreptului procesual de a solicita și obține analiza, și prin aceasta, rezolvarea favorabilă a cererii sale de constituire.
Or, ca efect a depunerii tardive a cererii sale de constituire, petenta este decăzută din dreptul procesual, de a solicita și obține analiza, și prin aceasta, rezolvarea favorabilă a cererii lor de constituire.
Prin urmare, în mod corect a invalidat C. județeană S. propunerea de constituire a dreptului de proprietate pentru suprafața de 5 ha în favoarea petentei prin actul administrativ-jurisdicțional contestat în prezenta cauză, ca efect al depunerii tardive a cererii de constituire iar soluția de respingere a plângerii dată de prima instanță este legală, motivul de apel invocat cu privire la acest aspect fiind neîntemeiat.
Având în vedere că a reținut excepția de tardivitate a introducerii cererii de constituire iar nerespectarea termenului de depunere a cererii de constituire de către petentă atrage stingerea dreptului procesual de a solicita și obține analiza, și prin aceasta, rezolvarea favorabilă a cererii de constituire, este nelegală soluția primei instanțe de analizare pe fond a cererii de constituire a petentei asupra suprafeței de 5 ha.
După cum rezultă din dispozițiile art. 430 al.1 și 2 Cod pr. civilă, hotărârea judecătorească ce soluționează, în tot sau în parte, fondul procesului sau statuează asupra unei excepții procesuale ori asupra oricărui alt incident are, de la pronunțare, autoritate de lucru judecat cu privire la chestiunea tranșată iar autoritatea de lucru judecat privește dispozitivul, precum și considerentele pe care acesta se sprijină, inclusiv cele prin care s-a rezolvat o chestiune litigioasă.
Față de cele ce preced, tribunalul va respinge apelul, va menține soluția de respingere a plângerii ca neîntemeiată din dispozitivul sentinței civile nr. 829 din 7 august 2013 pronunțată de Judecătoria Vatra Dornei, atacată în prezenta cauză, înlăturând din sentința apelată considerentele ce vizează analiza îndeplinirii de către petenta - apelantă a condițiilor prevăzute de art.36 din Legea 1/2000, cu modificările intervenite prin Legea nr.212/24.24.10.2008 iar examinarea celorlalte motive de apel referitoare la condițiile de fond prevăzute de art. 36 din Legea nr. 1/2000 pentru a vedea dacă petenta - apelantă este îndreptățită sau nu la constituire, a devenit de prisos.
Așa fiind, prin raportare la prevederile art. 480 alin. 2 Cod procedură civilă, tribunalul va respinge apelul formulat de reclamanta R. V., împotriva sentinței civile nr.844 din data de 29.08.2013 pronunțată de Judecătoria Vatra Dornei în dosarul nr._ .
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE :
Respinge apelul formulat de reclamanta R. V., domiciliată în ., oraș Broșteni, județul S. împotriva sentinței civile nr.844 din data de 29.08.2013 pronunțată de Judecătoria Vatra Dornei în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimatele C. JUDEȚEANĂ S. PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR, cu sediul în mun. S., ., nr.26, județul S. și C. LOCALĂ DE F. F. BROȘTENI, ca nefondat.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din data de 27 MARTIE 2014.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
C. M. G. F.
N. F.
GREFIER,
Ș. L.
G.
Red. G.F.F.
Jud. fond. U. C.
Tehnored. Ș.L.G./ Ex. 5.
| ← Reziliere contract. Decizia nr. 289/2014. Tribunalul SUCEAVA | Fond funciar. Decizia nr. 164/2013. Tribunalul SUCEAVA → |
|---|
