Fond funciar. Decizia nr. 925/2012. Tribunalul SUCEAVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 925/2012 pronunțată de Tribunalul SUCEAVA la data de 03-05-2012 în dosarul nr. 925/2012
Dosar nr._ Fond funciar
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SUCEAVA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA NR. 925
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN 3 MAI 2012
PREȘEDINTE: I. G.
JUDECĂTOR: T. A.-M.
JUDECĂTOR: V. O. D.
GREFIER: S. A.- M.
Pe rol, pronunțarea asupra recursurilor declarate de către pârâții L. G. și C. Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor de pe lângă Prefectura Suceava, împotriva sentinței civile nr. 3486 din data de 18 octombrie 2011 pronunțată de Judecătoria Rădăuți în dosar nr._, intimați fiind reclamantul L. V. și pârâta C. C. pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Frătăuții Vechi – prin primar.
Dezbaterile asupra recursurilor au avut loc în ședința publică din data de 23 aprilie 2012, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, redactată separat, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța pentru a da posibilitatea pârâtului recurent, prin apărător, să depună la dosar concluzii scrise, a amânat pronunțarea la data de 26 aprilie 2012, când având nevoie de timp pentru deliberare a amânat pronunțarea pentru azi, 3 mai 2012.
După deliberare,
TRIBUNALUL,
Asupra recursurilor de față, constată:
Prin acțiunea civilă înregistrată la Judecătoria Rădăuți la data de 05.05.2009 sub nr._, reclamantul L. V. în contradictoriu cu pârâții L. G., C. comunală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Frătăuții Vechi și C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava, a solicitat instanței anularea titlului de proprietate nr.896/1996, cu cheltuieli de judecată.
În motivare a arătat că părinții săi, pe nume L. G. si L. A., au făcut cerere in temeiul Legii 18/1991 in vederea reconstituirii dreptului de proprietate si in acest sens le-a fost emis T.P. nr. 1137/09.19.1998, pentru suprafețele menționate in acest titlu.
Din căsătoria numiților L. G. si L. A. au rezultat următorii copii: L. C., L. D., C. E., L. V. si L. S.. Acesta din urma este in prezent decedat, dar din căsătoria lui cu E. a rezultat numitul L. G., parat in prezentul proces.
Numitului L. S. i s-a reconstituit dreptul de proprietate in temeiul Legii 18/1991 si i s-a emis T.P. nr. 906/03.06.1996 care corespunde intru totul cu mențiunile din Registrul Agricol aferent anilor 1959-1962.
Tot defunctului L. Sivestru i se eliberase anterior T.P. nr. 296/30.05.1996 - a cărui anulare a solicitat-o - pentru suprafața de 24 ari situat la locul numit „Gradina"
A considerat greșită emiterea acestui titlu de proprietate întrucât suprafața de 24 ari este inclusa in cea de 55 ari de la locul numit „Livada" si inclusa in T.P. nr. 1137/09.10.1998 emis pe numele părinților L. G. si L. A..
Aceasta suprafața de 24 ari a fost data de către tatăl său defunctului L. S. printr-un act de mâna nr. 1503/1957 cu ocazia căsătoriei acestuia si s-a specificat clar ca defunctul L. G. a solicitat deschiderea de rol separat pentru fiul sau L. S. si descărcarea sa din R.A. cu suprafața menționata.
In înscrisul menționat este trecuta suprafața de 26 ari, insa in R.A. aferent 1959-1962 privind pe L. S. acesta ajunge sa figureze cu suprafața de 22 ari la locul numit „Gradina", suprafață ce se regăsește in totalitate in T.P. 906/03.06.1996 emis pe numele L. Gh. S..
Aceasta suprafața de teren este inclusa si in cea de 55 ari de la locul numit „Livada" si inclusa in T.P. nr. 1137/09.10.1998 emis pe numele părinților săi L. G. si L. A..
Cum terenul a aparținut părinților săi, a solicitat instanței anularea titlului de proprietate menționat, acesta fiind emis cu încălcarea prevederilor legale enunțate.
În drept, s-au invocat dispozițiile art. III al.1 lit. a pct. i) din Legea nr.169/1997.
În întâmpinare, pârâta C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava a invocat că titlul de proprietate a fost emis în baza documentației întocmită de comisia locală.
În întâmpinare, pârâtul L. G. a solicitat respingerea acțiunii, cu motivarea că bunicii săi, L. G. (decedat în 1998) și L. A. (decedată în 1992), au avut un număr de 5 (cinci) copii: L. S. - tatăl său - (decedat 2006), L. C. (decedat), L. D. (decedat), C. E. și L. V. - vii.
Tatăl său - defunctul L. S. a primit înainte de colectivizare de la părinți, ca zestre, suprafața de 50 ari ocupată - curți clădiri și livadă. Din cauza impozitelor tatăl său a trecut în registrul agricol din anii 1959 - 1962 doar suprafața de 26 ari din cei 50 de ari.
La aplicarea Legii 18/1991 privind reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, tatălui său i s-a atribuit suprafața de 26 ari cu cât era înscris în registrul agricol, eliberându-i-se în acest sens titlul de proprietate nr.906 din 03.06.1996.
P. că diferența de 24 ari nu era înscrisă în registrul agricol, tatăl său a obținut-o prin hotărârea judecătorească nr.483 din 25.01.1996, iar după rămânerea definitivă și irevocabilă a hotărârii judecătorești i s-a eliberat titlul de proprietate nr.296 din 30.05.1996 și pentru diferența de 24 ari.
Această suprafață de 50 de ari a fost folosită de părinții săi din momentul primirii până în prezent.
În anul 1993 la fața locului a venit comisia comunală Frătăuții Vechi, a măsurat suprafața deținută de autorul său, rezultând că acesta deține 49,78 ari. C. comunală a întocmit un plan de situație pe care l-a anexat la dosar.
Bunicii săi, L. G. și L. A., au deținut suprafața de 55 de ari situată în vecinătatea celor 50 de ari deținuți de tatăl său, teren pe care bunica sa L. A., în anul 1992, 1-a dat cu testament după cum urmează:
- 25 ari - nepotul L. R. (fiul lui L. V. - reclamant);
- 20 ari - reclamantului L. V.;
- 10 ari - fiicei C. E.-
Testamentul a fost încheiat la data de 14:07.1992 de notar B. C. înregistrat la numărul 3530.
Față de situația prezentată mai sus, a arătat că suprafața de 24 ari proprietatea tatălui său nu este inclusă în cei 55 de ari care apar în titlul de proprietate 1137 din 09.10.1998 emis pe numele bunicilor săi, motiv pentru care a solicitat respingerea acțiunii formulată de reclamantul L. V., ca fiind neîntemeiată.
Legal citată, pârâta C. comunală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Frătăuții Vechi nu a depus întâmpinare.
Prin sentința civilă nr. 3486 din data de 18 octombrie 2011 Judecătoria Rădăuți a admis acțiunea civilă, în parte, formulată de reclamantul L. V., în contradictoriu cu pârâții L. G., C. comunală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Frătăuții Vechi și C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava, și în consecință:
A anulat în parte, titlul de proprietate nr.896/1996, cu privire la suprafața de 1526 m.p. teren, parte din ..p. (poziția B-1-1), așa cum a fost identificată de expert C. V.-M. prin punctele de contur 2-3-10-16-5-6-2 în planul de amplasament anexa nr.1 a raportului de expertiză (fila 146 dosar) și a obligat pârâții, în solidar, să plătească reclamanților suma de 3500 lei, cheltuieli de judecată.
P. a hotărî astfel, prima instanță a reținut că în favoarea mamei reclamantului, respectiv a bunicii paterne a pârâtului L. G., L. A., în prezent decedată, în calitate de moștenitoare a defunctului L. G., soțul său, a fost reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafața totală de 1,27 ha teren pe raza comunei Frătăuții Vechi, din care, în intravilan, la locul „L.”, 5500 m.p. arabil grădină și 900 m.p. curți-construcții.
Actul de reconstituire s-a întemeiat pe evidențele registrului agricol din perioada 1959, în care soții L. G. și A. figurau, la locul „G.”, cu 0,55 ha arabil și 0,09 ha curți-construcții.
Potrivit titlului de proprietate nr.896/1996, în favoarea lui L. S., tatăl pârâtului L. G. și fiul soților L. G. și A., în prezent decedat, a fost reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafața de 0,24 ha teren arabil grădină, situată în intravilanul comunei Frătăuții Vechi, de asemenea, și pentru suprafața de 1,21 ha teren pe raza aceleiași comune, din care în intravilan, 2200 m.p. arabil grădină și 400 m.p. curți-construcții, conform titlului de proprietate nr.906/1996.
P. terenul de 2600 m.p. intravilan din titlul nr.906/1996, la reconstituire, s-au avut în vedere evidențele registrului agricol din perioada 1959 – 1961, în care soții L. S. și E. proveneau înscriși întocmai cu această suprafață, iar pentru terenul de 0,24 ha din titlul nr.896/1996, reconstituirea s-a efectuat prin sentința civilă nr.483/25.01.1996 a Judecătoriei Rădăuți, irevocabilă, în cuprinsul căreia s-a reținut că solicitantul are posesia terenului fostă proprietate a părinților acestuia, nedeclarat în registrul agricol, însă predat cooperativei agricole de producție.
Terenurile din cele trei titluri de proprietate au fost identificate și măsurate de expertul C. V. în raportul de expertiză întocmit în cauză, rezultând următoarele:
- suprafața real măsurată totală pe amplasamentul „G.”, aflată în posesia reclamantului și a prim-pârâtului, este de 9874 m.p., din care reclamantul stăpânește 5192 m.p., iar prim-pârâtul, 4682 m.p., amplasamentele restituite fiind identice cu cele deținute anterior cooperativizării;
- terenul reconstituit pentru L. G. și A., conform titlului nr.1137/1998, este dispus pe amplasamentul delimitat în anexa nr.1 prin punctele de contur 1-2-3-10-16-5-6-7-1, în suprafață de 6400 m.p.;
- terenul reconstituit pentru L. S., conform titlului de proprietate nr.906/1996 este dispus pe amplasamentul delimitat în anexa nr.1 prin punctele de contur 11-12-13-14-15-11, în suprafață de 2600 m.p.;
- terenul reconstituit pentru L. S., conform titlului nr.896/1996, este dispus pe amplasamentul delimitat în anexa nr.1 prin punctele de contur 2-3-10-11-15-15-5-6-2, în suprafață de 2400 m.p.;
- suprafața reală a terenului la locul în discuție este de 9874 m.p., din modul în care s-a realizat identificarea terenurilor atribuite părților rezultă, fără echivoc, că s-a realizat o dublă reconstituire a dreptului de proprietate, prin titlul nr.896/1996, pentru suprafața de 1526 m.p., evidențiată în aceeași anexă, prin punctele de contur 2-3-10-16-5-6-2.
Cum din evidențele registrului agricol a rezultat că ascendenții reclamantului și ai prim-pârâtului, L. G. și A., au avut în proprietate anterior preluării în patrimoniul CAP suprafața de 6400 m.p., ascendentul prim-pârâtului, L. S., era îndreptățit la reconstituire pentru diferența de suprafață deținută la locul în litigiu, nedeclarată în registrul agricol, dar predată în C.A.P., de 874 m.p., așa încât, în temeiul art. III al.1 lit. a pct. ii) din Legea nr.169/1997, instanța a admis în parte acțiunea, a anulat parțial titlul pentru suprafața ce excede celei la care era îndreptățit anume de 1526 m.p., care se regăsește înscrisă în titlul nr.1137/1997, parte din suprafața de 6400 m.p. teren intravilan.
În temeiul art.274, 277 Cod procedură civilă pârâții, în solidar, au fost obligați la plata cheltuielilor de judecată către reclamant, constând în onorariul expertului, conform decontului depus la dosar.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs pârâții L. G. și C. Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor de pe lângă Prefectura Suceava.
Prin recursul său, pârâtul L. G. a criticat sentința pentru nelegalitate și netemeinicie, pentru următoarele motive:
In primul rând, consideră ca in mod nelegal a fost anulat parțial TP nr. 896/1996, acest titlu de proprietate fiind emis in baza unei hotărâri judecătorești, nr. 483/25.01.1996, definitiva si irevocabila.
In al doilea rând, in mod incorect a fost obligat in solidar la plata tuturor cheltuielilor de judecata de 3500 lei, in condițiile in care acțiunea a fost admisa doar in parte
Consideră ca cel mult putea fi obligat la plata a 2/3 din aceste cheltuieli, proporțional cu partea de acțiune admisa. Reclamantul a solicitat anularea titlului de proprietate pentru intreaga suprafața de 2400 mp or, acțiunea a fost admisa doar pentru suprafața de 1526 mp.
Prin recursul său, pârâta C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava, a solicitat admiterea acestuia așa cum a fost formulat, în sensul de a se anula sentința civilă atacată și pe fond, să fie exclusă C. Județeană Suceava de fond funciar de la plata cheltuielilor de judecată.
În motivare a arătat că titlul de proprietate se emite de către C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor și conferă persoanei căreia i s-a constituit sau reconstituit dreptul de proprietate asupra unei suprafețe de teren calitate de proprietar.
La baza emiterii titlurilor de proprietate stau documentațiile primite în două exemplare de la comisiile teritoriale din subordine, din care un exemplar se reține și se depozitează la arhiva Oficiului de cadastru și Publicitate Imobiliară Suceava, conform prevederilor art. 36 din H.G.R. nr. 890/2005 cu modificările și completările ulterioare.
În conformitate cu prevederile art.36 alin.(1) din H.G.R.nr.890/2005, cu modificările și completările ulterioare "Pe baza documentațiilor înaintate de comisiile locale, care cuprind anexele validate, planurile parcelare, procesele-verbale de punere în posesie și schițele terenurilor, comisia județeană emite titlurile de proprietate conform modelului prezentat în anexa nr.20”, iar C. locală de aplicare a Legilor fondului funciar Frătăuții-Vechi a întocmit documentația ce a stat la baza emiterii titlului de proprietate nr. 896/1996.
Potrivit prevederilor art. 51 și art. 52 alin. (1) din Legea nr. 18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, comisia județeană este autoritate publică cu autoritate administrativ-jurisdicțională, competentă să soluționeze contestațiile și să valideze ori să invalideze măsurile stabilite de comisiile locale.
Din economia dispozițiilor art. 12 alin. 1 și 2 din Legea nr. 18/1991 republicată, cu modificările și completările ulterioare rezultă că, în scopul stabilirii dreptului de proprietate prin reconstituirea sau constituirea acestuia, în fiecare comună sau municipiu se constituie prin ordin al prefectului comisiile comunale și respectiv comisia județeană.
Legiuitorul nu a înființat aceste comisii ca persoane juridice așa încât C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava nu poate fi decât organ colegial fără personalitate juridică și fără un patrimoniu propriu.
C. județeană de fond funciar are atribuții strict stabilite de lege și un regulament diferit de funcționare față de instanțele judecătorești și ca urmare a acestui aspect, legiuitorul a statuat că, numai în baza proceselor-verbale de punere în posesie, a schițelor terenurilor, precum și a planurilor parcelare comisia județeană emite titlurile de proprietate, iar conform Legii nr.169/1997 instanțele judecătorești de drept comun au plenitudine de jurisdicție în domeniul actelor administrative emise în domeniul fondului funciar. In speță, nu se poate reține o răspundere civilă delictuală care incumbă plata cheltuielilor de judecată, întrucât C. județeană Suceava de fond funciar prin emiterea titlului de proprietate nr. 896/1996 și-a îndeplinit o atribuție prevăzută de o lege organică în parametrii legali. Subordonată condițiilor impuse de această formă de răspundere ce nu sunt întrunite în prezenta cauză civilă, iar C. județeană de fond funciar, organ colegial fără personalitate juridică, nu poate fi obligată la plata cheltuielilor de judecată.
C. județeană și cea locală au, în limitele competenței lor și prin derogare de la dispozițiile Codului de procedură civilă, calitate procesuală pasivă și, când este cazul, activă, fiind reprezentate legal prin prefect, respectiv prin primar. Dispoziția legală precizată creează deci acestor organe de aplicare a legii, care nu au personalitate juridică, o poziție procesuală sui-generis, „derogatorie” de la dispozițiile Codului de procedură civilă. Dacă legiuitorul ar fi conceput să asimileze aceste organe părților din proces, așa cum drepturile și obligațiile părților sunt reglementate prin Codul de procedură civilă, ar fi fost suficient să arate că ele participă la proces în condițiile stabilite de Codul de procedură civilă, fără a folosi sintagma ”prin derogară” această sintagmă conducând la ideea că aceste comisii participă la procesul civil ca organe stabilite să aplice și totodată să vegheze la aplicarea prevederilor legii, cu un statut de oficialitate. Concepția legii potrivit căreia comisiile ce se instituie acționează din oficiu întărită și de prevederile Legii nr. 169/1997, exclude răspunderea lor procesuală în sensul prevederilor art. 274 Cod procedură civilă, căci cel obligat la o diligentă funcțională nu poate fi ținut răspunzător de rezultatul acțiunii sale fără o dispoziție expresă a legii.
În această situație, în mod greșit instanța de judecată a obligat-o la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 3500 lei. C. Județeană de fond funciar este un organ administrativ, colegial și deliberativ care hotărăște asupra măsurilor stabilite de comisiile locale, dar nu are cont propriu și independență financiară încât nu poate fi obligată la plata cheltuielilor de judecată, o astfel de obligare fiind imposibil de executat.
Independent de argumentele aduse în susținerea prezentului recurs, soluția altei instanțe de fond, față de aceeași solicitare a fost de respingere întrucât „titlurile de proprietate se emit de către C. Județeană pentru S. D. de P. Privată asupra Terenurilor în baza documentației depusă de comisia locală de fond funciar și aceste documentații au la bază actele depuse de petent, iar pe numele petentului a fost emis titlul de proprietate, față de care, capătul de cerere privind obligarea intimaților la plata cheltuielilor de judecată o va respinge” - sentința civilă nr. 1277/16.09.2008 a Judecătoriei Gura -Humorului.
În drept, invocă dispozițiile art. 299 și art. 3041 Cod procedură civilă, prevederile Legilor fondului funciar și regulamentele de aplicare ale acestora.
Reclamantul L. V., a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursurilor ca nefondate, cu consecința menținerii ca legala si temeinica a sentinței civile atacate, cu cheltuieli de judecata.
În motivare a arătat că prin motivele de recurs nu se aduc critici de substanța sentinței civile atacate de natura sa dovedească nelegalitatea sau netemeinicia acesteia.
Nu poate fi reținut motivul de recurs potrivit căruia in mod nelegal a fost anulat T.P. nr. 896/1996, acest TP fiind emis in baza S.C. nr. 483/25.01.1996, definitivă si irevocabila.
Hotărârea judecătoreasca menționata nu poate constitui un titlu in condițiile in care se constata in teren ca nu exista suprafața de teren care sa poată fi reconstituita.
Cum prin raportul de expertiza întocmit de ing. C. V.-M. s-a constatat ca pentru suprafața de 1526 m.p. s-a efectuat o dubla reconstituire a dreptului de proprietate, acest teren fiind inclus si in T.P. 1137/09.10.1998 emis pe numele L. G. si A. si in T.P. 896/30.05.1996 emis pe numele L. S.; in R.A. aferent 1959-1962 al . tatăl său cu suprafața de 64 ari, din care 55 arabil „gradina" si 9 ari curți-clădiri, iar L. S. figurează cu 26 ari, din care 22 ari „gradina" si 4 ari curți-clădiri; sentința nr. 483/25.01.1996 a Judecătoriei Rădăuți a fost data fără a se administra proba cu expertiza topo-cadastrala pentru a se stabili daca exista suprafața de teren solicitata in vederea reconstituirii dreptului de proprietate si de fapt fără a se administra nici un fel de proba in dosar, ceea ce face ca hotărârea sa fie lipsita de efecte juridice, rezulta cu certitudine ca instanța de fond a analizat in mod corect probele administrate, pronunțând o soluție legala si temeinica.
Ca parte căzuta in pretenții, in mod corect cele doua pârâte au fost obligate la plata cheltuielilor de judecata efectuate cu acest proces.
Recursurile sunt nefondate.
În ceea ce privește criticile formulate de pârâtul L. G., tribunalul constată că este lipsită de relevanță împrejurarea că titlul de proprietate nr. 896/1996 a fost emis în baza unei hotărâri judecătorești, în condițiile în care din cuprinsul raportului de expertiză rezultă că s-a efectuat o dublă reconstituire a dreptului de proprietate, astfel încât în mod corect a procedat judecătorul fondului verificând de la care dintre autorii părților provine terenul ce constituie obiectul litigiului.
Referitor la obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată, tribunalul reține că aceste cheltuieli acordate constau în onorariu expert, iar faptul că acțiunea a fost admisă în parte nu justifică reducerea cheltuielilor corespunzătoare onorariului plătit.
Cât despre susținerea că în mod greșit ar fi fost obligată C. Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava la plata cheltuielilor de judecată, tribunalul urmează a o înlătura, întrucât potrivit art. 52 din Legea nr. 18/1991 republicată, care reglementează calitatea procesuală a comisiei județene în cadrul litigiilor de fond funciar, prevederile art. 274 Cod procedură civilă sunt aplicabile.
Cum în speță este dată culpa procesuală a pârâților, ce au căzut în pretenții, în mod corect a procedat prima instanță obligându-i în solidar la plata cheltuielilor de judecată.
Ca urmare, în baza art. 312 al. 1 Cod procedură civilă, vor fi respinse recursurile ca nefondate.
Văzând și prevederile art. 274 al. 1 Cod procedură civilă,
P. aceste motive,
În numele Legii,
DECIDE:
Respinge recursurile declarate de către pârâții L. G. – la fam. L. E. – Frătăuții Vechi nr. 985, jud. Suceava și C. Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor de pe lângă Prefectura Suceava, împotriva sentinței civile nr. 3486 din data de 18 octombrie 2011 pronunțată de Judecătoria Rădăuți în dosar nr._, intimați fiind reclamantul L. V., domiciliat în Frătăuții Vechi nr. 983, jud. Suceava și pârâta C. C. pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Frătăuții Vechi – prin primar, ca nefondate.
Obligă pe recurenți în solidar la plata către intimatul-reclamant a sumei de 800 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din data de 3 mai 2012.
Președinte, Judecător, Judecător,
I. G. T. A. M. V. O. D.
Grefier,
S. A. – M.
Red. T.A.M.
Judecător fond P. G.
Tehnored. S.A.M.
2 ex./17.10.2012
| ← Fond funciar. Decizia nr. 73/2012. Tribunalul SUCEAVA | Plângere împotriva încheierii de carte funciară. Legea... → |
|---|
