Fond funciar. Decizia nr. 84/2012. Tribunalul SUCEAVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 84/2012 pronunțată de Tribunalul SUCEAVA la data de 17-01-2012 în dosarul nr. 84/2012
Dosar nr._ Fond funciar
ROMÂNIA
TRIBUNALUL S.
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR.84
ȘEDINȚA PUBLIC Ă DIN 17.01.2012
PREȘEDINTE V. O. D.
JUDECĂTOR I. G.
JUDECĂTOR T. A. M.
GREFIER S. A.
Pe rol,pronunțarea asupra judecarea recursurilor declarate de petenta recurentă R. H. F., domiciliată în loc. P. S., . de către intimații N. D. cu același domiciliu și N. LIVIUȚ,domiciliat în loc. Coșna, județul S., împotriva sentinței civile nr.233 pronunțată la data de 17.02.2011 de Judecătoria Vatra Dornei în dosar nr._, intimați fiind C. JUDEȚEANĂ S. P. S. D. DE PROPRIETATE PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR, R. R. - DIRECȚIA S. S., C. L. P. S. P. A. LEGILOR FONDULUI FUNCIAR, C. L. D. C., N. R.,domiciliat în D. C., P. negrii,județul S., C. C., S. I. V., S. C., S. I., S. V., toți cu domiciliul în loc.P. S.,județul S... Dezbaterile asupra recursului au avut loc în ședința publică din 10.01.2012, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, redactată separat care face parte integrantă din prezenta decizie și când instanța pentru a da posibilitatea părților să depună la dosar concluzii scrise, a amânat pronunțarea pentru astăzi 17.01.2012.
După deliberare,
TRIBUNALUL
Asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei Vatra Dornei la data de 8.02.2008 sub nr._, petenta R. F. a chemat în judecată pe intimații C. județeană S. pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, C. locală de fond funciar P. S., R.- Direcția S. S., solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea hotărârii Comisiei județene S. nr. 2682 și să i se reconstituie dreptul de proprietate asupra suprafeței de teren pădure solicitată conform cererii depuse la intimata C. locală de fond funciar P. S..
În motivarea cererii petenta a arătat că a întocmit în hărți cadastrale cu privire la terenul pădure solicitat și a atașat cererii de reconstituire a dreptului de proprietate toate documentele necesare la C. locală P. S. și D. C., iar prin hotărârea atacată i-a fost respinsă cererea de reconstituire a dreptului de proprietate.
În drept, plângerea a fost întemeiată pe dispozițiile legilor de fond funciar și a Regulamentului de aplicare a acestora.
S-a atașat plângerii copia hotărârii 2682/20.12.2007, adresa emisă de ITRSV către petentă, certificat tabular nr. 1001/2.04.1998,, extrase CF 500, 2167, 1984, 1517, 2307, a ..
Prin întâmpinarea formulată în cauză, intimata C. județeană S. a arătat că petentei i-a fost respinsă cererea de reconstituire a dreptului de proprietate pentru suprafața de 8,4217 ha teren pădure întrucât nu a făcut dovada continuității dreptului de proprietate, respectiv dovada preluării terenului în mod abuziv la stat; nu a fost efectuată identificarea în amenajamentul silvic, pe vechiul amplasament, așa cum prevăd legile de fond funciar, în vederea întocmirii procesului verbal de vecinătăți iar terenul solicitat se află în afara fondului forestier și nu face obiectul legilor de fond funciar, situație care rezultă și din adresa nr. 891/17.04.2006 a Comisiei locale de fond funciar P. S..
Astfel, intimata a arătat că cererea petentei nu întrunește condițiile de admisibilitate reglementate de legile de fond funciar care, î. art. 6 din Legea 1/2000 modificată, reglementează că la stabilirea dreptului de proprietate comisiile locale de fond funciar vor verifica în mod riguros existența actelor doveditoare precum și pertinența, verosimilitatea, autenticitatea și concludența acestora, iar în situația în care nu mai există înscrisuri doveditoare, proba cu martori este suficientă pentru reconstituirea dreptului de proprietate, dacă se solicită vechiul amplasament.
Intimata C. județeană S. a anexat întâmpinării întreaga documentație care a stat la baza emiterii hotărârii contestate.
R.- Direcția S. S. prin întâmpinarea formulată în cauză a solicitat respingerea plângerii petentei ca nefondată cu motivarea că terenul solicitat de petentă se află în afara fondului forestier, astfel încât nu se face dovada preluării acestui teren în mod abuziv la stat.
La data de 3.04.2008 petenta în precizarea plângerii a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța să se desființeze hotărârea Comisiei județene S. nr. 2683/20.12.2007 și să i se reconstituie dreptul de proprietate pentru suprafața de 8,4217 ha teren pădure, după autorul său deposedat proprietar tabular S. I. a V., pe vechiul amplasament, iar în cazul în care acesta este ocupat legal prin aplicarea legilor 18/1991 și 1/2000 de alte persoane, să i se atribuie un alt amplasament sau despăgubiri.
În motivarea plângerii precizate, petenta a arătat că este fiica proprietarului tabular S. I., decedat în anul 1964, și care apare înscris în CF 2167, a . cu ., pădure în suprafață de un ha 2838 mp, în CF 1517 cu parc. 3298/178 pădure în suprafață de 3 ha 9015 mp, CF 1984 cu . în suprafață de 3 ha 623 mp teren, în CF 500 a . cu parc. 2850 pădure în suprafață de 1741 mp, în CF 2104 a . cu . în suprafață de 5 ha 2439 mp teren ( M. a M. S. decedată în anul 1945 a fost moștenită de I. S.).
De asemenea petenta a mai arătat că a formulat cererea încă din anul 1998 la comisia locală de fond funciar P. S. însă în rezolvarea acesteia a întâmpinat o . de dificultăți întrucât redobândirea de către . pădurii comunale s-a făcut prin extindere și asupra parcelelor limitrofe care au aparținut autorului petentei, situație care i-a fost confirmată de ing. topo T. P. care a efectuat în acest sens o expertiză topo extrajudiciară.
În dovedirea susținerilor petenta a propus proba cu martorii vecini ai terenului de pădure solicitat, relații de la Primăria . înscrierile la evidența de rol agricol pentru anii 1945-1964 pentru I. S., expertiză de identificare în amenajamentul silvic a parcelelor cadastrale la care s-a făcut referire.
Intimata C. locală de fond funciar P. S. prin întâmpinarea formulată în cauză a solicitat respingerea plângerii petentei ca nefondată, cu motivarea că suprafața de teren solicitată de petenta R. F. este situată în afara fondului forestier, iar parcelele topo la care face referire, din cărțile funciare prezentate, sunt în prezent deținute de către petentă și au categoria de folosință pășune sau fânaț.
S-a mai arătat că toate susținerile petentei referitoare la o așa zisă extindere nelegală a parcelelor de pădure reconstituite pentru . nefondate câtă vreme nu s-au depus la dosar planuri de situație vizate de OCPI S. prin care să se identifice parcelele cadastrale revendicate și să se efectueze o suprapunere a acestora cu hărțile silvice amenajistice.
În dovedirea acestor susțineri intimata a depus la dosar extras CF 669 a . și planul de încadrare în zonă, suprapunere planșe cadastrale în sistem Stereo 70 întocmit de M. Viluț, declarații autentice date de D. M., P. G., procesul verbal de punere în posesie nr. 1/7.02.2008, planuri de amplasament.
La termenul din 3.04.2008 instanța a admis proba cu expertiză topo având ca obiective identificarea suprafeței de 8,42 ha teren înscris în CF- urile 2167, 1517, 1984, 500, 2104 a . pentru proprietarii tabulari V. S. și I. a I. S.; să se stabilească dacă parcelele cadastrale de pădure se află în prezent în amenajamentele silvice cu indicarea suprafeței acestora și dacă vechiul amplasament este liber sau ocupat.
S-au solicitat relații de la Primăria P. S. privind evidența registrului agricol pentru anii 1945-1964 privind pe S. I..
Prin adresa nr. 1516/19.05.2008 Primăria . înaintat la dosar relațiile solicitate, în care se precizează că până în anul 1951 nu a existat evidență de rol agricol, iar în perioada anilor 1951-1954 S. I. figura înscris cu suprafața de 19 ha teren agricol din care un ha arabil 15,96 ha fânaț și 2 ha pășune, 0,04 ha curți clădiri.
La termenul din 22.05.2008 au formulat în cauză cerere de intervenție în interes propriu N. Dorle, N. Liviuț și N. R., care au solicitat ca în conformitate cu prev. art. 49, 50 Cod procedură civilă în contradictoriu cu petenta și intimatele să li se reconstituie dreptul de proprietate pentru suprafața de teren pădure care a aparținut autorului deposedat proprietar tabular S. I. și S. I..
În motivarea cererii intervenienții au arătat că au calitatea de fii după N. L., decedată la data de 31.08.1971, care la rândul său a fost fiica proprietarilor tabulari S. I. și S. I., iar în conformitate cu legile de fond funciar au formulat cerere la comisia locală P. S., pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului de pădure, la care a făcut referire petenta R. F. în precizarea plângerii.
Intervenienții au depus la dosar copii după acte de stare civilă și copia hotărârii Comisiei județene S. nr. 113/2.02.2007.
Petenta a solicitat respingerea cererii de intervenție în interes propriu formulată de N. D., Liviuț și R. cu motivarea că cererea formulată de către aceștia la C. locală de fond funciar P. S. în calitate de moștenitori după N. L., a fost soluționată distinct față de cererea petentei, deși privea același autor deposedat, astfel încât s-au emis două hotărâri de către C. Județeană S. (pentru intervenienți hotărârea nr. 133/2.02.2007).
La termenul din 22.05.2008 instanța a respins în principiu cererea de intervenție în interes propriu formulată de către intervenienții N. D., N. Liviuț și N. R. cu motivarea că pentru acești intervenienți C. județeană S. a emis o hotărâre distinctă de cea a petentei, nr. 113/2.02.2007 pe care aceștia au posibilitatea să o conteste în mod separat, astfel încât raportat la obiectul de investire al instanței, în prezenta cauză, cererea intervenienților nu justifică interesul reglementat de art. 49 Cod procedură civilă.
Pe cale separată, petenții N. D., N. Liviuț au formulat plângere la legile de fond funciar, înregistrată pe rolul acestei instanțe la 9.10.2008 sub nr._ prin care au solicitat ca în contradictoriu cu intimații C. locală de fond funciar D. C., C. județeană S. pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, R.- Direcția S. S., să se dispună desființarea hotărârii Comisiei județene S. nr. 113/2.02.2007 și săî li se reconstituie dreptul de proprietate pentru suprafața de 15,22 ha teren după autorii deposedați S. I. și S. I..
În motivarea plângerii petenții au arătat că terenul de pădure de 15,22 ha este înscris în CF 3307, parc. 480/316, 408/317 a .; CF 500 – parc. 2850 ; Cf 2104- parc. 2619/50, CF 1984 – parc. 3298/71; CF 2167 – parc. 3298/150, CF 1517- parc. 3298/178 pentru I. a lui I. S. și I. a lui V. S. ( în Cf 2104 – M. a M. S. decedat în 1945 moștenită de S. I.).
De asemenea petenții au arătat că în ceea ce privește vocația succesorală, ei sunt nepoți de fiică după proprietarii tabulari S. și I. I. de la care terenul a fost preluat la stat și trecut sub bornă silvică.
În drept și-au întemeiat acțiunea pe disp. Legilor de fond funciar 18/1991, 1/2000, 247/2005.
În dovedirea plângerii petenții au solicitat proba cu martori.
Prin întâmpinarea formulată în cauză în dosarul_ intimata C. județeană S. a ridicat excepția tardivității plângerii ca urmare a nerespectării termenului legal de 30 de zile de la comunicarea hotărârii reglementat de art. 53 alin. 2 din Legea 18/1991 republicată.
Pe fondul cauzei, aceeași intimate au solicitat respingerea plângerii ca nefondată întrucât petenții nu au făcut dovada calității de proprietari deposedați a autorilor S. I. și S. I. și de asemenea nu s-a întocmit un plan de amplasament din care să rezulte întinderea suprafeței solicitate și existența acesteia în amenajamentul silvic.
S-a anexat întâmpinării întreaga documentație care a stat la baza emiterii hotărârii nr. 113/2.02.2007.
R.- Direcția S. S. prin întâmpinarea formulată în cauză a solicitat respingerea plângerii ca nefondată, reiterând aceleași motive prezentate de intimata C. județeană S..
La termenul din 31.10.2008 în conformitate cu prev. art. 164 Cod procedură civilă instanța a dispus conexarea dosarului nr._ la dosarul_ cu motivarea că deși s-au emis hotărâri diferite de către C. județeană S., petenții solicită același teren după aceiași proprietari tabulari S. I. și S. I..
Petenta R. F. a solicitat admiterea excepției tardivității plângeri ridicată de C. județeană S. cu motivarea că petenții N. D. și N. Liviuț nu au formulat plângerea împotriva hotărârii nr. 113/2.02.2007 în termenul prevăzut de lege.
Petenții N. D. și N. Liviuț au solicitat respingerea excepției tardivității plângerii întrucât din înscrisurile înaintate la dosar nu rezultă că ar fi semnat confirmarea de primire a hotărârii contestate.
La termenul din 4.12.2008 instanța a unit cu fondul cauzei excepția tardivității plângerii formulate de petenții N. Liviuț și N. D. cu motivarea că pentru soluționarea acesteia sunt necesare probe comune fondului sens în care s-au solicitat relații de la C. județeană S. privind dovada comunicării hotărârii 133/2.02.2007.
Prin cererea de intervenție în interes propriu formulată în cauză la termenul din 19.03.2009, C. C. a solicitat ca în contradictoriu cu petenții și intimații să se constate că este proprietar pentru o parte din suprafața de teren solicitată în prezenta cauză.
În motivarea cererii de intervenție intervenientul a arătat că terenul măsurat și indicat de petentă în suprafață de 14,588 ha se identifică cadastral cu parte idn . în CF 669 a . care are ca proprietar tabular . parte din parc. 3298/67 înscrisă în CF 2118 a ., pentru care dreptul de proprietate în CF este înscris pe numele autoarei sale F. V. născută S. identic cu parte din parc. teren pădure situată în UP II, ua 27 A%.
Astfel, intervenientul în calitate de moștenitor după autoarea deposedată F. V. i s-a reconstituit dreptul de proprietate în baza legilor de fond funciar sens în care s-a emis procesul verbal de punere în posesie nr. 11 A din 22.05.2002.
La termenul din 2.04.2009, instanța a admis în principiu cererea de intervenție în interes propriu formulată de C. C. cu motivarea că sunt îndeplinite prev. art. 49 Cod procedură civilă.
Prin cererea de intervenție formulată la termenul din 14.01.2010 intervenienții S. V., C., I., V., au solicitat ca în contradictoriu cu petenții și intimații să li se reconstituie dreptul de proprietate pentru teren pădure după autorii deposedați S. I. și S. I..
În motivarea cererii intervenienții au arătat că au vocație succesorală după proprietarii tabulari S. I. și S. I. și în considerarea acestei calități au formulat cereri la C. locală de fond funciar înregistrată sub nr. 138/9.01.2005.
S-au solicitat relații de la comisia locală de fond ufnciar D. C. și P. S. pentru a comunica dacă intervenienții S. V., S. C., S. I., S. V. au formulat cereri de reconstituire a dreptul de proprietate după autorii deposedați S. I. și S. I..
C. locală P. S. prin adresa înaintată la dosar a arătat că intervenienții S. V., S. C., S. I., S. V. nu au formulat cerere de reconstituire a dreptul de proprietate supă autorii S. I. și S. I..
C. locală D. C., prin adresa înaintată la dosar a arătat că S. V., S. C., S. I., au solicitat reconstituirea dreptul de proprietate în baza legilor de fond funciar împreună cu N. R., N. D., N. Liviuț, după autorii deposedați S. I. și S. I..
La termenul din 3.06.2010 instanța a admis în principiu cererea de intervenție în interes propriu formulată de intervenienții S. V., S. C., S. I., S. V. cu motivarea că sunt îndeplinite prev. art. 49 Cod procedură civilă, respectiv există legătură între această cerere și obiectul plângerii formulată de petenta R. F..
Raportul de expertiză a fost întocmit în cauză de expert topo T. P., iar petenta R. F. a depus și un raport de expertiză topo extrajudiciară întocmit de expert S. E..
Prin sentința civilă nr.233 din17.01.2011,Judecătoria Vatra Dornei a respins plângerea așa cum a fost precizată, formulată de petenta R. F., intimați fiind C. județeană S. pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, R.- Direcția S. S., C. locală de fond funciar D. C., C. locală de fond funciar P. S., ca nefondată.
A admis excepția tardivității plângerii ce face obiectul dosarului nr._ conexat.
A respins plângerea petenților N. D., N. Liviuț, din dosarul conexat nr._ ca fiind tardiv formulată, privind pe petenții N. D. N. Liviuț și intimații C. județeană S. pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, R.- Direcția S. S., C. locală de fond funciar D. C..
A respins cererea de intervenție în interes propriu formulată de intervenientul C. C., ca fiind inadmisibilă.
A respins cererile de intervenție formulate de S. V., S. C., S. I., S. V., ca fiind inadmisibile.
P. a hotărî astfel prima instanță a reținut că suprafața de 8,4217 ha teren pădure, solicitată de petenta R. F. prin precizarea plângerii, este înscrisă în CF după cum urmează:
- CF 2167, a . cu ., pădure în suprafață de un ha 2838 mp,
- CF 1517 cu parc. 3298/178 pădure în suprafață de 3 ha 9015 mp,
- CF 1984 cu . în suprafață de 3 ha 623 mp teren,
- CF 500 a . cu parc. 2850 pădure în suprafață de 1741 mp,
- CF 2104 a . cu . în suprafață de 5 ha 2439 mp teren ( proprietar tabular M. a M. S.).
S. I. a decedat la data de 20.08.1964 iar S. I. a decedat la 26.03.1998.
Din actele de stare civilă depuse la dosar rezultă că petenta R. F. este fiica proprietarilor tabulari S. I., S. I..
Din raportul de expertiză topo întocmit în cauză ( fila 401 dosar) rezultă că . din Cf 2167, parc. 3298/178 din CF 1517, . CF 1984, a . au categoria de folosință fânaț cu câțiva arbori răzleți.
. Cf 2104 a . are ca proprietar tabular pe P. P. ( o altă persoană decât autorii petentei, S. I. și S. I.) iar . 500 deși este intabulată pentru I. a I. S. cu 2/8, este pe un alt amplasament decât cel indicat și solicitat de petentă.
Din documentația întocmită la C. locală de fond funciar P. S., rezultă că parcelele de teren fânaț mai sus menționate nu au fost niciodată preluate la stat iar în prezent se află în folosința petentei.
Aspectul contestat în cauză de către petenta R. F. se referă la amplasamentul cadastral identificat atât în faza soluționării cererii la C. locală de fond funciar cât și prin raportul de expertiză topo întocmit de expert topo T. P..
Astfel, petenta învederează faptul că parcelele de pădure înscrise în CF-urile indicate prin precizarea plângerii au în realitate amplasamentul care a fost retrocedat Comunei P. S. prin titlul de proprietate nr. 223/9.10.2002 și procesul verbal de punere în posesie nr. 264 B/25.01.2002.
Contrar acestor susțineri, prin raportul de expertiză topo și respectiv planul de încadrare în zonă ( fila 99 dosar ) s-a dovedit că amplasamentul pentru care s-a emis titlul de proprietate nr. 223/2002, vizează ./135 situată în amenajamentul silvic UP II ua 23 BCE %, parcelă înscrisă în CF 669 a . pentru . baza legii de înființare a Cf nr. 23/8.03.1873.
De asemenea, prin aceleași probe s-a dovedit că . indicată de către petenta R. F. pentru efectuarea măsurătorilor, are ca proprietar tabular pe V. F. după care s-a efectuat cerere de retrocedare de către moștenitorul C. C. ( plan fila 99 dosar)
Cu alte cuvinte, petenta nu contestă faptul că în prezent stăpânește suprafața de teren fânaț și pășune identificată prin raportul de expertiză topo, însă pretinde că parcelele topo de pădure înscrise în CF 2167, 1517, 1984, 500, 2104 a . au amplasamentul care a fost retrocedat Comunei P. S. și moștenitorilor după autoarea deposedată V. F. ( intervenientului C. C.) și care a fost trecut sub bornă silvică.
Potrivit prevederilor legilor de fond funciar, obiectul cererilor de retrocedare îl pot face doar acele suprafețe de teren care au fost preluate la stat în mod abuziv cu ocazia naționalizării în perioada 1948-1958.
Astfel, în contextul prev. art. 3 alin. 5 din Legea 1/2000 republicată, petenta ar fi trebuit să facă dovada că autorii săi proprietari tabulari S. I. și S. I., au fost deposedați de terenul de pădure solicitat.
Ori, simpla împrejurare că în cărțile funciare parcelele indicate de petentă au categoria de folosință pădure, nu conduce în mod direct și absolut la concluzia că în prezent aceste parcele se află în amenajamentele silvice fiind preluate la stat.
Prin urmare, deși în contextul prev. art. 6 din Legea 1/2000 modificat prin Legea 247/2005 petenta a făcut dovada dreptului de proprietate al autorilor săi, S. I. și S. I., cât și dovada vocației sale succesorale după aceștia, în speță, nu a dovedit că terenul solicitat a fost vreodată preluat la stat și se află în amenajamentele silvice.
P. aceste considerente instanța a respins plângerea petentei R. F., așa cum a fost precizată, ca nefondată.
În ceea ce privește cererea ce face obiectul dosarului conex nr._, instanța a constatat că petenții N. D. și N. Liviuț nu au respectat termenul de 30 de zile reglementat de art. 53 alin. 2 din Legea 18/1991 republicată, pentru formularea plângerii împotriva hotărârii nr. 113/2.02.2007.
Astfel, prin dovezile de comunicare cu confirmare de primire, înaintate la dosar de intimata C. județeană S. ( filele 182 și 186 dosar) rezultă că petenții au semnat pentru primirea hotărârii contestate la data de 26.02.2007 și au formulat plângere în instanță la peste un an și șase luni, respectiv la data de 9.10.2008 .
Așa fiind, instanța a admis excepția tardivității plângerii petenților N. D. și N. Liviuț și a respins plângerea ce face obiectul dosarului conex nr._ ca fiind tardiv formulată.
Cererea de intervenție în interes propriu formulată de intervenienții S. V., S. C., S. I., S. V. nu a respectat procedura reglementată de legile de fond funciar.
Astfel, intervenienții ( alături de N. Liviuț, N. D., N. R.), au formulat cerere la C. locală de fond funciar D. C. pentru reconstituirea dreptul de proprietate după autorii deposedați S. I., S. I., la data de 9.01.2005 înregistrată sub nr. 138.
C. locală de fond funciar D. C. a întocmit procesul verbal ( fila 313 dosar) cu propunere de respinge a cererii întrucât terenul solicitat se află pe raza . din suprapunerea parcelelor cadastrale cu cele amenajistice a rezultat că terenul nu face obiectul legilor de fond funciar nefiind preluat la stat.
Potrivit art. 27 pct. 3,7 din HG 890/2005, persoanele nemulțumite de propunerile de stabilire a dreptul de proprietate de către Comisiile de fond funciar pot face în termen de 10 zile de la afișarea tabelelor o contestație adresată Comisiei județene care va soluționa contestațiile și va valida sau invalida propunerile printr-o hotărâre care se comunică sub semnătură persoanelor interesate.
În speță, împotriva propunerii Comisiei locale de fond funciar D. C. au formulat plângere la C. județeană doar petenții N. D. N. Liviuț, și N. R., sens în care C. județeană a emis hotărârea nr. 113/2.02.2007.
Potrivit art. 53 alin. 2 din Legea 18/1991 republicată numai împotriva hotărârii Comisiei județene S. se poate formula plângere la instanța de judecată.
Ori, intervenienții, nu au formulat contestație la C. județeană S. și pe cale de consecință nu li s-a emis de către această intimată o hotărâre care să poată fi contestată în instanță.
Astfel, plângerea intervenienților formulată direct la instanța de judecată fără a urma procedura reglementată de art. 27 din HG 890/2005, este inadmisibilă și a fost respinsă ca atare.
Cererea de intervenție în interes propriu formulată de intervenientul C. C. prin care a solicitat instanței să se constate că este proprietar pentru o suprafață de teren (a cărei întindere nu a precizat-o) care ar fi solicitată de petenta R. F., a fost respinsă ca inadmisibilă pentru următoarele considerente:
În primul rând, intervenientul nu a făcut dovada proprietății cu un act juridic care să-i ateste această calitate ( titlul de proprietate), procesul verbal de punere în posesie nr. 11/A depus la dosar este un act emis în procedura legilor de fond funciar însă nu face dovada proprietății.
În al doilea rând, potrivit art. 111 Teza a II-a Cod procedură civilă, acțiunea în constatarea unui drept este inadmisibilă atunci când se poate cere realizarea acestuia.
Împotriva sentinței au formulat recurs petenta R. F. și intimații N. D. și N. Liviuț pe care au criticat-o pentru nelegalitate, solicitând admiterea acestuia, casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare.
În motivarea recursului pârâta a arătat că în mod greșit instanța de fond a respins cererea sa de efectuare a unei contra expertize, având în vedere că în cauza există efectuate două expertize,una extrajudiciară efectuată de expert tehnic ing.S. E. și cea judiciară efectuată de expertul tehnic judiciar, ing.T. P., cu concluzii contradictorii.
Deși în cauză au fost administrate probe de către toate părțile implicate instanța de fond nu s-a pronunțat pe fond în raport de acestea-ci invocând disp, art. 3 alin.5 din L. 1/2000- a susținut că nu a făcut dovada deposedării autorilor săi S. I. și S. I.,de terenul de pădure solicitat, deci pe excepția lipsei calității de autori deposedați-excepție care nu a fost pusă în discuția părților.
Mai arată că a fost în imposibilitate efectivă,de a depune dovada deposedării autorilor ei de suprafața de 15 ha pădure,deoarece toate documentele privind „rolul agricol„ pe perioada 1945-1951 nu se mai află în evidența arhivată a Primăriei P. S..
În perioada imediată 1951-54 autorii săi,apar înscriși în rol cu o suprafață de 19 ha teren agricol, din care 15 ha fânaț și 2 pășune pe care le-au folosit apoi le-au transmis urmașilor, ele fiind cu totul alte suprafețe decât cea de pădure-trecută anterior în proprietatea statului. Nu a avut acces la documente iar experții inițial i-au confirmat faptul că „pădurea preluată,, există dar a fost retrocedată Comunei D. Candreni și s-a reconstituit dreptul potrivit L.247/2005 lui V. F..
Menționează că cererea sa fost înregistrată încă din 1998. Deoarece cele două expertize-se contrazic prin concluzii-apreciază că este necesară o noua expertiză ce ar trebui efectuată de un expert din alt județ, deoarece este lesne de înțeles de ce are mari și certe dubii cu privire la probitatea expertului T. P.-care a efectuat și documentația pentru restituire pentru .>
Așa cum rezultă din plângerea formulată împotriva Hotărârii nr.2682 din 20 decembrie 2007 a Comisiei județene fond funciar S., a solicitat inițial reconstituirea pentru suprafața de 8,4217 ha pădure identificată tabular cu parcelele și Cf-urilc indicate în expertiza topo - S. E. iar ulterior în teren la deplasarea cu expertul T. P.-suprafața pretinsă ca revendicată, a fost identificată de expert ca având 15 ha pădure.
Suprafața „concretă,, ca vechi amplasament s-a conchis de către expert că aparține Comunei D. Candreni-prin reconstituire și lui V. F. tot prin reconstituire, depunându-se doar planurile efectuate de ing. I. I. (din cadrul Primăriei D. Candreni) pentru V. F., dar nu și planul efectuat pentru . a fost efectuat de expertul T. P..
Expertiza pe care a efectuat-o expertul T. P. la cererea sa, este mai mult decât deficitară.
În primul rând acesta a avut ca obiectiv transpunerea peste planșele cadastrale a planșelor de amenajament silvic obiectiv solicitat și de Direcția S. S. prin Adresa nr._/din 7 noiembrie 2008.Din toate planșele grafic-expertul nu expune măcar o copie a situației cadastrale-mai extinsă, deci o copie a planșelor originale. Astfel apreciază că foarte simplu a fost a se evidenția că parcelele revendicare de ea au alt amplasament decât cel real.
Situația tehnică de specialitate nu se poate evidenția decât tot printr-o expertiză topometrică având ca unic obiectiv stabilirea pe planșa cadastrala a vechiului amplasament al parcelelor revendicate și evidențierea prin suprapunere cu hărțile amenajamentelor silvice.
În drept au fost invocate dispozițiile art.304 pct.7-9 și art.304 1 Cod procedură civilă.
Intimații N. D. și N. Liviuț, în motivarea recursului lor au arătat că prin sentința 233 din 17 februarie 201 l, pronunțata de Judecătoria Vatra Dornei în prezenta cauză, a fost respinsă plângerea petentei R. F., a fost admisă excepția tardivității plângerii lor iar pe cale de consecință aceasta a fost respinsă, ca tardiv formulată.
De asemenea au fost respinse, ca inadmisibile, cererile de intervenție formulate de C. C., S. V., S. Comei, S. I. si S. V..
În primul rând, în ceea ce privește excepția tardivității plângerii formulate, arată că semnăturile de pe confirmările poștale, prin care a fost comunicată hotărârea contestată, nu le aparțin, motiv pentru care au solicitat, iar instanța de fond a admis proba cu verificare de scripte
Deși aceasta, probă a fost încuviințata, instanța de fond nu a procedat la administrarea ei sens în care au fost în imposibilitate să-și dovedească susținerile în ceea ce privește excepția invocată.
În altă ordine de idei instanța de fond a respins și obiecțiunile la raportul de expertiză atât cele formulate de ei cât și cele formulate de R. F. deși expertul a identificat alte parcele decât cele solicitate, din alte cărți funciare.
Consideră cu instanța de fond nu a soluționat fondul cauzei, nu s-a administrat probatoriul necesar reconstituirii dreptului de proprietate cu privire la terenul solicitat prin acțiune, motiv pentru care se impune trimiterea cauzei spre rejudecare în vederea refacerii raportului de expertiza.
În subsidiar, în cazul în cure nu se va avea în vedere nici unul din motivele arătate solicită admiterea plângerii, modificarea sentinței, iar pe fond, după rejudecare, admiterea plângerii lor așa cum a fost formulată.
Această soluție poale fi data în prezenta cauză, dacă se are in vedere primul
In drept au fost invocate dispozițiile art. 299-316 cod proc. civ.
Intimata Regia Naționala a Pădurilor-R.-Direcția S. S., a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea hotărâri instanței de fond ca fiind legală și temeinică.
În motivare a arătat că suprafața de 8,4217 ha teren cu vegetație forestieră este înscrisă în C.F după cum urmează:CF. 2167 a comunei cadastrale D. C. cu . în suprafață de 1,2838 ha ;CF. 1517 a comunei cadastrale D. C. cu . în suprafață de 3,9015 ha; CF. 1984 a comunei cadastrale D. C. cu . în suprafață de 3,623 ha; CF. 500 a comunei cadastrale D. C. cu . suprafață de 0,1741 ha;
CF. 2104 a comunei cadastrale D. C. ca . în suprafață de 5,2439 ha.
Recurenta R. F. este fiica proprietarilor tabulari care au decedat la 20.08.1964 respectiv 26.03.1998.
Așa cum rezultă din raportul de expertiza întocmit în cauză . din CF:2167. . din CF. 1517 și . din CF. 1984 toate Comunei cadastrale D. C. au categoria de folosință fânaț cu arbori .
. CF. 500 a comunei cadastrale D. C. deși este intabulată pentru I. a I. S. cu 2/8 este un alt amplasament decât cel indicat de petentă iar . CF 2104 a comunei cadastrale D. C. are ca proprietar tabular pe P. P., o altă persoană decât autorii petentei.
Din documentația întocmită de comisia locală de fond funciar P. S. rezultă că parcelele de teren fânaț mai sus arătate nu au fost niciodată preluate la stat iar în prezent se află în posesia petentei.
Aspectul contestat în cauză se referă la amplasamentul cadastral, astfel petenta a învederat faptul că parcelele de pădure înscrise în CF-urile mai sus amintite au în realitate amplasamentul care a fost retrocedat comunei P. S. prin titlul de proprietate nr.223/09.10.2002 și procesul verbal de punere în posesie nr.264B/25.01.2002.
Din raportul de expertiză topo și planul de încadrare în zonă s-a dovedit că amplasamentul pentru care s-a emis titlul de proprietate 223/2002 vizează . situată în amenajamentul silvic al UP II, u.a 23,B,C, E% înscrisă în C.F 669 a . pentru . baza legii de înființare a C:F nr.23/08.03.1873.
De asemenea, prin aceleași probe a fost dovedit faptul că . de petentă pentru efectuarea măsurătorilor, arc ca proprietar tabular pe V. F. după care a efectuat cerere de retrocedare moștenitorul C. D..
Cu alte cuvinte petenta nu a contestat faptul că in prezent stăpânește suprafața de teren fânaț și pășune indicată prin raportul de expertiza topo, însă pretinde că parcelele topo înscrise în C.F. 2167, C.F. 1517, C.F. 1984, C.F. 500 și C.F. 2104 a comunei cadastrale D. C. au amplasamentul care a fost retrocedat Comunei P. S. și moștenitorilor după autoarea deposedată V. F. (autoarea intervenientului C. D. și care a fost trecui sub bornă silvică.
Potrivit prevederilor legilor fondului funciar, obiectul cererilor de retrocedare îl pot face doar acele suprafețe de teren care au fost preluate la stat în mod abuziv cu ocazia naționalizării în perioada 1948 - 1958.
Astfel, conform prevederilor art. 3 alin. 5 din Legea nr.1/2000, cu modificările și completările ulterioare, petenta ar fi trebuit să facă dovada că autorii săi proprietari tabulari S. I. și S. I., au fost deposedați de terenul pădure solicitat, ori simpla împrejurare că in cărțile funciare parcelele indicate de petentă au categoria de folosință pădure, nu conduce in mod direct și absolut la concluzia că în prezent aceste parcele se află in amenajamentele silvice fiind preluate la stat.
Prin urmare, deși în contextul prevederilor art. 6 din L.nr.1/2000, cu modificările și completările ulterioare, petenta a făcut dovada dreptului de proprietate al autorilor săi cât și dovada vocației succesorale după aceștia, în speța, nu a dovedit că terenul solicitat a fost preluat vreodată la stat și se află în amenajamentele silvice deci în mod corect instanța de fond a respins plângerea petentei, ca nefondată.
În ceea ce privește cererea ce face obiectul dosarului nr._ . petenții N. D. și N. Liviuț nu au respectat termenul de 30 de zile prevăzut de art. 53 alin. 2 din Legea nr. 18/1991, cu modificările și completările ulterioare pentru formularea plângerii împotriva Hotărârii nr. 113/02.02.2007.
Astfel, prin dovezile de comunicare cu confirmare de primire, depuse la dosar de C. Județeană P. S. D. de Proprietate Privată Asupra Terenurilor S. rezultă că aceștia au semnat pentru primirea hotărârii contestate la data de 26.02.2007 și au formulat plângere în instanță la peste un an și jumătate respectiv la 09.10.2008, deci instanța de fond în mod corect a admis excepția tardivității plângerii formulată de petenți și a respins plângerea ce a făcut obiectul dosarului conexat_ ca fiind tardiv formulată.
Cererea de intervenție formulată de interveneinții S. V., S. C., S. I. și S. V. nu a respectat procedura reglementată de legile fondului funciar .
C. locală D. C. a întocmit procesul verbal cu propunere de resping ere a cererii deoarece terenul solicitat se afla pe raza comunei P. S. iar din suprapunerea parcelelor cadastrale cu cele amenajistice a rezultat c ă terenul nu face obiectul legilor fondului funciar fiind teren nepreluat la stat.
Potrivit disp. art.27 pct.3 și 7 din H.G 890/2005 persoanele nemulțumite de propunerile de stabilire a dreptului de proprietate de către comisiile locale pot face în termen de 10 zile de la afișarea tabelelor o contestație adresată Comisiei județene care va soluționa contestațiile sau va valida sau invalida propunerile printr-o hotărâre ce se comunică persoanelor interesate.
În speță au formulat această plângere doar N. D., N. Liviuț și N. R. sens în care a fost emisă hotărârea nr.113/02.02.2007.Or, potrivit art.63 al.2 din L.nr.1/2000 numai împotriva hotărârii comisiei județene se poate formula plângere la instanță . Intervenienții nu au formulat contestație la comisia județeană și pe cale de consecință nu li s-a emis o hotărâre care să poată fi contestată în instanță.
Rezultă că în mod corect instanța de fond a respins plângerea ca inadmisibilă.
De asemenea in mod corect instanța de fond a respins ca inadmisibila cererea de intervenție în interes propriu formulată de C. C. prin case a solicitat instanței să se constate că este proprietar pe o suprafață de teren, a cărei întindere nu a precizat-o și care ar fi solicitată de petenta R. F. deoarece intervenientul pe de o parte nu a făcut dovada proprietății cu un act juridic care să-i ateste această calitate, procesul verbal de punere in posesie nr.1l/A depus la dosar este un act emis în procedura legilor de fond funciar și nu face dovada proprietății, iar pe de altă parte potrivit art.111,teza a II-a Cod procedură civilă, acțiunea în constatarea unui drept este inadmisibilă atunci când se poate cere realizarea lui.
La termenul de judecată din data de 1 noiembrie 2011, instanța a invocat din oficiu excepția tardivității recursului promovat de petentul N. Liviuț.
Analizând cu prioritate, în conformitate cu dispozițiile art. 137 alin. 1 Cod procedură civilă, excepția invocată, tribunalul reține următoarele:
Potrivit art. 301 Cod procedură civilă, termenul de recurs este de 15 zile de la comunicarea hotărârii. În speță, această comunicare a fost făcută petentului N. Liviuț la data de 04.03.2011, iar aceasta a declarat recurs la data de 25.03.2011, cu depășirea termenului legal, calculat conform art. 101 Cod procedură civilă și care s-a împlinit la data de 21 03.2011.
Întrucât nerespectarea termenului de 15 zile pentru declararea recursului atrage decăderea recurentului din dreptul de a-i mai fi analizate criticile aduse sentinței atacate, tribunalul va respinge recursul petentului N. Liviuț ca tardiv declarat.
Asupra recursurilor promovate de petenții R. F. și N. D., din analiza motivelor de recurs, a considerentelor sentinței atacate și a probelor administrate în cauză, prin prisma dispozițiilor art. 304 ind. 1 Cod procedură civilă, tribunalul reține următoarele:
Sub un prim aspect, plângerea formulată de petenții N. D. și N. Liviuț a fost respinsă ca tardiv introdusă. Aceasta în condițiile în care s-a admis de către prima instanță efectuarea unei verificări de scripte, față de împrejurarea că s-a invocat de către petenți că nu ar fi semnat confirmările de primire ale scrisorilor recomandate prin care li s-a comunicat hotărârea Comisiei Județene de fond funciar S. contestată.
Potrivit art. 178 alin. 1 cod procedură civilă, când una din părți declară că nu recunoaște fie scrisul, fie semnătura, instanța va păși la verificarea înscrisului.
Spre acest sfârșit, președintele instanței va obliga pe cel căruia i se atribuie scrierea sau semnătura să scrie și să semneze sub dictarea sa, părți din înscris. Refuzul de a scrie va putea fi socotit ca o recunoaștere a scrisului.
Prima instanță nu a solicitat petenților să semneze în fața sa, cerând doar a fi depuse scripte de comparație. Cum petenții au lipsit la termenul următor, această solicitare nu a mai fost reiterată, continuându-se soluționarea plângerii petenților pe fond, aceștia formulând obiective pentru expertiză, obiecțiuni etc.
Față de diferențele vizibile dintre semnăturile ce figurează pe confirmările de primire și semnăturile petenților, aplicate pe cererile și declarațiile depuse în cadrul procedurii speciale prevăzute de Legea nr. 18/1991 (filele 33 și urm. dosar fond), reținerea excepției tardivității fără urmarea procedurii prevăzute de art. 178 și urm. Cod procedură civilă (inițial încuviințată) atrage casarea hotărârii și trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe, în conformitate cu dispozițiile art. 312 alin. 5 cod procedură civilă.
Aceeași soluție se impune și față de criticile formulate de către petenta R. F..
În cauză nu au fost administrate probe concludente, care să permită o corectă stabilire a situației de fapt, concluziile celor două expertize fiind contradictorii, iar raportul de expertiză tehnică judiciară întocmit de inginer T. P. nu a răspuns la toate obiectivele formulate.
Față de aceste aspecte, se va proceda cu ocazia rejudecării la administrarea unei noi probe cu expertiză, care să vizeze identificarea cadastrală a terenurilor cu privire la care se solicită reconstituirea dreptului de proprietate, cu indicarea pentru fiecare în parte a proprietarului tabular, iar dacă provine din divizarea altor parcele, a proprietarului tabular anterior, precum și a categoriei de folosință existentă în prezent, efectuându-se suprapunerea hărților cadastrale peste cele silvice.
P. aceste motive,
În numele legii,
DECIDE :
Respinge recursul petentului N. Liviuț domiciliat în loc. Coșna, județul S., împotriva sentinței civile nr.233 pronunțată la data de 17.02.2011 de Judecătoria Vatra Dornei în dosar nr._, intimați fiind C. JUDEȚEANĂ S. P. S. D. DE PROPRIETATE PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR, R. R. - DIRECȚIA S. S., C. L. P. S. P. A. LEGILOR FONDULUI FUNCIAR, C. L. D. C., N. R.,domiciliat în D. C., P. negrii,județul S., C. C., S. I. V., S. C., S. I., S. V., toți cu domiciliul în loc.P. S.,județul S.,ca fiind tardiv formulat.
Admite recursurile formulate de petenții R. F. și N. D., ambii cu domiciliul în loc. P. S., .>
Casează sentința civilă nr.233/17.02.2011 a Judecătoriei Vatra Dornei și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 17.01.2012.
Președinte Judecător Judecător
V. O. D. I. G. T. A. M.
Grefier
S. A.
RED.TAM
TEHNORED.SA/2ex/28.06.2012
Judecător fond M. F.
| ← Anulare act. Decizia nr. 135/2012. Tribunalul SUCEAVA | Fond funciar. Decizia nr. 999/2012. Tribunalul SUCEAVA → |
|---|
