Partaj judiciar. Decizia nr. 88/2013. Tribunalul SUCEAVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 88/2013 pronunțată de Tribunalul SUCEAVA la data de 15-04-2013 în dosarul nr. 88/2013
Dosar nr._ Contestație în anulare
ROMANIA
TRIBUNALUL SUCEAVA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA NR. 88
Ședința publică din data de 15 aprilie 2013
Instanța constituită din:
Președinte: H. L.
Judecător: I. G.
Judecător: I. M.
Grefier: S. A.-M.
Pe rol, judecarea contestației în anulare a deciziei civile nr. 1444 din data de 28 iunie 2012 pronunțată de Tribunalul Suceava în dosar nr._, formulată de către contestatorul C. T., intimați fiind C. D., M. M., M. M., M. G., M. G., M. I., ., H. I. A. și H. I. V..
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns contestatorul asistat de avocat I. M. și intimatul C. D., asistat de avocat C. I., lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare cu părțile este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Instanța constată că la dosar a fost depusă, prin serviciul registratură, întâmpinare de către intimatul C. D., duplicatul fiind înmânat contestatorului, prin apărător.
Apărătorul contestatorului depune la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 10 lei, timbru judiciar de 0,3 lei, pe care instanța le anulează, contestația în anulare fiind legal timbrată, arată că nu are cereri de formulat și solicită acordarea cuvântului la dezbateri pe fondul cauzei.
Avocat C. I., pentru intimatul C. D., depune la dosar împuternicire avocațială, arată că nu are cereri de formulat și solicită acordarea cuvântului la dezbateri pe fondul cauzei.
Nemaifiind cereri de formulat, excepții de invocat și probe de administrat în cauză, instanța constată contestația în anulare în stare de judecată și acordă cuvântul la dezbateri pe fondul cauzei.
Avocat I. M., pentru contestator, învederează faptul că instanța de recurs nu a analizat toate motivele invocate, recursul a fost formulat și împotriva încheierii de admitere în principiu, încheiere prin care s-a respins cererea contestatorului de anulare a certificatului de moștenitor emis în favoarea intimatului, însă contestatorul nu a avut cunoștință despre acest certificat întrucât nu a fost citat la notar, de asemenea nici ceilalți coindivizari nu au fost citați, susținerea contestatorului că nu i s-a atribuit casa și terenul cu care a fost înzestrat trebuia analizată ca un motiv de recurs împotriva încheierii de admitere în principiu, încheiere ce nu a fost analizată, motiv pentru care solicită admiterea contestației în anulare, desființarea deciziei civile contestate și rejudecarea recursului, cu cheltuieli de judecată reprezentând taxă judiciară de timbru și onorariu avocat.
Declarând dezbaterile închise, după deliberare,
TRIBUNALUL,
Asupra contestației de față, constată:
P. cererea adresată acestei instanțe la data de 4 decembrie 2012 și înregistrată sub nr._, contestatorul C. T., în contradictoriu cu intimații C. D., M. M., M. M., M. G., M. G., M. I., ., H. I. A. și H. I. V., a solicitat anularea deciziei civile nr. 1444/28 iunie 2ol2, pronunțată de Tribunalul Suceava - secția civilă, în dosarul nr._ .
În motivare a arătat că prin decizia civilă menționată mai sus i-a fost respins ca nefondat recursul formulat împotriva sentinței civile nr. 1082/19 iulie 2011, pronunțată de Judecătoria Cîmpulung Moldovenesc prin care s-a dispus partajarea averii rămase de pe urma părinților săi, C. T. și C. Agripina.
Pentru a hotărî astfel, instanța de recurs a reținut, în esență, că înzestrările făcute de părinți copiilor nu a constituit un mod de dobândire a dreptului de proprietate, bunul transmis rămânând în continuare în proprietatea părinților și făcând parte din masa succesorală, raționament urmat de instanța de fond care în acest mod a pronunțat o hotărâre legală și temeinică.
Instanța de recurs nu a analizat toate motivele de recurs, limitându-se la a aprecia că înzestrarea sa cu casa și terenul aferent casei bătrânești ar fi putut constitui un criteriu care să fie avut în vedere la atribuirea bunurilor succesorale.
A înțeles să atace cu recurs inclusiv încheierea de admitere în principiu din 14 decembrie 2010 prin care s-a respins cererea sa de anulare a certificatului de moștenitor emis în favoarea pârâtului C. D.. In acest mod, instanța de fond a stabilit că după tatăl său, C. T., are calitatea de unic moștenitor doar fratele lui, C. D., pe baza certificatului de moștenitor despre a cărui emitere nu a avut cunoștință deoarece nu a fost citat la notariatul de Stat.
Susținerea sa din recurs, în sensul că nu i s-a atribuit casa și terenul cu care a fost înzestrat, trebuia analizată ca un motiv de recurs împotriva încheierii de admitere în principiu prin care nu i s-a recunoscut calitatea de moștenitor acceptant după defunctul tată, C. T., și nu doar o simplă nemulțumire legată de formarea și atribuirea loturilor în cadrul partajului.
Instanța de control judiciar nu a analizat sub acest aspect recursul, deși erau probe concludente administrate în fața instanței de fond din care rezulta cu claritate împrejurarea că nici el și nici alți moștenitori nu au fost înștiințați de dezbaterea succesiunii după defunct. Chiar în ipoteza în care instanța de recurs nu ar fi fost pe deplin lămurită cu privire la motivele de recurs depuse în scris, concluziile orale, reținute în consemnarea mersului dezbaterilor, erau suficient de clare, cu observația că acestea n-au fost considerate ca fiind în afara motivelor de recurs.
Așadar, a considerat că recursul lui nu a fost analizat sub toate aspectele, fiind omis din greșeală motivul esențial care viza calitatea sa de moștenitor după tatăl lui. Instanța a acreditat ideea că recursul lui viza doar compunerea masei succesorale și modul de atribuire a bunurilor imobile, ceea ce este inexact.
In consecință, a solicitat admiterea prezentei contestații în anulare.
Intimatul C. D. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii ca nefondată, în motivare arătând că nu sunt îndeplinite disp. art. 317 alin 1 si 318 C. proc. civ.
Lecturând motivele de recurs, dar și cele care stau la baza acestei cai extraordinare de atac, a descoperit o discrepanță evidentă intre acestea, care nu se pliază pe cerințele instituției contestației in anulare.
Așadar, contestatorul a invocat in motivele de recurs aspecte străine de cele susținute in contestație. Dovada vie a acestei situații se regăsește, ca mărturisire, în paragraful ”deși recursul meu nu a fost redactat suficient de explicit chiar si din modul in care a fost redactat se putea lesne înțelege ca am înțeles să atac cu recurs inclusiv încheierea de admitere în principiu din 14 decembrie 2010 prin care s-a respins cererea mea de anulare a certificatului de moștenitor emis in favoarea pârâtului C. D.”.
Daca ar fi fost așa, instanța, ar fi dat mai mult decât s-ar fi cerut.
A mai susținut contestatorul că, deși nu a formulat motive de recurs în sensul anulării certificatului de moștenitor emis după C. T., le-a învederat instanței oral, fără a-i fi respinse ca fiind in afara celor consemnate in scris.
F. de situația descrisă, a arătat că recursul s-a motivat în termen de 15 zile, ce curge de la momentul comunicării soluției, fără a mai exista posibilitatea de a fi suplimentate (doar în scris, nicidecum oral), decât înlăuntrul acestui termen. Orice alte apărări și motive făcute după acest termen de decădere sunt tardive.
A apreciat că instanța de recurs nu a greșit si nu a omis niciun motiv cu care a fost investită în termen legal.
Pentru toate acestea, a solicitat respingerea contestației, menținerea deciziei 1444/28 iunie 2012 a Tribunalului Suceava, cu cheltuieli de judecata.
În drept, a invocat disp. art. 115 Cod proc. civ.
Ceilalți intimați, deși legal citați, nu au formulat întâmpinare.
Analizând actele si lucrările dosarului instanța reține că prin decizia civilă nr. 1444/28.06.2012 pronunțată de Tribunalul Suceava–secția civilă în dosarul nr._ a fost respins ca nefondat recursul formulat de recurentul C. T., în calitate de moștenitor al defuncților C. T. și C. Agripina, împotriva sentinței civile nr. 1082/19.07.2011 a Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc, prin care a fost admisă acțiunea civilă formulată de către reclamantul C. T..
Potrivit dispozițiilor art.317-318 Cod procedură civilă hotărârile irevocabile pot fi atacate cu contestație în anulare, pentru motivele arătate mai jos, numai dacă aceste motive nu au putut fi invocate pe calea apelului sau recursului, respectiv când procedura de chemare a părții, pentru ziua când s-a judecat pricina, nu a fost îndeplinită potrivit cu cerințele legii și când hotărârea a fost dată de judecători cu călcarea dispozițiilor de ordine publică privitoare la competență. Cu toate acestea, contestația poate fi primită pentru motivele indicate, în cazul când aceste motive au fost invocate prin cererea de recurs, dar instanța le-a respins pentru că aveau nevoie de verificări de fapt sau dacă recursul a fost respins fără ca el să fi fost judecat în fond.
Hotărârile instanțelor de recurs mai pot fi atacate cu contestație când dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale sau când instanța, respingând recursul sau admițându-l numai în parte, a omis din greșeală să cerceteze vreunul dintre motivele de modificare sau de casare.
Din dispozițiile legale precizate anterior se desprind condițiile pe care trebuie să le îndeplinească o cerere de contestație în anulare pentru a fi admisibilă, respectiv să privească o hotărâre irevocabilă și motivele de contestație precizate să nu fi putut fi invocate pe calea apelului sau recursului.
Analizând motivele invocate de contestator în raport de dispozițiile procedurale precizate anterior, tribunalul constată că petentul a indicat temeiul legal al acestora, înțelegând să se prevaleze de dispozițiile art. 317 și 318 Cod procedură civilă care reglementează contestația în anulare specială, sugerând că, respingând recursul, instanța de recurs a omis din greșeală să cerceteze unul dintre motivele de modificare sau de casare, respectiv că s-a criticat și încheierea de admitere în principiu din data de 14.12.2010, care viza calitatea sa de moștenitor al autorului său, motiv ce a nu a fost analizat de instanța de control.
În cauză, tribunalul constată că instanța de recurs a analizat susținerile petentului detaliate în motivarea recursului promovat, însă în cererea de recurs nu este evidențiat ca motiv distinct vreo critică referitoare la încheierea de admitere în principiu din data de 14.12.2010. De asemenea, se remarcă faptul că recursul a fost declarat doar cu privire la sentința civilă pronunțată de instanța de fond, mențiunea din cerere privind încheierea de admitere în principiu fiind precizată în contextul descrierii speței, nemulțumirea recurentului fiind expusă ulterior în cuprinsul cererii de recurs și viza modalitatea de partajare a masei succesorale, aspect ce nu a fost analizat în încheierea de admitere în principiu din data de 14.12.2010.
Pentru considerentele expuse, în baza art.317, 318 Cod procedură civilă, tribunalul va respinge contestația în anulare ca nefondată, apreciind că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute cumulativ de lege pentru admisibilitatea acestei cereri.
Ca parte căzută în pretenții, în temeiul dispozițiilor art. 274 Cod procedură civilă, contestatorul va fi obligat la plata cheltuielilor de judecată avansate de intimatul C. D. cu titlu de onorariu avocat, în sumă de 500 lei.
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
DECIDE:
Respinge cererea în anulare a deciziei civile nr. 1444 din data de 28 iunie 2012 pronunțată de Tribunalul Suceava în dosar nr._, formulată de către contestatorul C. T., domiciliat în .. 42, ., intimați fiind C. D., domiciliat în .. Pojorîta, jud. Suceava, M. M., M. M., M. G., M. G., M. I., toți domiciliați în Cîmpulung Moldovenesc, ., jud. Suceava, ., H. I. A. și H. I. V., domiciliați în ., jud. Suceava, ca nefondată.
Obligă contestatorul să plătească intimatului C. D. suma de 500 lei, reprezentând cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din data de 15 aprilie 2013.
Președinte, Judecător, Judecător,
H. L. I. G. I. M.
Grefier,
S. A.-M.
Red. I.M.
Judecător C. N.
Tehnored. S.A.M.
2 ex./14.05.2013
| ← Fond funciar. Hotărâre din 09-04-2013, Tribunalul SUCEAVA | Anulare act. Decizia nr. 163/2013. Tribunalul SUCEAVA → |
|---|
