Cerere de valoare redusă. Hotărâre din 15-04-2015, Tribunalul TIMIŞ
| Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Tribunalul TIMIŞ la data de 15-04-2015 în dosarul nr. 374/2015
Acesta nu este document finalizat
ROMÂNIA
TRIBUNALUL T.
SECȚIA I-A CIVILĂ
DECIZIE Nr. 374/2015
Ședința publică din data de 15 Aprilie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE I.-A. D.
Judecător L. D.
Grefier F. L. C.
Pe rol judecarea apelului declarat de apelanta A. DE P. . TIMISOARA împotriva sentinței civile nr._/2014 pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații C. E. și C. D.-I., având ca obiect cerere de valoare redusă .
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează instanței ca apelanta si intimații au depus prin serviciul registratură concluzii scrise.
Mersul dezbaterilor si concluziile parților sunt consemnate în încheierea din 8.04.2015, parte integranta din prezenta hotărâre, când instanța, pentru a da posibilitatea părților să depună concluzii scrise la solicitarea apărătorului apelanților a dispus amânarea pronunțării pentru azi, 15.04.2015.
INSTANȚA
Deliberând, constată următoarele:
Hotărârea apelată.
Prin sentința civilă nr._/2014 pronunțată în dosarul nr._, Judecătoria Timișoara a admis în parte cererea de chemare în judecată formulată și modificată de reclamanta ASOCIAȚIA de P. Timișoara . având CUI_ ,cu sediul în Timișoara, . nr. 1,județul T. în contradictoriu cu pârâții C. E. și C. D.-I. domiciliați în Timișoara, . nr.1, . și,în consecință a dispus obligarea pârâților C. E. și C. D.-I. în solidar la plata către reclamanta ASOCIAȚIA de P. Timișoara . a sumei de 666,80 lei reprezentând cheltuieli de întreținere și penalități de întârziere pentru perioada august 2013 – iulie 2014.
A dispus reducerea onorariului de avocat de la 1.000 lei la 500 și,în consecință a dispus obligarea pârâților C. E. și C. D.-I. la plata sumei de 550 lei reprezentând 500 lei onorariu de avocat și 50 lei taxa judiciară de timbru, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Considerentele reținute de prima instanța pentru pronunțarea acestei soluții:
Prima instanță, analizând actele și lucrările dosarului a reținut următoarele:
Din listele de cheltuieli depuse în probațiune de reclamanta ASOCIAȚIA de P. Timișoara . instanța reține că pârâții C. E. și C. D.-I. au avut de achitat pentru luna iunie 2013 – suma de 124,85 lei sumă care a fost achitată de pârâții C. E. și C. D.-I. cu chitanța nr. 209/29.07.2013, pentru luna iulie 2013 - suma de 132,94 lei care a fost achitată de pârâții C. E. și C. D.-I. cu chitanța nr. 220/28.08.2013 .
Din contractul pentru prestarea serviciilor de salubrizare nr._/31.07.2013 instanța reține că părțile au stabilit că acesta intră în vigoare de la data de 01.08.2013 și,în consecință de la această dată pârâții C. E. și C. D.-I. nu datorează reclamantei contravaloarea ridicării deșeurilor menajere .
Din contractul de furnizare/prestare a serviciului de alimentare cu apă și de canalizare nr._/01.08.2013 instanța reține că părțile au stabilit că acesta intră în vigoare de la data de 01.08.2013 și,în consecință de la această dată pârâții C. E. și C. D.-I. nu datorează reclamantei contravaloarea serviciului de alimentare cu apă .
Din listele de cheltuieli depuse în probațiune de reclamanta ASOCIAȚIA de P. Timișoara . instanța reține că pentru luna august 2013 este inclusă furnizarea serviciului de alimentare cu apă în sumă de 24,07 lei ,cu privire la care pârâții au încheiat contract separat și nu datorează această sumă rezultând un rest de plată de 88,07 lei ;pentru luna septembrie – a fost inclus serviciul de furnizare al apei diferența de 32,88 lei pe care pârâții nu o datorează rămânând de plată suma de 127,95 lei; pentru luna octombrie 2013 – a fost inclusă suma de 60,52 diferența apă pe care pârâții nu o datorează rămânând de plată suma de suma de 83,33 lei ; pentru luna noiembrie – a fost inclusă salubritatea în sumă de 8,73 lei pe care pârâții nu o datorează ,rămânând de plată 76,35 lei;pentru luna decembrie 2013 – suma de 50 lei pentru că pârâții nu datorează 8,82 lei pentru salubritate care a fost inclusă ;pentru luna ianuarie 2014 – suma de 59,88 lei;pentru luna februarie 2014 pârâții nu au cheltuieli de achitat rezultând o diferență de – 136,74 lei ;pentru luna martie 2014 – suma de 67,36 lei ;pentru luna aprilie 2014 – suma de 69,99 lei,pârâții nu datorează cotizația FALT ;pentru luna mai 2014 – suma de 66,76 lei ; pentru luna iunie 2014 – suma de 65,98 lei; pentru luna iulie 2014 – suma de 47,87 lei .
Din înscrisurile depuse în probațiune și analizate în cele ce preced instanța a reținut că pârâții C. E. și C. D.-I., în calitate de proprietari ai apartamentului 11 din Timișoara, . nr. 1 nu și-au achitat cota parte din cheltuielile comune la imobil pentru lunile august 2013 – iulie 2014 și penalități de întârziere,calculate conform celor hotărâte în Adunarea Generală în sumă de 920,59 lei.
Art. 46 din Legea nr. 230/2007 prevede că „ Toți proprietarii au obligația să plătească lunar, conform listei de plată a cheltuielilor asociației de proprietari,în avans sau pe baza facturilor emise de furnizori, cota de contribuție ce le revine la cheltuielile asociației de proprietari ,inclusiv cele aferente fondurilor din asociația de proprietari. „
Neplata cotei-părți cei revine unui proprietar din suma totală a cheltuielilor datorate de asociație regiilor prestatoare de servicii, conduce la sistarea serviciilor pentru întreaga asociație.
Art. 49 din Legea nr. 230/2007 prevede că „ Asociația de proprietari poate stabili un sistem propriu de penalități pentru orice sumă cu titlu de restanță ,afișată pe lista de plată .Penalizările nu vor fi mai mari de 0,2% pentru fiecare zi de întârziere și se vor aplica numai după o perioadă de 30 de zile care depășește termenul de plată,fără ca suma penalizărilor să poată depăși suma la care s-au aplicat . „
Art. 25 din HG nr. 1588/2007
(1) Cotele de contribuție la cheltuielile asociației de proprietari, calculate pentru fiecare proprietar din condominiu, vor fi achitate de aceștia, după caz, în termen de maximum 20 de zile de la data afișării listei de plată, dată care trebuie să fie înscrisă în lista de plată respectivă. În vederea respectării termenelor legale de plată a facturilor către furnizorii de utilități, administratorii au obligația de a afișa lista de plată în termen de maximum 5 zile de la data primirii ultimei facturi expediate prin poștă, certificată prin înscrisul de pe ștampila poștei, sau de la data confirmării de primire, în cazul transmiterii facturii prin curier/delegat. Asociația de proprietari poate calcula și percepe penalizări de întârziere pentru suma neachitată, în condițiile stabilite și aprobate de comitetul executiv al asociației de proprietari, în limitele stabilite de art. 49 alin. (1) din Legea nr. 230/2007. Suma acestora nu poate depăși suma cotei restante la care s-a aplicat.
Prin urmare penalitățile de întârziere au fost stabilite de Adunarea Generală cu respectarea prevederilor legale enunțate.
Din probele administrate în cauză, prima instanță a reținut că listele de cheltuieli au fost întocmite cu respectarea prevederilor art.25 din H.G. nr. 1588/2007 .
Pentru aceste considerente prima instanța a reținut că pârâții nu au achitat integral cheltuieli de întreținere și penalități de întârziere pentru perioada martie 2013 – iulie 2014 și,în consecință, în temeiul art.46, art.49, art.50 din Legea nr.230/2007, art.25 din H.G. nr. 1588/2007, instanța a admis în parte cererea de chemare în judecată formulată și modificată de reclamanta ASOCIAȚIA de P. Timișoara . în contradictoriu cu pârâții C. E. și C. D.-I. și în consecință a dispus obligarea pârâților C. E. și C. D.-I. în solidar la plata la plata către reclamanta ASOCIAȚIA de P. Timișoara . a sumei de 666,80 lei reprezentând cheltuieli de întreținere și penalități de întârziere pentru perioada august 2013 – iulie 2014.
Având în vedere că onorariu de avocat de 1.000 lei este mai mare decât suma pe care instanța a reținut că o datorează pârâții reclamantei, în temeiul prevederilor art. 451 alin. 2 Cod procedură civilă instanța a dispus reducerea onorariului de avocat de la 1.000 lei la 500 și în consecință în temeiul prevederilor art.453 Cod procedură civilă, constatând culpa procesuală a intimatei, raportat la faptul că reclamanta dovedește cuantumul cheltuielilor de judecată, prin depunerea chitanțelor de plată, instanța a dispus obligarea pârâților C. E. și C. D.-I. la plata sumei de 550 lei reprezentând 500 lei onorariu de avocat și 50 lei taxa judiciară de timbru, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Cererea de apel
Împotriva sentinței civile nr._/2014 pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosarul nr._, apelanta A. DE P. . nr. 1 Timișoara a formulat apel înregistrat la Tribunalul T. la data de 10.12.2014 în dosarul nr._ .
In ce privește modul de calcul făcut de prima instanța, apelanta considera ca acesta este greșit întrucât în luna februarie 2014, asociația a decis redistribuirea sumei de 136,74 lei,
reprezentând exonerarea de la plata apei reci si a salubrității pentru lunile anterioare, în mod
greșit instanța de fond a apreciat că intimații au de primit aceste sume: ele fuseseră deja
distribuite către ceilalți proprietari. Așadar cheltuielile de întreținere pentru acesta lună erau de: 65,96 lei, iar nu de -136,74 cum reține prima instanță
În mod greșit, prima instanță a omis să calculeze fondul de reparații, în cuantum de 20 de lei/lună/apartament pentru anumite luni, de exemplu: ianuarie 2014. De asemenea, arata ca fără temei legal, prima instanța exonerează pe intimați de la plata cheltuielilor
FALT, în timp ce toată asociația a plătit aceste cheltuieli. Se creează astfel o discriminare între membrii asociației de proprietari, unii având mai multe obligații, în timp ce alții au mai multe drepturi. Solicită instanței de apel, ca recalculând sumele restante să îi oblige pe intimați la plata sumei corecte de 937,58 lei, cu titlu de debit principal, pentru cheltuielile restante din august 2013-iulie 2014, potrivit calculelor din Anexa 1.
Apelanta arata ca în cererea de modificare, a solicitat primei instanțe sa-i oblige pe intimați, în solidar, la plata cheltuielilor de întreținere, până la data executării efective a acestei obligații, precum și aplicarea penalităților de întârziere în valoare de 0,2%/zi pentru fiecare zi de întârziere, după o perioadă de 30 de zile care depășește termenul stabilit pentru plată, fără ca suma penalizărilor să depășească suma la care s-a aplicat. întrucât aceștia nu au plătit cheltuielile restante din august 2014-prezent, instanța de fond trebuia sa pronunțe o hotărâre care să le menționeze și pe acestea. Deși instanța a vorbit despre acordarea penalităților de întârziere în considerente, aceasta nu le menționează și în dispozitiv și în mod legal, instanța de fond trebuia să calculeze aceste penalități. Arata ca până în data de 18.11.2014, subscrisa a calculat cuantumul acestor penalități, potrivit dispozițiilor legale, după cum reiese din tabelul anexat. Contravaloarea penalităților este de 452,13 lei, sumă care urmează a fi indexată cu valoarea de 0,2%/zi, până la momentul plății efective. Așadar suma finală de plată pentru perioada: august 2013-iulie 2014 este de: 1389,71 lei.
Apelanta arata ca deși cuantumul onorariului de avocat a fost mic pentru munca prestată, prima instanță îl reduce cu 500 de lei, statuând că "onorariul de avocat de 1000 lei este mai mare decât suma pe care instanța a reținut că o datorează părții reclamantei" (debitul corect calculat este de 1389,71 lei, nu 666,80 lei cum stabilește instanța) ... "constatând culpa procesuală a intimatei, raportat la faptul că reclamanta dovedește cuantumul cheltuielilor de judecată, prin depunerea chitanțelor de plată" (aceasta a refuzat din august 2013 - de peste un an să-și plătească cheltuieli legale, punând asociația într-un real impas și neputându-și constitui vreun drept prin propria culpă). Mai mult, intimata a refuzat să pună la dispoziția Adunării Generale și copiile după contractele de furnizare a utilităților. Solicită instanței de apel acordarea integrală a cheltuielilor de judecată în primă instanță.
Întâmpinarea.
Intimații au formulat întâmpinare prin care solicită să fie respins apelul ca nefondat, netemeinic si nelegal, nemotivat în fapt si în drept, si să fie menținută sentința data de instanța de fond ca temeinică și legală
Intimații consideră că sentința pronunțata de Judecătoria Timișoara este temeinica si legala, a fost data în baza probelor de la dosar, reclamanta-apelantă este însă de rea-credință, întrucât deși cunoaște ca noi am achitat deja creanța stabilita de către instanța de judecată, în sumă de 1200 lei, totuși o mai solicita încă odata la plata, pe de o parte, iar pe de alta parte, învederează instanței ca apelanta nu a solicitat plata acestei sume în fața instanței de judecata, dimpotrivă nu a solicitat potrivit unei cuantificări efective creanța pe care o considera cu titlu de debit din partea noastră, singura cuantificare era făcuta de către subsemnații, iar ca atare, instanța a făcut un calcul al pretențiilor, motiv pentru care ar fi trebuit sa respingă pretențiile neconcretizate ale reclamantei.
Or, in aceasta situație apelanta nu mai poate cere altceva ceea ce nu a cerut în fața primei instanțe, cu atât mai mult cu cat intimații au achitat plata, au executat deja dispozitivul sentinței, Așadar, întrucât apelanta nu a făcut calculele si nu a solicitat pretențiile în fata instanței de fond aceste pretenții nu pot fi solicitate în fața instanței de apel.
In acest context, pretențiile apelantei sunt lipsite de o un calcul efectiv, au fost nedeterminare la judecata în fața instanței de fond, aceste calcule nu pot face obiectul procesului în fața instanței de apel, pentru nici în prezent nici la judecata in fond, apelanta nu a prezentat o situație concreta a creanței, care sa aibă la baza adevărul unor date efective, aceste sume simple ficțiuni, motiv pentru care solicita respingerea apelului si menținerea sentinței data de instanța de fond.
Tribunalul, analizând apelul în baza art. 476 – 478 C. proc. civ. din 2010, reține că acesta este neîntemeiat pentru următoarele considerente:
Apelanta critică modul în care prima instanță a recalculat cheltuielile comune datorate de pârâți. Tribunalul reține că apelanta dorește ca intimații pârâți să fie obligați de două ori la plata acelorași sume de bani.
Așa cum în mod corect a reținut și prima instanță, intimații pârâți aveau încheiate contracte individuale cu serviciile de prestare a utilităților publice și au achitat separat cheltuielile privind prestarea serviciilor de alimentare cu apă rece, canalizare și salubrizare, prin urmare ei nu datorează aceste sume de bani și asociației de proprietari.
În ceea ce privește cheltuielile FALT, instanța de apel reține că intimații nu mai sunt membrii ai asociației de proprietari, așa cum rezultă din adresa emisă de apelanta reclamantă în data de 12.09.2013, prin urmare ei nu sunt obligați să contribuie cu aceste cheltuieli.
Se mai invocă prin cererea de apel și faptul că prima instanță a omis să calculeze fondul de reparații în cuantum de 20 lei/lună/apartament pentru luna ianuarie 2014, însă instanța de apel constată că prima instanță nu a scăzut aceste cheltuieli din cheltuielile solicitate la plată de apelanta reclamantă.
Hotărârea primei instanțe este criticată de apelantă și datorită faptului că nu s-a dispus obligarea intimaților pârâți la plata cheltuielilor de întreținere până la data executării efective a acestei obligații.
Tribunalul reține că pârâții ar fi putut fi obligați la plata cheltuielilor de întreținere până la data executării efective a acestei obligații dacă obligațiile ar fi fost certe, lichide și exigibile până la data executării obligație.
În cauza pendinte însă aceste obligații viitoare nu îndeplinesc cerințele legale cu privire la caracterul cert (existență neîndoielnică), lichid (cuantumul său este determinat sau determinabil în funcție de niște criterii stabilite) sau exigibil, nefiind cunoscută data scadenței fiecărei obligații în parte întrucât listele de plată nu au fost afișate, neputând fi verificată îndeplinirea condițiilor prevăzute de Legea nr. 230/2007.
În ceea ce privește mențiunile din considerente cu privire la acordarea penalităților de întârziere și faptul că acestea nu se regăsesc în dispozitiv, tribunalul reține că apelanta ar fi trebuit să uzeze de procedura prevăzută de art. 443 C. proc. civ. din 2010 cu privire la lămurirea hotărârii și înlăturarea dispozițiilor contradictorii.
Potrivit dispozițiilor art. 445 C. păroc. civ. din 2010 lămurirea și înlăturarea dispozițiilor contradictorii nu poate fi cerută pe calea apelului, ci numai în condițiile art. 443 C. proc. civ. din 2010.
Tribunalul apreciază că soluția primei instanțe cu privire la acordarea cheltuielilor de judecată și reducerea onorariului avocațial în ceea ce o privește pe reclamantă este temeinică și legală.
Astfel, potrivit dispozițiilor art. 451 alin. 2 C. proc. civ. din 2010 instanța poate, chiar și din oficiu, să reducă motivat cheltuielile de judecată reprezentând onorariu avocațial atunci când valoarea acestuia este vădit disproporționată în raport cu valoarea obiectului cauzei. În prezenta cauză valoarea obiectului cererii de chemare în judecată este de 854,51 lei (potrivit cererii de chemare în judecată), iar reclamanta a solicitat obligarea pârâților la plata unui onorariu avocațial de 1.000 de lei.
Pentru toate aceste considerente, în temeiul dispozițiilor art. 480 C. proc. civ. din 2010, instanța de apel va respinge apelul formulat de apelantă ca neîntemeiat.
Cheltuieli de judecată
În temeiul art. 451 și 452 C. proc. civ. din 2010 instanța de apel va obliga apelanta să plătească intimaților suma de 500 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată în apel, reprezentând onorariu avocațial.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge apelul declarat de apelanta A. DE P. . nr. 1 Timișoara, împotriva sentinței civile nr._/2014 pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații C. E. și C. D.-I. domiciliați în Timișoara . nr. 1, .. T..
Obligă apelanta să plătească intimaților suma de 500 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată în apel.
Definitivă.
Pronunțată azi 15.04.2015 prin punerea soluției la dispoziția părților prin intermediul grefei potrivit dispozițiilor art. 396 alin. 2 C. proc. civ.
P. JUDECATOR
I.-A. DUMITRESCULUCICA D.
GREFIER
F. L. C.
Red. D.I.A./02.06.2015
Tehnored. F.C./ 5 ex
Prima instanță Judecătoria Timișoara Jud. M. R. A. A.
| ← Fond funciar. Decizia nr. 101/2015. Tribunalul TIMIŞ | Succesiune. Sentința nr. 901/2015. Tribunalul TIMIŞ → |
|---|
