Prestaţie tabulară. Decizia nr. 359/2015. Tribunalul TIMIŞ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 359/2015 pronunțată de Tribunalul TIMIŞ la data de 15-04-2015 în dosarul nr. 359/2015
Acesta nu este document finalizat
ROMÂNIA
TRIBUNALUL T.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA NR. 359
Ședința publică din data de 15 Aprilie 2015
Tribunalul constituit din:
PREȘEDINTE L. D.
Judecător I.-A. D.
Grefier L. M. S.
Pe rol se află judecarea apelului civil declarat de apelanții-reclamanți I. L. și I. F. împotriva sentinței civile nr. 1327/29.10.2014, pronunțată de Judecătoria D., în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatele-pârâte M. A. și D. I., având ca obiect prestație tabulară.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, au răspuns apelanții-reclamanți, prin avocat U. H. Ș., și s-a constatat lipsa intimatelor-pârâte.
Procedura de citare a fost legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care a învederat instanței faptul că, prin serviciul Registratură, la data de 07.04.2015, apelanții-reclamanți au depus la dosar note de ședință, după care:
Apelanții-reclamanți, prin reprezentant, au depus la dosar înscrisuri privind demersurile efectuate pentru obținerea certificatului de deces al intimatei M. A..
Tribunalul a acordat cuvântul în dezbatere asupra apelului.
Apelanții, prin reprezentant, au solicitat admiterea apelului.
Tribunalul a declarat închise dezbaterile și a reținut apelul pentru deliberare și pronunțare.
TRIBUNALUL:
Deliberând asupra apelului, declarat împotriva sentinței civile nr. 1327/29.10.2014, pronunțată de Judecătoria D., în dosarul nr._, constată următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei D. sub nr._ din 17 aprilie 2014, reclamanții I. L. și I. F. au solicitat, în contradictoriu cu pârâtele M. A. și D. I., ca instanța, pe baza probelor ce se vor administra, să dispună pronunțarea unei sentințe care să țină loc de contract de vânzare – cumpărare autentic a imobilului teren înscris în Titlul de proprietate cu nr. 5704/29 emis de Comisia Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor a Județului T. pe seama antecesorilor pârâtelor, respectiv tatăl, Kalasz Dezideriu, și mama, Kalasz I., pentru parcela înscrisă în . nr. 106/1/19, în suprafață de 2 ha și 8700 mp, cu destinație arabil, situat pe teritoriul satului Sculia, oraș Gătaia, urmând a se dispune serviciului de carte funciară înscrierea dreptului lor de proprietate.
Prin sentința civilă nr. 1327/29.10.2014, prima instanță a admis excepția lipsei capacității procesuale a pârâtelor D. I. și M. A. și a respins acțiunea formulată de reclamanții I. L. și I. F. în contradictoriu cu pârâtele D. I. și M. A., ca fiind formulată împotriva unor persoane fără capacitate procesuală; fără cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut următoarele:
Având în vedere că pentru termenul de judecată din data de 29 octombrie 2014 au fost depuse la dosar extrasul de deces nr._/20.10.2014 privind pe pârâta D. I., decedată la data de 19.11.2007, deces înregistrat sub nr. 126 din 20 noiembrie 2007 în registrul stării civile al orașului Jimbolia, dar și adeverința nr. 183/2014 eliberată de P. R.-catolică „M. Zăpezii” Reșița, din care rezultă că pârâta M. A. a decedat la data de 12 iunie 2006 în Reșița, instanța, din oficiu, a invocat excepția lipsei capacității procesuale a pârâtelor.
În baza art.248 alin.1 din noul Cod de procedură civilă, instanța s-a pronunțat cu întâietate asupra excepțiilor invocate.
În ceea ce privește excepția lipsei capacității procesuale a pârâtelor M. A. și D. I., excepție de fond absolută și peremptorie, instanța a apreciat-o ca fiind întemeiată pentru următoarele considerente:
Potrivit extrasului din registrul de deces nr._/20.10.2014, existent la dosar rezultă că pârâta D. I. a decedat la data de 19.11.2007 decesul acesteia fiind înregistrat sub nr. 126 din 20 noiembrie 2007 în registrul stării civile al orașului Jimbolia.
Totodată, din adeverința nr. 183/2014 eliberată de P. R.-catolică „M. Zăpezii” Reșița, rezultă că pârâta M. A. a decedat la data de 12 iunie 2006 în Reșița.
Astfel, la data promovării prezentei acțiuni pârâtele D. I. și M. A. erau decedate.
Potrivit art. 56 alin.1 din noul Cod procedură civilă, orice persoană care are folosința drepturilor civile poate fi parte la judecată, iar potrivit art. 34 și 35 din Noul Cod Civil, capacitatea procesuală de folosință constă în aptitudinea unei persoane de a avea drepturi și obligații în plan procesual, iar în cazul persoanelor fizice aceasta începe de la nașterea lor și încetează prin moarte
per a contrario, nu poate fi parte într-un proces civil persoana care nu are capacitate procesuală de folosință întrucât a decedat.
În cazul în care partea a decedat anterior inițierii procesului cum este cazul în speța de față, nu sunt incidente dispozițiile art. 412 alin.1 pct.1 din noul Cod de procedură civilă aplicabil numai în ipoteza în care partea decedează pe parcursul procesului.
Față de cele expuse, instanța a reținut că pârâtele D. I. și M. A. nu au capacitate procesuală în această cauză. Nu au fost acordate cheltuieli de judecată.
La data de 03.12.2014, reclamanții I. L. și I. F. au declarat apel împotriva sentinței civile nr. 1327/29.10.2014, pronunțată de Judecătoria D., în dosarul nr._ .
Prin cererea de apel, reclamanții-apelanți au solicitat instanței de control judiciar să constate că instanța a soluționat procesul fără a intra în judecare fondului, și pe cale de consecință, să dispună anularea hotărârii primei instanțe și să admită cererea de introducere în judecată a succesorilor în drepturi a celor două pârâte M. A. și D. I. și evocând fondul, să admită acțiunea, pentru următoarele motive:
În fapt, prin acțiunea ce face obiectul prezentului dosar, au chemat în judecată în calitate de pârâte pe cele două surori numita M. A. și numita D. I. pentru ca în baza probelor ce se vor administra să se dispună emiterea unei sentințe care să țină loc de contract de vânzare-cumpărare autentic a imobilului teren înscris în Titlul de proprietate cu nr. 5704/29 emis de Comisia Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor a Județului T. pe seama antecesorilor pârâtelor, respectiv tatăl Kalasz Dezideriu și mama Kalasz D., cu codul_, pentru parcela înscrisă în . nr. 106/1/19 în suprafață de 2 ha și 8700 m2 cu destinație arabil, situat pe teritoriul satului- Sculia, . de carte funciară înscrierea dreptului meu de proprietate.
Au investit instanța cu respectiva cerere indicând toate datele și informațiile deținute la acea dată, având în vedere faptul că antecesorii (părinții) pârâtelor, titularii Titlului de proprietate cu nr. 5704/29, au decedat anterior încheierii actul intitulat „Contract de vânzare-cumpărare provizoriu”, respectiv numitul Kalasz Dezid decedat la data de 28.08.1985 și Kalasz I. decedată la data de 15.05.1993, iar ca urmare a faptului că pârâtele sunt singurele moștenitoare ale defuncților, precum și ca urmare a acceptării succesiuni de către acestea după antecesorii lor (așa cum rezultă din Procura specială autentificată nr. 1728 emisă în data de 24.03.1999 de către Biroului Notarului Public N. & P.), au fost nevoiți să încheie vânzarea cu pârâtele.
Astfel, la data de 14.11.1996 a fost încheiat între pârâte, numitele M. A. și D. I., și reclamanții I. L. și F. actul intitulat „Contract de vânzare-cumpărare provizoriu", în care pârâtele aveau calitatea de vânzători, iar I. L. și F. cea de cumpărători.
De la acea dată și până în prezent, au folosit imobilul erijându-se în adevărați proprietari, uzând de toate prerogativele acordate dreptului de proprietate. De asemenea, nu au mai ținut legătura cu cele două vânzătoare și nu aveau de unde să știe dacă s-au mutat, sau mai mult de atât, că au decedat.
Acest lucru se poate observa chiar din corespondența purtată cu judecătorul în procedura prealabilă a regularizării, unde, în data de 24.06.2014 le-a fost solicitată, sub sancțiunea anulării cererii, indicarea domiciliului sau reședința ori sediul pârâților. Astfel, prin notele expediate în data de 30.06.2014, au indicat faptul că: ultimul domiciliu cunoscut de către este cel indicat în acțiunea introductivă, respectiv: în Reșița, .. 4, ., jud. C. - S.. Acest domiciliu figurează și în Contractul de vânzare-cumpărare provizoriu încheiat cu numita M. A.. Apelanții au mai precizat că deși au încercat să găsească o altă adresă a numitei M. A., demersurile au rămas fără succes.
În acest sens au solicitat potrivit art. 167 din noul cod de procedură civilă citarea prin publicitate, precum și numirea unui curator.
Urmare a acestor note, instanța a emis în data de 24.07.2014 citația și a stabilit primul termen de judecată pentru data de 24.09.2014.
La acest prin termen de judecată, în momentul în care s-a făcut strigarea cauzei, un coleg avocat (fără a prezenta, cel puțin aparent, vreun interes legitim în cauză), fără a avea formulată vreo cerere de intervenție legal întocmită și timbrată, a învederat instanței că cele două pârâte sunt decedate, instanța neschițând nici măcar un gest de surprindere sau indignare raportat la modalitatea, cel puțin nepoliticoasă dar chiar nelegală, în care acesta aborda judecătorul. Totodată a înmânat (doar) judecătorului un set de acte de stare civilă ce se pretindea că ar dovedi cele susținute. La solicitarea sa de a i se indica dacă există o cerere de intervenție formulată de către acest avocat, reprezentantul apelanților a precizat că a fost repezit de către judecător. De asemenea, apelanții au arătat că au solicitat instanței să nu atașeze la dosar actele fără o astfel de cerere legal întocmită cu atât mai mult cu cât nici măcar nu erau semnate pentru conformitate cu originalul. Această solicitare i-a fost respinsă. De asemenea, a solicitat să le fie comunicată o copie a actelor „vârâte sub nas” instanței, dar și acest lucru i-a fost refuzat.
Instanța a decis să facă verificări în acest sens, făcând adrese către Serviciul de stare civilă, sens în care i-ar fi obligat pe apelanți, acordându-le, în acest sens, termen nou de judecată pentru data de 29.10.2014.
În acest interval de timp, apelanții au arătat că au reușit să obțină de la P. romano-catolică „M. Zăpezii" Reșița, Adeverința de deces cu nr. 184/2014 pentru Kalasz Dezideriu, nr. 185/2014 pentru Kalasz I. născută Kungel și M. A. născută Kalasz. De asemenea, au identificat pe rolul Judecătoriei D. dosarul cu nr._ unde s-ar fi dezbătut succesiunea după Kalasz I..
Astfel, la primul termen de judecată, apelanții au depus la dosar actele obținute și au indicat dosarul unde a avut loc dezbaterea succesiunii în vederea atașării lui, deoarece conține toate datele și actele de care era nevoie pentru a putea continua judecata. Instanța la rândul său i-ar fi relatat reprezentantului apelanților (fără să-i comunice) că demersurile sale au fost încununate de succes și că se confirmă decesul. În aceste condiții, apelanții au apreciat cu atât mai întemeiată cererea de chemare în judecată, cu atât mai mult că au arătat faptul că toate demersurile domniilor lor se opresc în punctul în care autoritățile refuză comunicarea de copii după acte de stare civilă atâta timp cât nu sunt rude cu defuncții, sens în care au cerut sprijinul instanței. Instanța, fără a mai analiza actele și cererile sale, a pus în discuție excepția lipsei capacității procesuale a pârâtelor. În zadar apelanții ar fi arătat că fără sprijinul instanței reclamanții nu vor reuși să își valorifice dreptul, că nici o autoritate nu le vine în ajutor și nu le comunică actele solicitate de instanță.
În drept, apelanții-reclamanți și-au întemeiat cererea pe dispozițiile art. 466, 480 alin. 3 Noul Cod de procedură civilă.
Intimatele nu au formulat întâmpinare.
În apel nu au fost administrate probe noi.
Apelul este nefondat.
Din analiza dispozițiilor legale incidente în speță, a motivelor de apel și a sentinței civile criticate pentru nelegalitate și netemeinicie, instanța reține următoarele:
În mod judicios a procedat prima instanța de fond la respingerea demersului judiciar al reclamanților, observând ca potrivit exigențelor art. 56 alin.1 din noul Cod procedură civilă raportat la art. 34 și 35 din Codul civil din 2009, una dintre condițiile de fond ale exercitării acțiunii civile este capacitatea de folosință a părților, iar acest element esențial al acțiunii civile nu este îndeplinit în speță întrucât potrivit mențiunilor extrasului din registrul de deces nr._/20.10.2014 și, respectiv ale adeverinței nr. 183/2014 eliberată de P. R.-catolică „M. Zăpezii” Reșița rezultă că pârâta D. I. a decedat la data de 19.11.2007 decesul acesteia fiind înregistrat sub nr. 126 din 20 noiembrie 2007 în registrul stării civile al orașului Jimbolia, iar pârâta M. A. a decedat la data de 12 iunie 2006 în Reșița.
., când acțiunea este îndreptată împotriva unor persoane decedate anterior, singura soluție legală este aceea a respingerii demersului judiciar, dispoziția introducerii în cauza a moștenitorilor fiind incidentă exclusiv în ipoteza în care decesul survine pe parcursul desfășurării procesului, fiind vorba despre un eveniment natural imprevizibil prin definiție. Per a contrario, este de datoria părții interesată a demara un proces să efectueze demersurile necesare în vederea stabilirii unui cadru procesual corect și complet.
Sunt lipsite de fundament susținerile apelanților potrivit cărora nu le este imputabilă situația de fapt evocată întrucât nu au mai ținut legătura cu cele două vânzătoare și nu aveau de unde să știe dacă s-au mutat sau, mai mult de atât, că au decedat, în condițiile în care înșiși apelanții au învederat că, urmare a obligației stabilite de instanță în sarcina lor, au reușit să obțină de la P. romano-catolică „M. Zăpezii” Reșița, adeverința de deces cu nr. 184/2014 pentru Kalasz Dezideriu, nr. 185/2014 pentru Kalasz I. născută Kungel și M. A. născută Kalasz și că, de asemenea, au identificat pe rolul Judecătoriei D. dosarul cu nr._ unde s-ar fi dezbătut succesiunea după Kalasz I..
În calitate de creditori ai promitentelor-vânzătoare, era de datoria reclamanților-apelanți să se intereseze de domiciliul și de starea civilă a acestora și este în continuare în sarcina domniilor lor să îi identifice pe succesorii în drepturi prin efectuarea de adrese la autoritățile abilitate, eventualul refuz al acestora fiind susceptibil de cenzura judiciară.
Pentru toate aceste considerente, în temeiul dispozițiilor legale evocate, potrivit art.480 din Noul Cod de procedură civilă, apelul va fi respins, cu consecința menținerii hotărârii primei instanțe, ca legală și temeinică.
În temeiul art.453 din Codul de procedură civilă, tribunalul constată că nu se solicită cheltuieli de judecată în apel.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul declarat de apelanții-reclamanți I. L. și I. F., ambii domiciliați în Reșița, ., nr. 26, ., .-S., cu domiciliul procedural ales la avocat U. H. Ș., din Timișoara, ., ., împotriva sentinței civile nr. 1327/29.10.2014, pronunțată de Judecătoria D., în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatele-pârâte M. A., cu ultimul domiciliu cunoscut în Reșița, .. 4, ., jud. C.-S., și D. I., cu ultimul domiciliu cunoscut în Timișoara, ., ., jud. T..
Fără cheltuieli de judecată.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din data de 15 aprilie 2015.
Președinte, L. D. | Judecător, I. A. D. | |
Grefier, L. M. S. |
Red. L.D./ Tehnored. L.S. 04.05.2015/ 4 ex.
Primă instanță: Judecătoria D. (președinte – D. I. H.)
| ← Contestaţie la executare. Decizia nr. 354/2015. Tribunalul TIMIŞ | Grăniţuire. Sentința nr. 27/2015. Tribunalul TIMIŞ → |
|---|
