Fond funciar. Decizia nr. 71/2014. Tribunalul SUCEAVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 71/2014 pronunțată de Tribunalul SUCEAVA la data de 27-03-2014 în dosarul nr. 71/2014
Dosar nr._ - contestație în anulare -
ROMÂNIA
TRIBUNALUL S.
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 71
Ședința publică din data de 27 MARTIE 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE: G. F. F.
JUDECĂTOR: F. L.
JUDECĂTOR: C. M. N.
GREFIER: Ș. L. G.
Pe rol, judecarea recursului formulat de contestatorul O. V., domiciliat în ., județul S. împotriva sentinței civile nr.1137 din data de 26 noiembrie 2013 pronunțată de Judecătoria Gura Humorului în dosar nr. _, în contradictoriu cu intimații C. JUDEȚEANĂ P. S. D. DE P. PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR S., cu sediul în mun. S., ., nr.36, județul S. C. L. S., cu sediul în . și DIRECȚIA S. S., cu sediul în mun. S., Bulevardul 1 Mai, nr.6, județul S..
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă consilier juridic C. C. I. pentru intimata C. L. de Fond Funciar S., lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, de către grefierul de ședință, învederându-se faptul că prin serviciul de arhivă s-a depus la dosar întâmpinarea formulată de intimata C. L. de Fond Funciar S. ( filele 13-16).
Instanța văzând că nu mai sunt alte cereri, probe de solicitat sau excepții de invocat, constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul la dezbaterea cauzei în fond.
Consilier juridic C. C. I. pentru intimata C. L. de Fond Funciar S. solicită respingerea recursului ca nefondat conform celor consemnate în conținutul întâmpinării. Fără cheltuieli de judecată.
Declarând dezbaterile închise, după deliberare,
TRIBUNALUL,
Asupra recursului de față, constată următoarele:
La data de 04.09.2013, contestatorul O. V. a investit Judecătoria Gura Humorului cu soluționarea contestației în anulare împotriva hotărârii pronunțate în dosarul nr._ .
În motivarea contestației în anulare, contestatorul a arătat că a formulat cerere pentru reconstituirea dreptului de proprietate pentru o suprafață de teren nedeterminată și că a depus acte de proprietate cu indicarea parcelelor topo care sunt intabulate pe autorii săi sau pe contestator și familia sa, și că acțiunea i-a fost respinsă în primă instanță și apoi în recurs, pe considerentul că nu s-au putut identifica corespunzător parcelele și modul în care au ajuns în posesia altor deținători.
A mai arătat contestatorul că nelegalitatea soluțiilor și a modului cum a fost tratată reconstituirea este dată de modul în care cei în drept, respectiv Primăria . dispus ca specialiștii din cadrul acestei unități administrative, să se deplaseze pentru a identifica terenurile și a stabili cine sunt deținătorii precum și a modului în care aceștia au intrat în posesia terenului.
Prin întâmpinarea formulată, intimata C. L. de fond Funciar S. prin Primar a solicitat respingerea contestației în anulare ca nefondată.
În considerentele întâmpinării, intimata a arătat că din documentația depusă la dosar, nu rezultă faptul că suprafețele de teren solicitate de către petent, după defuncta A. V. au fost trecute în proprietatea statului, ci rezultă faptul că susnumita a deținut în liniștită posesiune, continuă și neîntreruptă, sub formă de adevărat proprietar, suprafețele de teren înscrise în CF- urile depuse la dosar, chiar și petentul figurând ca proprietar în cele două extrase de CF.
Se mai arată de către intimată, că solicitările petentului sub aspectul amplasamentelor cât și înscrisurilor depuse la dosar, respectiv calitatea de proprietar deposedat sau de moștenitor al autorului invocat sunt inadmisibile, sub aspectul reconstituirii dreptului de proprietate, nefiind preluate de la persoane fizice, iar terenurile forestiere proprietate publică a statului nu fac obiectul reconstituirii dreptului de proprietate sau al vreunui dezmembrământ al acestuia.
A mai arătat intimata, că expertiza ordonată de către instanță, nu a identificat nici o suprafață de teren cu vegetație forestieră din cele solicitate de către petent ca aparținând autorului acestuia și că acțiunea formulată de contestator nu se sprijină pe nici unul dintre motivele limitative prevăzute de art. 317 și 318 C.p.c.
Celelalte intimate legal citate nu au formulat întâmpinare.
La termenul de judecată din data de 19.11.2013, contestatorul a precizat că formulează contestație în anulare împotriva . 18.02.2013 pronunțată de către Judecătoria Gura Humorului, în dosarul nr._ .
În cauză s-a dispus atașarea dosarului nr._ al Judecătoriei Gura Humorului.
Prin sentința civilă nr. 1137 din data de 26 noiembrie 2013 pronunțată de Judecătoria Gura Humorului în dosar nr._ , s-a respins contestația în anulare formulată de contestatorul O. V., domiciliat în ., jud. S., în contradictoriu cu intimatele C. Județeană P. S. D. De P. Privată Asupra Terenurilor S., C. L. S. Și Direcția S. S..
P. a hotărî astfel, instanța de fond, examinând materialul probator, a reținut următoarele:
Inițial, prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Gura Humorului sub nr._ din 16.03.2009, petentul O. V. a solicitat în contradictoriu cu intimatele C. L. de fond funciar S., C. Județeană S. pentru S. D. de P. Privată asupra Terenurilor și Direcția S. S., desființarea Hotărârii nr. 208 din 20 februarie 2009 a Comisiei Județene S. pentru S. D. de P. Privată Asupra Terenurilor și reconstituirea dreptului său de proprietate.
În motivare, petentul a arătat că, după apariția Legii nr. 247/2005, pe data de 5 septembrie 2005, a depus la Primăria S. cererea înregistrată sub nr. 69/247/05, pentru reconstituirea dreptului de proprietate în baza acestei legi pe numele de A. V., mama sa (ulterior aceasta decedând), în calitate de moștenitoare după autorii săi R. S. a T. și R. I., născută M..
S-a reținut de către petent că această cerere privește atât teren împădurit, cât și agricol, luat abuziv la stat, între cele două războaie mondiale și regimul comunist, că dosarul a fost ținut la Primărie până la data de 22 decembrie 2008, când a fost trimis la C. Județeană S. de Fond Funciar, cu propunerea de invalidare, pe motiv că, în actele oficiale nu este menționată intabularea Statului Român, cu anumite suprafețe, că sunt făcute aceste mențiuni în cărțile funciare 252-154 la fila C, cerere respinsă și de C. Județeană, pentru aceleași motive, astfel că a promovat prezenta cerere la instanță.
Petentul a invocat că s-a făcut referire la legi de fond funciar anterioare Legii nr. 247/05, că parcelele solicitate cuprind teren agricol și teren forestier, situate între "Pârâul R." din satul Slătioara, făcute de pe timpul Imperiului austro-ungar și "Pârâul Milernei" și drumul județean B71, motivând că dosarul cuprinde toate actele necesare admiterii cererii sale.
Prin . 27 noiembrie 2009, pronunțată de Judecătoria Gura Humorului în dosarul nr._, a fost respinsă plângerea formulată de petentul O. V..
Prin Decizia civilă nr. 777 din 17 mai 2010 pronunțată de Secția civilă a Tribunalului S. în dosarul nr._, a fost admis recursul petentului, casată ..11.2009 a Judecătoriei Gura Humorului și trimisă cauza spre rejudecare la aceeași instanță, cu motivarea că, față de împrejurarea că petentul a depus la dosar în probațiune extrasele de CF, plângerea sa nu putea fi respinsă ca nefondată, sub motiv că petentul nu a fost în măsură să indice distinct pentru fiecare parcelă întinderea, amplasamentul, ori categoria de folosință a terenurilor - așa cum în mod greșit a reținut prima instanță - toate aceste aspecte, inclusiv istoricul parcelelor funciare solicitate putând fi lămurite printr-o expertiză topo de specialitate.
Dosarul a fost înregistrat la Judecătoria Gura Humorului sub nr._ .
Prin . 18 februarie 2013 pronunțată de Judecătoria Gura Humorului în dosarul nr._ a fost respinsă ca nefondată cererea petentului.
Prin Decizia civilă nr. 1504 din 7 iunie 2013 pronunțată de Secția civilă a Tribunalului S. în dosarul nr._, a fost respins ca nefondat recursul declarat de recurentul-petent O. V. împotriva ..02.2013, pronunțată de Judecătoria Gura Humorului.
Potrivit art. 317 C.p.c., care reglementează contestația în anulare, hotărârile de drept comun irevocabile pot fi atacate cu contestație în anulare: când procedura de chemare cu pârâții, pentru ziua când s-a judecat pricina, nu a fost îndeplinită potrivit cu cerințele legii sau când hotărârea a fost dată de judecători cu încălcarea dispozițiilor de ordine publică privitoare la competență, numai dacă aceste motive nu au putut fi invocate pe calea apelului sau recursului.
Codul de procedură civilă reglementează în art. 318 contestația în anulare specială prevăzând două motive: când dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale și când instanța, respingând recursul sau admițându-l numai în parte, a omis din greșeală să cerceteze vreunul din motivele de casare și o singură condiție de admisibilitate care vizează obiectul acesteia, respectiv hotărârile instanțelor de recurs și ale judecătoriilor pronunțate în ultimă instanță.
Rezultă că hotărârile primei instanțe - sentințe nesusceptibile de apel, atacate cu recurs, pot forma obiect al contestației în anulare de drept comun dacă recursul a fost respins deoarece avea nevoie de verificări de fapt, a fost anulat, respins în temeiul unei excepții procesuale, ori perimat.
În speță, motivele invocate de contestator nu se încadrează în nici unul din motivele prevăzute expres de legiuitor, contestatorul invocând în contestația în anulare greșeli de judecată, respectiv greșeli în aprecierea probelor administrate la instanțele de fond.
P. considerentele expuse, având în vedere și temeiurile de drept enunțate, instanța va respinge contestația.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal a promovat recurs contestatorul O. V., arătând că a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate asupra terenurilor conform dispozițiilor legale de reconstituire a drepturilor de proprietate.
La cererile de reconstituire a depus documente de proprietate pentru terenul ce solicită a-i fi reconstituit.
Cu documentele depuse consideră că și-a dovedit dreptul de a solicita reconstituirea, atât a persoană deposedată, cât și în calitate de moștenitor al autorilor deposedați.
Suprafața mare de teren pentru care a solicitat reconstituirea nu-i permitea din punct de vedere financiar să efectueze și să plătească o expertiză extrajudiciară sau judiciară pe parcursul derulării procesului.
Cert este însă că Primăria comunei S., prin Primarul comunei, care a primit cererea de reconstituire, avea obligația legală de a localiza terenurile pentru care am solicitat reconstituirea, aceasta cu atât mai mult cu cât terenul este identificat tabular și dreptul de proprietate nu intră în discuție.
Problema din dosar viza în special stabilirea amplasamentului și a faptului dacă terenul este liber sau ocupat și de către cine, pentru a se putea vedea dacă dobânditorul poate reține terenul sau urmează a-i fi reconstituit.
Contestația în anulare a fost formulată împotriva Sentinței civile nr. 203 din 18.02.2013 a Judecătoriei Gura Humorului, pronunțată în Dosar_ .
În dosarul menționat, a formulat cerere de reconstituire conform Legii 247/2005 după autoarea sa A. V., mama sa și după autorii săi Racilă S. a T. și Racilă I., născută M..
Nu s-a pus problema calității sale de moștenitor al celor menționați mai sus și în consecință a calității sale de parte activă în dosarele dezbătute.
Consideră că atât timp cât s-a dovedit că autorii săi au posedat teren la "Pârâul R." și "Pârâul Milernei", este inadmisibil ca cererea de reconstituire și ulterior contestația să fie respinsă.
Este exclusiv culpa Comisiei de Fond Funciar S. care, cu rea credință, nu a indicat la dosar care este terenul ce se încadrează în dispozițiile de restituire, deși acest aspect este cunoscut la nivel de primărie sau, în măsura în care ar fi fost necesar, să nu se dispună ca agenți din cadrul Primăriei să efectueze identificarea amplasamentului general și a amplasamentelor pentru care să se poată face reconstituirea în natură.
Mai mult, cauza a fost trimisă spre rejudecare de Tribunalul S., arătându-se că a depus pentru probațiune extrase C.F., dar nu a putut indica amplasamentele, respectiv suprafețele și locul situării.
S-a cerut să se efectueze, pentru lămurirea acestor aspecte, a unei expertize topo de specialitate.
Cert este că fără concursul Primăriei S. care trebuie să identifice terenurile pentru care a depus cerere și a dovedit dreptul de proprietate al autorilor săi, el nu ar fi în stare din cauza situației proprietății, să rezolve situația identificării care cade în sarcina Primăriei S., conform dispozițiilor legale privind reconstituirea dreptului de proprietate.
În consecință, a solicitat admiterea recursului și, pe cale de consecință, admiterea contestației în anulare.
Intimata C. L. de Fond Funciar S. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului formulat de către recurentul - contestator O. V., ca nefondat.
În fapt, a arătat că, petentul a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru diferite suprafețe de terenuri cu vegetație forestieră cât și agricole, fără a arăta întinderea acestora.
Din documentația depusă la dosar, nu rezultă faptul că suprafețele de teren solicitate de către petent, după defuncta A. V. au fost trecute în proprietatea statului, ci rezultă faptul că sus-numita a deținut în liniștită posesiune, continuă și neîntreruptă, sub formă de adevărat proprietar suprafețele de teren înscrise în CF-urile depuse la dosar, chiar și petentul figurând ca proprietar în indiviziune alături de celelalte persoane înscrise în extrasele de CF depuse la dosar.
De asemenea, a arătat că petentul nu a depus la dosar planuri de situație cadastrală pentru fiecare amplasament indicat în extrasele de CF, pentru a se putea determina întinderea acestora, categoria de folosință, data preluării la stat a suprafețelor de teren și proprietarul deposedat, vizate de către O.C.P.I. S., respectiv președintele comisiei locale de fond funciar S., șeful Ocolului Silvic S. cât și procese-verbale pentru stabilirea vecinătăților, acte de proprietate și altele asemenea.
A mai învederat faptul că, solicitările petentului sub aspectul amplasamentelor cât și înscrisurile depuse la dosar, respectiv calitatea de proprietar deposedat 1% de moștenitor al autorului invocat, sunt inadmisibile sub aspectul reconstituirii dreptului de proprietate, nefiind preluate de la persoane fizice, iar terenurile forestiere proprietatea publică a statului nu fac obiectul reconstituirii dreptului de proprietate sau al vreunui dezmembrământ al acestora.
Potrivit art. 1169 Cod civil, cel care face o propunere în fața instanței de judecată trebuie să o dovedească, deci sarcina probei revine petentului în dovedirea pretențiilor sale.
În HG 890/2005 pentru aprobarea Regulamentului privind procedura de constituire, atribuțiile și funcționarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a modelului și modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum și punerea în posesie a proprietarilor, în Capitolul II, la art. 5 sunt prevăzute, atribuțiile principale ale comisiilor comunale, orășenești sau municipale.
Astfel, față de susținerile recurentului potrivit cărora, C. locală de fond funciar S. avea obligația legală de a localiza terenurile solicitate prin cererea de reconstituire depusă de către recurent, arătă că acestea exced cadrului legal deoarece comisia locală nu are atribuții în acest sens și nu are la dispoziție suprafețe de terenuri cu vegetație forestieră sau agricole.
Suprafețele de terenuri mai sus arătate, sunt puse la dispoziția comisiei locale de către deținătorul legal al acestora, respectiv Ocolul silvic teritorial, după emiterea hotărârilor de validare de către C. Județeană.
În speță, petentul nu și-a dovedit cu nimic pretențiile deduse judecății iar din probatoriul administrat de către acesta în prezenta cauză, nu s-a dovedit existența unei alte situații de fapt care să conducă la reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea petentului.
Mai mult decât atât, în cauză, s-a ordonat de către instanță efectuarea unui Raport de expertiză tehnică judiciară cu un număr de 10 obiective încuviințate de către instanță, pentru identificarea tuturor suprafețelor de teren indicate de către petent și a categoriei de folosință a acestora, cu indicarea proprietarilor tabulari începând cu anul 1948.
În raportul de expertiză efectuat, nu s-a identificat nici o suprafață de teren cu vegetație forestieră din cele solicitate de către petent ca aparținând autorului acestuia, din contră, petentul împreună cu ceilalți coindivizari sunt proprietari tabulari ai terenurilor agricole, fiind înscriși în Cartea Funciară.
În acest sens, a făcut mențiunea specială prin care arătăm că în . de proprietate s-a făcut în conformitate cu Parcelarul Obștii divizate de pădure din anul 1938 și Harta aferentă parcelarului.
Referitor la contestația în anulare formulată de către contestator, a arătat că aceasta nu se sprijină pe nici unul dintre motivele limitativ prevăzute de art. 317 și 318, Cod procedură civilă.
A arătat de asemenea că toate motivele invocate de către petent, au fost analizate în mod temeinic atât de către instanța de fond cât și de către instanța de control judiciar, hotărârile pronunțate fiind temeinice și legale.
Motivat de cele arătate, a solicitat respingerea recursului ca nefondat, în drept, cererea fiind întemeiată pe dispozițiile art. 115 - 118 Cod procedură civilă.
Examinând sentința recurată prin prisma motivelor de recurs invocate ce pot fi încadrate în cele prevăzute de art. 304 pct.9 rap. la art. 3041 C.pr.civ., a actelor și lucrărilor dosarului precum și a textelor de lege incidente în speță, tribunalul reține că recursul este nefondat pentru următoarele argumente.
Contestația în anulare este o cale extraordinară de atac, admisibilă numai în cazurile limitativ prevăzute de lege, textele care o prevăd fiind de strictă interpretare.
Dispozițiile cuprinse în art. 317-318 C.proc.civ. consacră două forme ale contestației în anulare: contestația în anulare obișnuită și contestația în anulare specială.
Dacă contestația în anulare obișnuită poate fi exercitată împotriva oricărei hotărâri judecătorești rămase irevocabile, contestația în anulare specială poate fi exercitată numai împotriva hotărârilor pronunțate de instanțele de recurs sau de judecătorii în ultimă instanță.
Prin urmare, contestatorul din prezenta cauză nu se putea îndrepta împotriva hotărârii pronunțate de Judecătoria Gura Humorului în dosarul nr._, decât cu o contestație în anulare obișnuită, pentru motivele prevăzute expres în art. 317 C.proc.civ.
Primul motiv de contestație în anulare obișnuită vizează situația când procedura de citare a părții pentru ziua când s-a judecat pricina, nu a fost îndeplinită potrivit cu cerințele legii. Așa fiind, contestația în anulare obișnuită este admisibilă numai pentru neregularități procedurale vizate în mod expres de art. 317 alin.1 C.proc.civ., nu și în cazul unor greșeli de judecată, oricare ar fi natura lor.
Al doilea motiv de contestație în anulare obișnuită vizează situația „când hotărârea a fost dată de judecători cu încălcarea dispozițiilor de ordine publică referitoare la competență”.
În speța de față, contestatorul nu a invocat vreunul din motivele de contestație obișnuită, ci formulează critici legate de fondul cauzei, respectiv greșeli de judecată, ce nu pot face obiectul unei contestații în anulare, așa încât în mod corect a respins prima instanță contestația.
De altfel, criticile formulate de recurent în cererea de recurs se referă la aceleași aspecte ce privesc modul de soluționare a cererii de reconstituire și interpretarea probatoriului prin hotărârea instanței de fond atacate și nu la soluția dată în contestația în anulare de către prima instanță, în lipsa unor motive care să poată fi încadrate în dispozițiile ce reglementează materia căii de atac extraordinare cu care a fost investită.
În consecință, în temeiul art. 312 C.proc.civ, tribunalul va respinge ca nefondat recursul formulat de contestatorul O. V., urmând să mențină ca legală și temeinică hotărârea primei instanțe.
P. ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE :
Respinge recursul formulat de contestatorul O. V., domiciliat în ., județul S. împotriva sentinței civile nr.1137 din data de 26 noiembrie 2013 pronunțată de Judecătoria Gura Humorului în dosar nr. _, în contradictoriu cu intimații C. JUDEȚEANĂ P. S. D. DE P. PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR S., cu sediul în mun. S., ., nr.36, județul S. C. L. S., cu sediul în . și DIRECȚIA S. S., cu sediul în mun. S., Bulevardul 1 Mai, nr.6, județul S., ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din data de 27 MARTIE 2014.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
G. F. F. L. C. M.
F. N.
GREFIER,
Ș. L.
G.
Red. F.L./Ex.2
Jud. fond. M. C.
Tehnored. Ș.L.G.
| ← Fond funciar. Sentința nr. 2569/2014. Tribunalul SUCEAVA | Reziliere contract. Decizia nr. 289/2014. Tribunalul SUCEAVA → |
|---|
