Fond funciar. Hotărâre din 09-04-2013, Tribunalul SUCEAVA
| Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Tribunalul SUCEAVA la data de 09-04-2013 în dosarul nr. 982/2013
Dosar nr._ - fond funciar -
ROMÂNIA
TRIBUNALUL S.
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA NR. 982
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN 09.04.2013
PREȘEDINTE: N. M.
JUDECĂTOR: G. D.
JUDECĂTOR: I. M.
GREFIER: T. A. C.
Pe rol, judecarea recursului formulat de petentul H. A. împotriva sentinței civile nr. 486 din 16.05.2012 pronunțată de Judecătoria Vatra Dornei în dosar nr._, intimate fiind C. comunală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra trenurilor C., C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra trenurilor S. și ..
La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit părțile.
Procedura de citare cu părțile a fost legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, instanța constată că recurentul a depus la dosar, prin serviciul registratură, cerere prin care solicită repunerea pe rol a cauzei precum și judecarea în lipsă.
După deliberare,
T RI B U N A L U L ,
Asupra recursului de față, constată:
P. cererea înregistrată pe rolul Tribunalului S. sub nr. 4 martie 2009, petentul H. A., în calitate de petent, a chemat în judecată, în calitate de intimați, C. C. de F. F. C., C. Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor S., pentru ca instanța prin hotărârea judecătorească ce o va pronunța să dispună anularea Hotărârii nr.3864/19.11.2008 emisă de Primăria . a Hotărârii nr.104/15.01.2009 emisă de C. Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor S., admiterea cererii de restituire în natură a imobilului situat în . și, dacă nu este posibil, contravaloarea acestuia.
În motivarea cererii petentul arată că bunicul său, H. A., etnic german, a deținut în . compus din suprafața de 2.500 mp, casă de locuit, precum și anexe gospodărești, construcții absolut noi, care, în anul 1941, i-au fost confiscate abuziv, fiind nevoit să se mute în . familia, localitate unde a și decedat ulterior.
S-a mai arătat de către petent că, până în prezent, nu s-a formulat o altă cerere de restituire pentru imobilul menționat mai sus care există în natură, fiind locuit de persoane necunoscute, la parter, iar la etaj funcționează birourile Cooperației locale C..
Petentul nu și-a întemeiat cererea în drept.
Plângerea a fost înaintată pe cale administrativă Judecătoriei Vatra Dornei spre competentă soluționare, unde a fost înregistrată sub nr. _ .
P. sentința civilă nr. 615/6 mai 2009 a Judecătoriei Vatra Dornei, dată în dosarul nr._, s-a respins plângerea petentului ca tardiv formulată.
P. decizia nr. 1418/1 septembrie 2009 a Tribunalului S. s-a casat sentința civilă nr. 615/6 mai 2009 a Judecătoriei Vatra Dornei, dată în dosarul nr._ și s-a trimis cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
În motivare s-a arătat că hotărârea contestată a fost comunicată petentului la data de 29.01.2009, iar plângerea a fost adresată instanței, chiar dacă uneia necompetente, respectiv Tribunalului S., la data de 27.02.2009, data poștei, cu respectarea termenului legal imperativ, calculat conform art. 101 alin. 3 și art. 104 Cod procedură civilă.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Vatra Dornei sub nr. _ .
P. încheierea din 12 octombrie 2009 a Judecătoriei Vatra Dornei, dată în dosarul nr._, s-a respins excepția de litispendență invocată de C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor S..
P. sentința civilă nr. 1158/14 octombrie 2009 a Judecătoriei Vatra Dornei, dată în același dosar s-a respins plângerea petentului ca nefondată.
Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut că cererea fiind depusă ulterior datei de 30.11.2005, petentul este decăzut din dreptul de a beneficia de dispozițiile speciale ale legii 247/2005 – de reconstituire a dreptului de proprietate.
P. decizia nr. 120/19 ianuarie 2010 a Tribunalului S., s-a casat sentința civilă nr. 1158/14 octombrie 2009 a Judecătoriei Vatra Dornei, dată în dosarul nr._ și s-a trimis cauza spre rejudecare primei instanțe.
Instanța de control judiciar a reținut că în mod greșit judecătoria a respins excepția litispendenței invocată la termenul din data de 12.10.2009, întrucât pe rolul Tribunalului S., petentul mai are înregistrat dosarul nr._ .
Cauza a fost reînregistrată pe rolul Judecătoriei Vatra Dornei sub nr. _ .
P. încheierea din 8 aprilie 2010 a Judecătoriei Vatra Dornei, dată în dosarul nr._ s-a dispus conexarea cauzei la dosarul nr. _ .
P. cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Vatra Dornei la data de 5 martie 2009 sub nr._, petentul H. A., în calitate de petent, a chemat în judecată, în calitate de intimați, C. C. de F. F. C., C. Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor S., pentru ca instanța prin hotărârea judecătorească ce o va pronunța să dispună anularea Hotărârii nr.3864/19.11.2008 emisă de Primăria . a Hotărârii nr.104/15.01.2009 emisă de C. Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor S., admiterea cererii de restituire în natură a imobilului situat în ., iar dacă nu este posibil, contravaloarea acestuia.
În motivarea cererii petentul a arătat că bunicul său, H. A., etnic german a deținut în . compus din suprafața de 2.500 mp, casă de locuit, precum și anexe gospodărești, construcții absolut noi, care, în anul 1941, i-au fost confiscate abuziv, fiind nevoit să se mute în . familia, localitate unde a și decedat ulterior.
A mai arătat petentul că, până în prezent, nu s-a formulat o altă cerere de restituire pentru imobilul menționat mai sus care există în natură, fiind locuit de persoane necunoscute, la parter, iar la etaj funcționează birourile Cooperației locale C..
În dovedirea acțiunii s-a depus la dosar, în copie, Hotărârea nr.104/15.01.2009 emisă de C. Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor S. împreună cu dovada de comunicare a acesteia.
Intimata C. Județeană S. a înaintat la dosar întreaga documentație ce a stat la baza emiterii hotărârii nr.104/2009, iar la data de 24.03.2009 a înaintat la dosar întâmpinarea prin care invocă excepția litispendenței și a tardivității formulării plângerii, iar pe fond solicită respingerea plângerii ca nefondată, solicitând judecarea cauzei în lipsă.
Intimata C. C. de F. F. C., deși legal citată, nu s-a prezentat în instanță și nu a formulat apărări în cauză.
P. sentința civilă nr. 579/24 aprilie 2009 a Judecătoriei Vatra Dornei, dată în dosarul nr._ s-a admis excepția necompetenței materiale a Judecătoriei Vatra Dornei și s-a declinat competența de soluționare a cauzei civile având ca obiect „plângere în temeiul Legii nr. 10/2001” în favoarea Tribunalului S..
P. sentința civilă nr. 1298/9 iunie 2009 a Tribunalului S., dată în dosarul nr._, s-a admis excepția necompetenței materiale a Tribunalului S., s-a declinat competența de soluționare a cauzei civile în favoarea Judecătoriei Vatra Dornei și s-a constatat conflictul negativ de competență.
P. sentința civilă nr.14/29 septembrie 2009 a Curții de Apel S., s-a stabilit competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Vatra Dornei.
P. încheierea din 3 aprilie 2012 a Judecătoriei Vatra Dornei, dată în dosarul nr._, s-a dispus introducerea în cauză, în calitate de intimat, a ., întrucât petentul a solicitat emiterea unei decizii în baza Legii nr. 10/2001 cu privire la restituirea imobilului din litigiu.
Intimata, legal citată, nu a formulat întâmpinare și nu s-a prezentat în instanță pentru a-și preciza poziția procesuală.
P. sentința civilă nr. 486 din 16.05.2012 Judecătoria Vatra Dornei a admis, în parte, plângerea formulată de petentul H. A., în contradictoriu cu intimatele C. Locală de fond funciar C. și C. Județeană S. pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a anulat Hotărârea nr. 104/15.01.2009 a Comisiei județene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor S., a obligat . să emită o dispoziție de admitere/respingere în temeiul art. 21 alin. 4 din Legea nr. 10/2001 cu privire la cererea petentului înregistrată la Primăria . sub nr. 21/RS/10.11.2008, a respins cererea petentului cu privire la restituirea în natură sau a contravalorii imobilului situat în ., ca neîntemeiată și a luat act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut că prin cererea petentului adresată Primăriei . din dos._ ), acesta a solicitat restituirea unui imobil situat în . casă de locuit și terenul aferent acestuia în suprafață de 2.500 mp., care au fost preluate de Statul Român, prin Comisiunea de preluare bunurilor germane, conform procesului-verbal din data de 8.04.1941, și date în arendă Postului de Jandarmi C., conform extrasului emis de Arhivele Naționale – Direcția Județeană S. sub nr.2605 din 28.12.2006.
Cererea petentului, înregistrată sub nr. 21/RS/2008 la C. C. de F. F. C., a fost respinsă, motivat de faptul că lipsesc actele doveditoare ale proprietății la nivelul anului 1948, anul naționalizării, iar din procesul –verbal de predare - primire nr. 58/1941 rezultă că autorul a beneficiat de prevederile convenției româno-germane ca cetățean repatriat (fila 31 - din dosar_ ).
Împotriva acestei hotărâri, petentul a formulat plângere ce a fost respinsă prin hotărârea nr. 104/15.01.2009 (fila 5 - din dosar_ ), cu motivarea că cererea a fost depusă în afara termenului legal, prevăzut de legile fondului funciar, nu se face dovada continuității dreptului de proprietate, respectiv dovada preluării abuzive de către stat, nu se face identificarea parcelară a terenului, iar solicitarea privind casa de locuit nu face obiectul Legii 247/2005.
Împotriva acestei hotărâri nr. 104/15.01.2009 a Comisiei Județene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor S., petentul a formulat în termen legal plângere la instanță.
În drept, a invocat art. 1 alin. 1 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989 potrivit căruia imobilele preluate în mod abuziv de stat, de organizațiile cooperatiste sau de orice alte persoane juridice în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, precum și cele preluate de stat în baza Legii nr. 139/1940 asupra rechizițiilor și nerestituite se restituie în natură sau în echivalent, când restituirea în natură nu mai este posibilă, în condițiile prezentei legi.
Potrivit art. 6 alin. 1 din același act normativ, prin imobile, se înțeleg terenurile, cu sau fără construcții, cu oricare dintre destinațiile avute la data preluării în mod abuziv, precum și bunurile mobile devenite imobile prin încorporare în aceste construcții.
Petentul s-a adresat cu o cerere primarului . a solicitat restituirea imobilului compus din casă de locuit și terenul aferent acestuia în suprafață de 2.500mp.
Cererea petentului a fost calificată ca o cerere întemeiată pe dispozițiile legilor fondului funciar și analizată ca atare. A fost analizată de către C. locală de fond funciar C., care a emis adresa nr. 3864/19.11.2008 și împotriva căreia petentul a formulat contestație.
Contestația petentului a fost analizată de C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor S., care a emis Hotărârea nr. 104/15.01.2009.
Instanța, față de dispozițiile art. 1 și 6 din Legea nr. 10/2001, a considerat că cererea petentului, înregistrată sub nr. 21/RS/10.11.2008, a fost greșit calificată, aceasta trebuind a fi analizată în conformitate cu dispozițiile Legii nr. 10/2001.
Indiferent dacă cererea petentului era sau nu întemeiată, primarul . se pronunțe asupra acesteia printr-o dispoziție, care ulterior să poată fi atacată de către petent la instanța competentă.
Intenția petentului de a sesiza Primăria . cerere întemeiată pe dispozițiile Legii nr. 10/2001 reiese din faptul că acesta a solicitat primarului restituirea imobilului în cauză și nu reconstituirea dreptului de proprietate, precum și din faptul că petentul s-a adresat direct Tribunalului S. cu o plângere împotriva hotărârii C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor S. nr. 104/2009 Tribunalului S..
Întrucât hotărârea nr. 104/15.01.2009 s-a dat cu încălcarea dispozițiilor legale, instanța a admis în parte plângerea petentului și a anulat această hotărâre.
Pentru a nu îngrădi dreptul petentului la un tribunal, potrivit art. 6 paragraf 1 CEDO, instanța a obligat . să emită o dispoziție de admitere/respingere întemeiată pe dispozițiile art. 21 alin. 4 din Legea nr. 10/2001, cu privire la cererea petentului, înregistrată la Primăria . sub nr. 21/RS/10.11.2008.
Cu privire la capătul de cerere prin care petentul a solicitat instanței restituirea în natură sau a contravalorii imobilului în cauză, instanța a considerat că acest capăt de cerere este neîntemeiat, față de cele arătate în cuprinsul hotărârii.
Împotriva sentinței civile nr. 486 din 16.05.2012a Judecătoriei Vatra Dornei a formulat recurs petentul H. A., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie și solicitând, în baza art.304 pct.6 și 8 Cod procedură civilă cu referire la Legea nr.202/25.10.2010, casarea acesteia și în rejudecare, admiterea acțiunii așa cum a fost formulată, în baza considerentelor ce se vor expune.
Instanța de fond s-a pronunțat pe ceea ce nu s-a cerut, recurentul susținând că el nu a invocat dispozițiile Legii nr. 10/2001 nici în faza premergătoare judecății și nici în timpul judecății. Instanța, din oficiu a emis adresă recurentului, prin conținutul căreia a excedat cadrul procesual stabilit de recurent, încălcând astfel principiul disponibilității.
Recurentul a apreciat că prin adresa emisă de instanță, prin care l-a invitat să solicite introducerea în cauză a Primăriei C., care să fie obligată să emită o decizie de restituire a imobilului, instanța s-a antepronunțat și, depășindu-și rolul activ, a întemeiat acțiunea recurentului într-un act normativ care făcea imposibilă acțiunea dedusă judecății, întrucât, Legea 10/2010 reglementează situația imobilelor preluate abuziv în perioada 1945-1989, iar imobilul în cauză a fost preluat în anul 1941.
Instanța de fond a creat un „artificiu” nepermis prin schimbarea naturii actului juridic dedus judecății tocmai pentru a nu soluționa pe fond acțiunea petentului.
Din perspectiva legislației interne în materie, raportată la legislația europeană, obligația părții de a parcurge procedura prealabilă judecății nu este sancționată cu pierderea dreptului acesteia.
Potrivit art. 3041 Cod procedură civilă, recurentul a solicitat instanței de recurs să examineze hotărârea atacată dincolo de motivele de casare prevăzute de art. 304 Cod procedură civilă și având în vedere perioada mare de timp care a trecut de la momentul depunerii cererii, în baza probelor existente a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței și pe fond admiterea acțiunii așa cum a fost formulată.
La termenul din data de 26.02.2013 instanța, în baza dispozițiilor art. 242 alin.(1) Cod procedură civilă, a suspendat judecarea cauzei. Recurentul a depus la dosar, prin serviciul registratură, cerere de repunere pe rol a cauzei, în cadrul căreia a solicitat și judecarea cauzei în lipsă.
Examinând recursul, ce se subsumează motivului de casare prevăzut de art.304 pct.5 Cod procedură civilă, prin prisma actelor și lucrărilor dosarului, a considerentelor sentinței și a criticilor invocate, tribunalul îl apreciază ca întemeiat.
Potrivit art.53 al.2 din Legea nr.18/1991 republicată și art.27 al.8 din H.G 890/2005 plângerile îndreptate împotriva hotărârilor comisiilor județene de fond funciar prin care s-au soluționat cererile persoanelor de reconstituire sau constituire a dreptului de proprietate asupra terenurilor pot fi formulate în termen de 30 de zile calculat de la data comunicării lor sub semnătură.
În speță, hotărârea contestată a fost comunicată sub semnătură recurentului la data de 29.01.2009 și plângerea a fost adresată instanței, cu respectarea termenului legal imperativ menționat, calculat conform art. 101 al.3 și art. 104 Cod procedură civilă.
P. decizia civilă nr.1418 din 01.09.2009 a Tribunalului S. s-a constatat că excepția tardivității cererii nu este dată, motiv pentru care s-a trimis cauza aceleiași instanțe pentru judecarea fondului, reținându-se că plângerea împotriva Hotărârii nr.104/15.01.2009 emisă de C. Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor S. a fost formulată în termenul impus.
P. hotărârea recurată instanța s-a pronunțat pe ceea ce nu s-a cerut, cu depășirea limitelor investirii, petentul solicitând reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenul în suprafață de 2.500 mp, situat pe raza . de moștenitor al autorului său, H. A., urmând procedura impusă de legile fondului funciar.
Astfel, potrivit art.9 alin.3 din Legea nr.18/1991, cererea de retrocedare se depune la primăria localității sau, după caz, la primăriile localităților în a căror rază teritorială se află terenul pentru care urmează să fie reconstituit dreptul de proprietate, regula de principiu, fiind aceea că instanțele judecătorești nu se pot substitui organelor care, potrivit legii, au competența de a emite actele de reconstituire sau constituire a dreptului de proprietate asupra terenurilor, respectiv comisiile și organele administrației abilitate în acest sens. Ca atare, din interpretarea acestor prevederi, este a se reține că Legea nr.18/1991 instituie o procedură specială în materia reconstituirii sau constituirii dreptului, cel îndrituit trebuind să urmeze această procedură pentru a-i readuce dreptul în patrimoniu în cazul reconstituirii și numai apoi să uzeze de atributele ce i le conferă aceasta.
În cazul de față, petentul a urmat procedura menționată anterior, supunând hotărârea de respingere a solicitării de reconstituire analizei instanței de judecată.
Față de această situație, tribunalul apreciază că judecătoria, în virtutea rolului activ conferit de dispozițiile art.129 pct.5 Cod procedură civilă, trebuia să verifice situația juridică a terenului după autorul petentului, îndreptățirea acestuia la reconstituire, respectiv, dacă a fost sau nu reconstituit la legile anterioare, petentului ori altor moștenitori, dacă este liber în prezent, sau ocupat de alte persoane, vecinătățile acestuia, întinderea și categoria de folosință.
Neprocedând astfel, se constată că prima instanță a pronunțat o hotărâre fără cercetarea fondului cauzei, și tribunalul reținând incidența prevederilor art.312 pct.5 Cod procedură civilă, urmează să admită recursul, să caseze sentința recurată și să trimită cauza spre rejudecare primei instanțe, ocazie cu care, instanța de trimitere, va ține seama de toate cele arătate mai sus.
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
DECIDE:
Admite recursul formulat de petentul H. A. domiciliat în loc. Călărași, ., ., împotriva sentinței civile nr. 486 din 16.05.2012 pronunțată de Judecătoria Vatra Dornei în dosar nr._, intimate fiind C. C. pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra trenurilor C., jud. S., C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra trenurilor S., ., nr.36, jud. S. și ., jud. S..
Casează S.C. nr. 486/16 mai 2012 pronunțată de Judecătoria Vatra Dornei și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 09.04.2013.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
N. M. G. D. I. M.
GREFIER
T. A. C.
Red. I.M.
Tehnored. T.A.C./2 ex.
Judecător fond: U. C.
| ← Plângere împotriva încheierii de carte funciară. Legea... | Partaj judiciar. Decizia nr. 88/2013. Tribunalul SUCEAVA → |
|---|
