Fond funciar. Decizia nr. 661/2012. Tribunalul SUCEAVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 661/2012 pronunțată de Tribunalul SUCEAVA la data de 27-03-2012 în dosarul nr. 661/2012
Dosar nr._ Fond funciar
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SUCEAVA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA NR. 661
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN 27 MARTIE 2012
PREȘEDINTE: T. A. M.
JUDECPTIR: I. G.
JUDECĂTOR: G. F.
GREFIER: S. A.- M.
Pe rol, judecarea recursului formulat de către intervenienta în numele altei persoane Ț. V., împotriva sentinței civile nr. 999 pronunțată la data de 10 martie 2011 de Judecătoria Rădăuți în dosar nr._, intimați fiind petentul C. S. și C. C. pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Voitinel – prin primar, C. Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor de pe lângă Prefectura Suceava.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns intervenienta în numele altei persoane recurentă și petentul intimat, asistat de avocat G. C., lipsă fiind reprezentanții celorlalte intimate.
Procedura de citare cu părțile este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Întrebat fiind, petentul intimat precizează că locuiește în .. 167.
Față de precizarea petentului intimat, instanța completează citativul în sensul arătat.
Având în vedere faptul că recurentei i-a fost respinsă în principiu cererea de intervenție și nu critică această soluție, instanța invocă și pune în discuție excepția inadmisibilității recursului.
Recurenta solicită respingerea excepției inadmisibilității recursului, admiterea acestuia, modificarea sentinței civile atacate în sensul admiterii cererii de intervenție pentru motivele expuse la instanța de fond.
Apărătorul petentului intimat solicită admiterea excepției și respingerea recursului ca inadmisibil, cu cheltuieli de judecată.
Declarând dezbaterile închise, după deliberare,
TRIBUNALUL
Asupra recursului de față, constată:
Prin plângerea înregistrată la Judecătoria Rădăuți sub nr._ din 12.03.2008, petentul C. S., a chemat în judecată intimatele C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava și C. locală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Voitinel (prin primar), solicitând instanței desființarea hotărârii Comisiei județene Suceava nr. 2636/29.02.2007.
În motivare a arătat că în vechile registre agricole se ținea evidența terenului în prăjini și nu în ari, iar când s-au introdus noile registre nu s-a procedat la transformarea prăjinilor.
S-a mai precizat că în momentul în care s-au predat terenurile la C.A.P. s-au menționat suprafețele exacte pe care le dețineau.
Plângerea nu a fost motivată în drept.
Intimata C. județeană de fond funciar Suceava, prin întâmpinare, a solicitat respingerea plângerii întrucât hotărârea contestată este legală și temeinică.
Intimata C. locală de fond funciar Voitinel nu a formulat întâmpinare.
În cauză a formulat cerere de intervenție accesorie intervenienta Ț. V., arătând că petentul nu mai este îndreptățit să primească teren în tarlaua Mociră . S-a mai arată că această suprafață provine de la autorul lor comun H. D., care a înzestrat-o pe mama sa C. V. cu 1,24 ha teren, la căsătorie, teren ce este trecut în titlul de proprietate nr.342/1994, ulterior fiind înzestrată și sora mamei sale, pe nume L. M., mama soției petentului, cu 0,25 ha .
În ședința publică din 7 aprilie 2008 a fost admisă în principiu cererea de intervenție în interesul intimatelor.
Prin sentința civilă nr. 999 din data de 10 martie 2011, Judecătoria Rădăuți a admis în parte plângerea formulată de petentul C. S., în contradictoriu cu intimatele C. comunală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Voitinel (prin primar) și C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava, a desființat în parte HCJ nr.2636 din 20.12.2007 în ceea ce privește poziția nr.4 din anexa nr.3-2, a reconstituit petentului dreptul de proprietate cu privire la suprafața de 1.600 m.p. teren, situată în intravilanul comunei Voitinel, parte din p.f.2434 din CF 789 Voitinel și a respins cererea de intervenție accesorie în interesul intimatelor formulată de intervenienta Ț. V..
P. a hotărî astfel, prima instanță a reținut că prin cererea adresată Comisiei locale de fond funciar Voitinel, petentul a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate cu privire la suprafața de 0,20 ha teren, la locul “Torțina”, 0,16 ha teren la locil “Mocira” și 0,07 ha teren la locul “Șuvăr”, iar prin hotărârea Comisiei județene Suceava nr. 2636/29.02.2007 a a fost invalidată poziția nr.4 din anexa nr.3-2.
După C. P., autorul petentului, s-a reconstituit dreptul de proprietate în condițiile legilor fondului funciar, cu privire la suprafața de 3 ha și 400 m.p. teren, pe teritoriul comunei Voitinel, conform titlului de proprietate nr.372/1994.
După defuncții L. G. și L. M., autorii soției petentului C. V., s-a reconstituit dreptul de proprietate în condițiile legilor fondului funciar, cu privire la suprafața de 1 ha și 7.900 m.p. teren, pe teritoriul comunei Voitinel, conform titlului de proprietate nr.1081/1996.
Potrivit raportului de expertiză întocmit în cauză de expert C. V.-M., suprafața de teren de la punctul ”Torțina„, identică cu p.f.1397 și p.f.1398 din CF 2166 a comunei cadastrale Voitinel, proprietar tabular, autorul petentului, C. P. al lui A., suprafața real măsurată fiind de 6.219 m.p. este înscrisă în titlul de proprietate nr.372/10.01.1994, la locul „Torțina” 4.000 m.p. fânețe și 2.200 m.p. pădure .
Având în vedere că suprafața reală găsită în teren a fost deja recunoscută în condițiile Legii nr.18/1991, fiind înscrisă în titlul de proprietate mai sus arătat, instanța a apreciat că petentul nu mai este îndreptățit la reconstituirea dreptului de proprietate și cu privire la diferența solicitată.
În ceea ce privește suprafața de teren, situată la punctul „Suvăr” aceasta a fost reconstituită, fiind inclusă în titlul de proprietate nr.1081/1996, emis autorilor soției petentului, potrivit aceluiași raport de expertiză, în registrul agricol acești autori figurând cu suprafața de 2.600 m.p., în acest loc.
Împrejurarea că petentul stăpânește o suprafață mai mare în acel loc cu 418 m.p. nu a prezentat relevanță în cauză, atâta timp cât această parcelă nu a fost identificată cadastral, iar în registrul agricol figurează suprafața recunoscută în condițiile legilor fondului funciar.
Așadar, nici în ceea ce privește această suprafață petentul nu a fost îndreptățit la reconstituirea dreptului de proprietate.
Suprafața de teren situată la locul „Mociră” în suprafață totală de 14.473 m.p. identică cu p.f.2434 din CF 789 Voitinel, are ca proprietar tabular pe numitul H. D., bunicul lui L. M., autoarea soției petentului .
Potrivit declarației martorului L. V., a rezultat că proprietarul tabular a împărțit această suprafață celor 3 descendente, respectiv C. V., autoarea intervenientei, L. M., mama soției petentului și P. V., primind fiecare câte aproximativ 48 de ari. Același martor a mai arătat că înainte de colectivizare C. V., în urma unei înțelegeri cu H. F. a primit amândouă suprafețele de câte 48 de ari, iar suprafața primită de L. M. a fost dată soției petentului.
Potrivit raportului de expertiză, conform titlului de proprietate nr.1081/1996 s-a reconstituit dreptul de proprietate cu privire la 3.200 m.p. din această parcelă mai sus arătată, iar intervenienta are înscris în titlul de proprietate nr.342/1994 suprafața de 12.400 m.p.
Așadar, coroborând probele administrate în cauză, petentul a făcut dovada că este îndreptățit în condițiile art.8,11 din Legea nr.18/1991 la reconstituirea dreptului de proprietate și cu privire la diferența de 1.600 m.p. rezultată din înscrierile în cartea funciară și suprafața deja reconstituită.
Faptul că intervenienta are reconstituită o suprafață mai mare de teren nu a prezentat relevanță în cauză.
Prin prisma acestor considerente, instanța a admis în parte plângerea și a respins cererea de intervenție accesorie formulată de intervenientă în legătură cu această ultimă suprafață de teren arătată în prezenta hotărâre.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs intervenienta în numele altei persoane Ț. V. prin care a solicitat admiterea acestuia, modificarea in tot a hotărârii atacate, iar pe fond respingerea cererii ca nedovedita.
În motivare a arătat că instanța a înlăturat probele cu înscrisuri in favoarea unei singure probe testimoniale, in baza căreia a pronunțat o hotărâre netemeinica si nelegala si a înfrânt prevederile art. 11 din Legea nr.18/1991.
Astfel, potrivit art.11 din Legea nr.18/1991, reconstituirea dreptului de proprietate se face pentru suprafața ce rezulta din actele de proprietate, din cererile de înscriere in CAP, din Registrele Agricole.
Potrivit extrasului din Registrul agricol al autoarei reclamantului aceasta avea înscrisă la locul numit Mocira suprafața de 32 ari, iar prin Titlul de proprietate nr. 1081/1996 i s-a reconstituit petentului titlul de proprietate pentru aceasta suprafața.
Instanța înlătura insa aceasta proba si hotărăște in baza mărturiei martorului propus de reclamant, mărturie ce contrazice actul oficial, iar potrivit art. 1191alin. 2 C. civ. nu se va primi niciodata o dovada cu martori in contra sau peste ce cuprinde actul.
Instanța a primit mărturia in contra dovezii dreptului de proprietate înscris in Registrul Agricol, si care consfințea dreptul său de proprietate pentru suprafața de 12.400 m.p si dreptul de proprietate al autoarei paratului pentru suprafața de 0,32 ha. Mărturia nu poate fi reținuta si pentru inexactitatea ei sub aspectul numărului moștenitorilor defunctului Hrisca D., autorul lor comun.
Astfel, martorul declara ca acesta a avut trei copii si i-a înzestrat in mod egal, deși in realitate autorul lor a avut cinci copii pe care i-a înzestrat așa cum se proceda la acea vreme, prin înțelegerea din starostie fiecăruia revenindu-i suprafața convenita in acest mod.
Declarația martorului este împotriva probelor, deoarece potrivit acestei declarații ar fi trebuit ca mama sa să aibă înscrisa in Registru agricol suprafața de 96 ari si nu de 1,24 ha. Comparând Titlul de proprietate al reclamantului cu suprafețele înscrise in Registru agricol rezulta ca acestuia i s-a reconstituit întreaga suprafața de teren dovedita a fi fost in proprietatea autorilor săi, prin urmare cererea sa rămâne nedovedita.
Instanța a pronunțat o hotărâre nelegala si prin faptul ca deși a omologat raportul de expertiza care atesta o lipsă de 2073 m.p din suprafața de 14.473 m.p., reținând ca pe acest teren au fost împroprietărite alte persoane, si ca nici ea nu deține in fapt toata suprafața din titlu ci doar 8347 m.p, fara a dispune anularea acelor acte de proprietate, a dispus reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 1.600 mp., in acea locație pentru reclamant. Acest lucru ar presupune o imposibilitate de aplicare a prevederilor instanței si o ineficienta a sentinței, pentru ca nu se pot suprapune doua titluri de proprietate.
Intimații, deși legal citați, nu au formulat întâmpinare.
Recursul este inadmisibil.
Recurenta a formulat în fața instanței de fond o cerere calificată de aceasta ca fiind de intervenție în interes propriu.
Prima instanță a procedat, în condițiile art. 52 al. 1 Cod procedură civilă, la verificarea elementelor ce justifică admiterea în principiu a unei cereri de intervenție voluntară principală ( interesul terțului, dreptul propriu pretins, legătura cu cererea principală, respectarea termenului prevăzut de lege, admisibilitatea în raport de natura litigiului dintre petent și intimați).
Prin încheierea din 3 martie 2011, Judecătoria Rădăuți a respins cererea ca inadmisibilă. Recurenta, căreia nu i-a fost admis în principiu cererea de intervenție, avea posibilitatea atacării încheierii odată cu fondul, singurele critici pe care le putea formula vizând soluția dată cererii sale.
Or, memoriul de recurs cuprinde exclusiv critici privitoare la soluția dată cererii principale, prezenta cale de atac fiind așadar inadmisibilă.
În temeiul art. 312 al. 1 Cod procedură civilă, urmează a fi respins recursul promovat ca inadmisibil.
P. aceste motive,
În numele Legii,
DECIDE:
Respinge recursul formulat de către intervenienta în numele altei persoane Ț. V., domiciliată în H. de Sus nr. 788, jud. Suceava, împotriva sentinței civile nr. 999 pronunțată la data de 10 martie 2011 de Judecătoria Rădăuți în dosar nr._, intimați fiind petentul C. S., domiciliat în . și C. C. pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Voitinel – prin primar, C. Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor de pe lângă Prefectura Suceava, ca inadmisibil.
Obligă recurenta intervenientă Tofei V. să plătească intimatului petent C. S. suma de 300 lei cu titlu de cheltuieli de judecată din recurs.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din data de 27 martie 2012.
Președinte, Judecător, Judecător,
T. A. M. I. G. G. F.
Grefier,
S. A.-M.
Red. T.A.M.
Judecător fond V. L.
Tehnored. S.A.M.
2 ex./29.06.2012
| ← Despăgubiri Legea nr.221/2009. Sentința nr. 794/2012.... | Anulare act. Decizia nr. 60/2012. Tribunalul SUCEAVA → |
|---|
