Pretenţii. Decizia nr. 160/2015. Tribunalul TIMIŞ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 160/2015 pronunțată de Tribunalul TIMIŞ la data de 10-06-2015 în dosarul nr. 160/2015
ROMÂNIA
TRIBUNALUL T.
SECȚIA I-A CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 160/2015
Ședința publică din data de 10 Iunie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE C. Ț.
Judecător R. A.
Judecător O. M. M.
Grefier A. I. C.
Pe rol judecarea recursului declarat de reclamanta recurenta ASOCIAȚIA DE P. din TIMIȘOARA . nr.7 si pârâții recurenți în contradictoriu cu recurent C. T., C. I., C. P., M. M., C. I. prin reprezentant legal L. M., C. C. prin reprezentant legal L. M., împotriva sentinței civile nr._/2014 pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosarul nr._, având ca obiect pretenții.
Fără citarea părților.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că mersul dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 03.06.2015, parte integrantă a prezentei decizie, prin care a fost amânata pronunțare pentru data de azi.
TRIBUNALUL
Deliberând, constată următoarele:
P. sentința civilă nr._/10.11.2014, pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosar nr._, a fost admisă în parte cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta Asociatia de P. din Timisoara, ., nr. 7, în contradictoriu cu pârâtii C. T., C. I., C. P., M. M., C. I. si C. C., minori, prin reprezentant legal Lăcătus M..
A fost obligat pârâtul C. T. la plata către reclamantă a sumei de 5.745,14 lei.
A fost obligată pârâta M. M. la plata către reclamantă a sumei de 1.114,05 lei.
A fost obligat pârâtul C. I. la plata către reclamantă a sumei de 2.230,61 lei.
A fost obligat pârâtul C. P. la plata către reclamantă a sumei de 1.079,08 lei.
Au fost obligați pârâtii C. I. si C. C., minori, prin reprezentant legal Lăcătus M. la plata către reclamantă a sumei de 2.932,51 lei.
A fost respinsă în rest cererea de chemare în judecată.
A fost respinsă cererea reconvențională.
Au fost obligați pârâții, în mod solidar, la plata sumei de 3.100 lei cu titlu de cheltuieli de judecată către reclamantă.
Pentru a pronunța această sentință, instanța a reținut următoarele:
P. cererea precizată la data de 11.06.2012 ( fila 141 ) reclamanta a solicitat în contradictoriu cu pârâții ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâților la plata sumei de 93.677 RON, reprezentând parțial cheltuieli aferente lucrărilor de reabilitare și refacere a acoperișului, podului, casei scărilor, fațadelor exterioare și interioare ale imobilului situat în Timișoara, ., nr. 7, jud. T., cheltuieli calculate potrivit cotelor – părți de proprietate comună indiviză deținute de către pârâți.
Potrivit cartii funciare colective nr._-C1, ( filele 106 – 113 ) pârâtii au următoarele cote de părti comune:
- C. T. – proprietar al . cotă parte de 6,85% + 2,86% din garaj, rezultă cota de 9,71%, pentru apartamentul 11 o cotă parte de 6,91%, pentru apartamentul nr. 12 o cotă parte de 6,38%, deci în total cota de 23 %;
- M. M. – proprietară ( din 31.08.2011 ) a apartamentului nr. 9A, cu o cotă parte de 4,46%;
- Cărpaci I. proprietara a apartamentului nr. 2, cu o cotă de 8,93% din cotele părti indivize;
- C. P. proprietar al apartamentului nr. 9, cu o cotă de 4,32% din cotele părti indivize;
-C. G. decedat la data de 13.08.2012, fiind introdusi în calitate de pârâti succesori acestuia ( fila 187 ), respectiv Cărpaci I. si Cărpaci C., minori, prin reprezentantul legal Lăcătus M., proprietar al apartamentului nr. 5 – cota de 7,96% si 6A cu o cotă de 3,78 % din cotele părti indivize; în total cota de 11,74%.
Din părtile comune indivize, potrivit cărtii funciare, fac parte: terenul construit si neconstruit, fatadele, acoperrisul, casa scării, WC comun la demisol, coridoarele de acces la boxele de la demisol, iluminatoarele, balconul comun, bransamentul electric, racordul apă canal.
De asemenea pârâtii Cărpaci T., Cărpaci I., C. P. si M. M. au depus reconventională ( fila 19 ) prin care au solicitat obligarea reclamantei la plata sumei de 35.000 lei reprezentând cheltuieli parțiale aferente lucrărilor de igienizare a podului, subsolului imobilului, sumă calculată potrivit cotelor – părți de proprietate comună indiviză, raportat la faptul că aceștia au fost singurii care au suportat din fonduri personale realizarea lucrărilor de igienizare a subsolului și a podului.
P. procesul verbal din data de 08.07.2011, adunarea generală a asociatiei a stabilit să se strângă bani pentru cheltuielile cu proiect reabilitare, conform anexei 1 ( fila 20 ).
P. procesul verbal din data de 23.07.2011 ( fila 21 ) s-a hotărât alegerea firmei ., consemnându-se că s-au adunat sumele necesare lucrărilor de proiectare si reparatii.
La data de 27.07.2011 s-a încheiat contractul de proiectare, ( în baza procesului-verbal al adunării asociației ) între reclamantă ca si beneficiară si . în calitate de proiectantă ( fila 22 ), privind întocmirea documentatiei tehnice pentru refacerea acoperisului, podului, casei scărilor, a fatadelor exterioare si interioare la clădire S+P+2E, pretul total fiind de 6.572 euro, plata urmând a se efectua în lei la cursul BNR din ziua plătii. Ca urmare a acestui contract, s-au emis facturile nr. 0221/27.07.2011 pentru suma de 11.092,27 lei, fiind achitată prin ordinul de plată din 29.07.2011 ( fila 24 ), factura nr. 0239/17.01.2012 pentru suma de 5.685,68 lei, achitată prin cele două ordine de plată aflate la fila 26 si suma de 5.010 lei achitată prin ordinul de plată din data de 01.06.2012 ( fila 145 ).
De asemenea reclamanta a achitat către V. M. Company suma de 2.110,92 lei, conform facturii nr. 2594/14.09.2011, chitanta nr._ ( fila 143 ), suma de 900 lei, conform facturii nr. 356/31.08.2011 si a chitantei aferente, suma de 180 lei conform facturii nr. 364/15.09.2011 si a chitantei aferente.
P. procesul verbal încheiat la data de 10.10.2011 ( fila 31 ), pârâtul Cărpaci T. s-a obligat la achitarea sumei de 14.168 lei reprezentând contravaloarea proiectului de reabilitare imobil, pentru apartamentele pe care le detine acesta si fii săi, precum si de numita Miclut M., totodată obligându-se în continuare la achitarea integrală a lucrărilor de reabilitare si reparare în raport cu cota parte ce îi revine pentru apartamentele aflate în proprietatea sa, a fiilor săi si a numitei Miclut M.. Cărpaci T. a arătat că este de acord să renunte la judecarea apelului din dosar nr._/325/2009.
Societatea . a depus proiectul pentru reparatia imobilului în disutie ( filele 43 – 63 ). S-a eliberat autorizatia de construire nr. 567/07.05.2012 prin care se autorizau lucrările pentru refacere acoperis, pod, casa scărilor, refacere fatade interioare si exterioare ( fila 104 ).
P. somatia nr. 194/13.06.2009 ( fila 130 ) Directia Politiei Comunitare Timisoara i-a pus în vedere pârâtului C. T. ca în termen de 30 de zile să ia măsuri de curătirea fatadei locuintei. S-a constatat că la imobilul respectiv au căzut bucăti de tencuială din materialul acoperisului direct pe trotuar, punând astfel în pericol viata si integritatea trecătorilor.
La data de 17.03.2014 s-a încheiat contractul nr. 101 ( fila 230 ) între ., pe de o parte si reclamantă, pe de altă parte, având ca si obiect reparatii acoperis, cosuri, streasini si sistem de colectare a apei pluviale la imobilul situat în Timisoara, ., nr. 7, ca parte a lucrărilor prevăzute în proiectul tehnic nr. 36/2011 ( efectuat de . ). Asa cum rezultă din procesul verbal încheiat ( fila 338 ), data începerii lucrărilor a fost după data de 03.04.2014. În temeiul acestui contract s-a emis factura nr. 33/21.04.2014 pentru suma de 37.000 lei, fiind achitată prin ordinul de plată aflat la fila 249.
Instanta nu va admite si suma ce a fost achitată de reclamantă în temeiul acestui contract, având în vedere că la momentul introduceriii cererii de chemare în judecată si a precizării, acestă cheltuială nu era efectuată, deci nu era certă, iar pe de altă parte, reclamanta nu a solicitat si obligarea pârâtilor la sumele ce urmează a fi plătită cu titlu de reparatii la imobil, ci a individualizat cuantumul sumei si lucrările/serviciile pentru care s-a achitat de reclamantă suma respectivă.
În drept art. 2 din HG nr. 1588/2007 arată că:”în scopul reprezentării și susținerii intereselor comune ale proprietarilor, legate de folosirea bunurilor aflate în proprietate comună indiviză din clădirea ce alcătuiește un condominiu, proprietarii apartamentelor și ai spațiilor cu altă destinație decât aceea de locuință se pot constitui în asociații de proprietari”.
Art. 43 din acelasi act normativ: ”cheltuielile pe cota-parte indiviză de proprietate, în funcție de suprafața utilă a apartamentelor și a spațiilor cu altă destinație decât aceea de locuință, reprezintă cheltuielile efectuate pentru administrarea, întreținerea, repararea, exploatarea și, după caz, consolidarea părților de construcții și instalații din condominiu aflate în proprietate comună.„
Art. 45 din HG nr. 1588/2007: „cheltuielile pe cota-parte indiviză de proprietate se repartizează proporțional cu cota-parte indiviză de proprietate din proprietatea comună a fiecărui proprietar, calculată în funcție de suprafețele utile ale tuturor apartamentelor și ale spațiilor cu altă destinație decât aceea de locuință”.
Art. 48 alin. 1 din Legea nr. 230/2007 arată că: ”stabilirea și repartizarea sumei care privește proprietatea comună ce revine fiecărui proprietar din cadrul condominiului se fac proporțional cu cota-parte indiviză din proprietatea comună”.
Conform art. 37 din Legea nr. 230/2007: „pentru lucrările privind proprietatea comună, administratorul, ținând seama de preț, durată de execuție și calitate, supune spre analiză, selecție de oferte și aprobare comitetului executiv al asociației de proprietari ofertele operatorilor economici care satisfac cerințele, în vederea executării lucrărilor, conform legislației în vigoare”.
Fată de cele arătate mai sus, instanta a reținut că administrarea, întretinerea si reparatiile proprietătii comune revin asociatiei de proprietari, iar cheltuielile legate de acestea reprezintă cheltuieli comune.
Răspunderea patrimonială a asociatiei de proprietari poate fi retinută numai pentru actele si faptele ce îi revin în competenta stabilită prin lege specială.
Este de principiu că acoperisul, podul, fatada imobilelelor care sunt formate din mai multe apartamente ce apartin unor proprietari diferiti, reprezintă o coproprietate fortată a tuturor proprietarilor, precum si că la repararea lui sunt obligati să contribuie toti, proportional, în raport cu cotele ce reprezintă dreptul lor de proprietate din imobil. Această obligatie functionează din plin ori de câte ori repararea sau înlocuirea acoperisului este evident necesară pentru conservarea imobilului si pentru a nu fi expus la degradare, acestă conditie fiind îndeplinită cu prisosintă, deoarece imobilul respectiv se află în stare avansată de degradare, lucru evidentiat prin actele întocmite de Directia Politiei Comunitare si de către părtile din dosar în adesele cătyre diferite institutii.
Membrul unei asociații de proprietari dintr-un . atât o proprietate individuală (în principiu, apartamentul în care locuiește) cât și o proprietate comună (reprezentată de spațiile de uz și utilitate comună). Aceasta din urmă este însă indiviză, cu alte cuvinte este determinată doar cota parte ideală, neconcretizată obiectiv. Mai mult, aceasta este, de regulă, o proprietate comună forțată și perpetuă, deci nu este posibilă partajarea ei.
În conformitate cu art. 973 Cod civil, care consacră principiul relativității efectelor contractului, convențiile nu au efect decât între părțile contractante.
Principiul relativității efectelor contractului este consecința faptului că actul juridic încheiat între anumite persoane nu poate nici să vatăme nici să profite altor persoane (res J. alios acta aliis neque nocere, neque prodesse potest).
Instanta a constatat că reclamanta a procedat legal când a hotărât, asa cum rezultă din procesele verbale emise de acesta, angajarea membrilor acesteia la suportarea cheltuielior legate de reparatiile la imobilul respectiv.
Din actele de la dosarul cauzei, instanta a reținut că doar pentru suma de 24.978,87 lei s-a făcut dovada achitării de către reclamantă a acelor lucrări/servicii, astfel că a admis cererea doar pentru respectiva sumă, urmând a obliga pe fiecare pârât în functie de cota sa parte din părtile comune indivize.
În ceea ce priveste reconventionala, din depozitia martorului B. G. rezultă că pârâtul C. T. a betonat toată curtea imobilului fără să aibă consimtământul celorlati coproprietari, de asemenea martorul a declarat că pentru igienizarea podului imobilului, pârâtul nu a avut autorizatie pentru respectiva lucrare. De asemenea din depozitia martorului P. Coriloan ( fila 222 ) a reiesit că acelasi pârât a efectuat lucrări si în subsolul imobilului, în aceleasi conditii, fără a avea acordul celorlati coproprietari.
Din sustinerile pârâtilor reclamanti reconventionali si din declaratiile martorilor audiati au rezultat următoarele lucrări efectuate de acestia: igienizarea podului si a subsolului clădirii, înlocuirea tiglelor sparte la acoperis, betonarea curtii interioare, igienizarea WC ului din curte.
P. raportul de expertiză efectuat în cauză s-a stabilit costul lucrărilor de igienizare a podului si subsolului la suma de 17.179 lei.
Unul dintre coproprietari poate efectua reparartii la părtile comune din clădire, numai cu acordul asociatiei de proprietari. Cum în spetă lucrările au fost executate fără să existe hotărârea adunării generale, obligatia de a achita contravaloarea acestora nu revine asociației. Coproprietarul care le-a efectuat le poate recupera de la ceilalti coproprietari, în cotă parte.
Conform art. 11 alin. 2 din legea nr. 230/2007, proprietarul nu poate schimba aspectul sau destinația proprietății comune fără a obține mai întâi acceptul din partea asociației de proprietari. Pârâtul Cărpaci T. a realizat lucrările arătate la imobilul respectiv, pentru care nu s-a făcut dovada că ar fi avut acest accept al reclamantei; rezultă că acele operațiuni au fost făcute ilegal.
Pentru aceste considerente instanta a respins cererea reconvențională formulată în cauză.
În temeiul art. 274 cod pr. civ. instanta a obligat pârâții, în mod solidar, la plata sumei de 3.100 lei către reclamantă cu titlu de cheltuieli de judecată.
Împotriva sentinței civile nr._/10.11.2014, pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosar nr._, au declarat recurs recurenta Asociația de Proprietari din Timișoara, ., nr.7 și pârâții recurenți C. T., C. I., C. P., Miculți M., C. I. și C. C..
P. recursul declarat de recurenta Asociația de Proprietari din Timișoara, ., nr.7, s-a solicitat admiterea recursului in sensul modificării in parte a sentinței atacate, prin admiterea in tot a acțiunii principale si menținerea soluției cu privire la respingerea cererii reconventionale, cu cheltuieli de judecata.
Recurenta apreciază ca motivarea hotărârii atacate este in parte corecta, insa in mod greșit instanța a admis acțiunea in raport numai cu cheltuielile de proiectare (21.787,95 lei) si lucrările anterioare de reparații coșuri (3190,92 lei), respingând in mod nejustificat -pretențiile legate de lucrările contractate in 17.03.2014 si parțial efectuate.
Astfel, prima instanța a atestat in mod corect legitimitatea demersurilor reclamantei, a reținut in mod corect si faptul ca paratul C. T. a s-a obligat la plata contravalorii proiectului si lucrărilor de reabilitare, a reținut starea de degradare a imobilului si deci urgenta reparațiilor, insa in mod surprinzător nu a admis acțiunea decât pentru lucrările de proiectare si lucrările de reparații coșuri efectuate anterior.
Considerentele pentru care instanța a respins obligarea paraților si la plata lucrărilor efectuate ulterior si dovedite (si implicit a lucrărilor contractate, despre care nici nu se face vorbire in considerente) sunt neintemeiate.
Astfel, instanța de fond a reținut, pe de o parte, ca la data introducerii cererii de chemare in judecata si a precizării, aceste cheltuieli nu erau efectuate, deci nu ar fi fost certe, iar pe de alta parte, ca recuerenta nu ar fi solicitat obligarea paraților la sumele ce urmează a fi plătite cu titlu de reparații, ci ar fi individualizat cuantumul sumei si lucrările/serviciile pentru care s-a achitat suma respectiva.
Ambele considerente sunt eronate.
Astfel, faptul ca la data introducerii acțiunii, cheltuielile nu erau efectuate, deci nu ar fi fost certe, nu prezintă relevanta câtă vreme la data la care s-a pronunțat sentința acestea erau efectuate si dovezile exista la dosar (de altfel, instanța face referire la înscrisurile doveditoare, insa nu le ia in considerare).
Cu privire la faptul ca nu s-ar fi solicitat obligarea paraților la sumele ce urmează a fi plătite cu titlu de reparații, ci s-ar fi individualizat cuantumul la lucrările pentru care reclamanta ar fi achitat suma respectiva, aceasta aserțiune este eronata.
Capătul de cerere al acțiunii este «parțial cheltuieli aferente lucrărilor de reabilitare si refacere a acoperișului, podului, casei scărilor, fațadelor exterioare si interioare ale clădirii (...) ». Deci, acest capăt de cerere include orice cheltuieli aferente lucrărilor, implicit atât cheltuieli legate de proiectare, cat si cheltuieli legate de realizarea efectiva.
Așa fiind, câtă vreme acțiunea inițiala privește o suma totala de 92.287 lei (aferenta tuturor paraților) si cat timp capătul de cerere este formulat in maniera expusa mai sus, consideram ca NU era necesara nicio precizare suplimentara, câtă vreme suma survenita ulterior era in limita sumei solicitate prin capetele de cerere. Practic, contractul încheiat cu societatea Remduplex SRL pentru reparații, ca parte a proiectului 36/2011, precum si plățile efectuate in temeiul acestui contract erau dovezi ale temeiniciei pretențiilor, dar aceste sume erau incluse in capătul de cerere inițial, care la data introducerii acțiunii era estimativ si sub durata judecării acesteia a devenit concret.
Nu se poate înțelege de unde s-a tras concluzia ca s-a individualizat cuantumul sumelor la cele efectiv achitate, întrucât acțiunea este pornita având in vedere devize estimative pentru lucrări, pentru o prima etapa reprezentata de lucrările cu caracter extrem de urgent (asa cum s-a arătat, gradul de degradare al imobilului este avansat, s-au primit instiintari de la Politia Locala privind necesitatea reabilitării lui) ; formularea « parțial » are in vedere tocmai faptul ca este vorba de o prima etapa, urmând ca ulterior sa angajeze si alte lucrări necesare, etapizat si in funcție de posibilitățile Asociației. La aceasta data, contractul semnat cu Remduplex SRL are in vedere reparația acoperișului (incluzând coșuri, streasini, sistem de colectare a apei pluviale).
La data introducerii acțiunii, reclamanta se constituise ca asociație de proprietari, se alesese conform legii oferta de proiectare, se semnase contractul cu proiectantul, se făcuse o prima plata pentru proiectare si o plata pentru reparații usi coșuri, restul cheltuielilor (viitoare) fiind raportate la devizele de lucrări. Sub durata judecării cauzei, s-a achitat integral si s-a intocmit proiectul, s-a semnat contractul cu executantul lucrării, angajandu-se astfel cheltuieli certe, s-au făcut primele plați pentru executarea efectiva si s-au demarat lucrările.
Asa fiind, prima instanța in mod eronat a acordat numai cheltuielile achitate anterior introducerii cererii de chemare in judecata si a precizării de acțiune.
Pe de alta parte, se regăsește o contradictorialitate a instanței, întrucât aceasta a admis sume achitate ulterior introducerii cererii de chemare in judecata, respectiv ultimele 2 transe ale plații proiectului; este adevărat ca acestea au fost achitate anterior precizării de acțiune depuse pentru termenul din 11.06.2012, insa precizarea nu are relevanta din acest punct de vedere, deoarece prin precizarea respectiva a fost chemat in judecata un alt parat si s-au corectat anumite erori legate de dreptul de proprietate al paraților, fara sa se modifice nimic in ceea ce privește cuantumul total al sumelor solicitate.
P. acțiunea principala precizata (pentru termenul din 11.06.2012) s-a solicitat:
-obligarea paratului C. P. (. sumei de 7.716 lei;
-obligarea paratului C. I. (. sumei de 15.949 lei;
-obligarea paratei M. M. (. sumei de 7.965 lei;
-obligarea paratului C. T. (., 4 garaje, 2 magazii, acestea din urma totalizând 2,86% parti cote comune indivize) la plata sumei de 41.078 lei;
-obligarea paratului Cirpaci G. (.) la plata sumei de 20.969 lei (respectiv, la aceasta data, având in vedere decesul acestuia, obligarea paraților Cirpaci I. si Cirpaci C. la plata sumei de 10.484, 50 lei fiecare).
Astfel, până la această dată, membrii asociației de proprietari reclamante au suportat cheltuieli de:
-lucrări reparații coșuri: 3190,92 lei (fact._/14.09.2011 si chitanța nr._/15.09.2011 in cuantum de 2110,92 lei, factura 356/31.08.2011, achitata cu bon fiscal, in valoare de 900 lei, factura 364/15.09.2011, achitata cu bon fiscal, in valoare de 180 lei);
-costuri proiectare :_, 95 lei (fact. 0221/27.07.2011 in cuantum de_.27 lei, achitata cu OP in 29.07.2011, factura nr. 239/17.01.2012 in cuantum de, achitata parțial - 4600 lei - cu OP in 19.01.2012 si diferența - 1086 lei - cu OP in 03.02.2012, plata finala in cuantum de 5010 lei, achitata cu OP in 01.06.2012):
-costuri parțiale efectuare lucrări din contractul totalizând 132.000 lei: 37.000 lei conform facturii nr. 33/21.04.2014 (până la data pronunțării sentinței primei instanțe) si ulterior inca 20.000 lei până la aceasta data.
Rezultând un total de 81.978,87 lei achitați la aceasta data, la care se adaugă suma de 75.000 lei (_0), cheltuieli certe angajate de reclamanta conform contract nr. 101 din 17.03.2014 cu ., rezultând totalul de 156.978,87 lei - cheltuieli achitate si cheltuieli certe angajate.
F. de aceasta suma - 156.978,87 lei - sumele aferente paraților sunt:
-C. P. (.,32%): 6.781, 48 lei;
-M. M. (.,46%): 7001, 26 lei;
-C. I. (.,93%): 14.018,21 lei;
-Cirpaci I. si C. (pentru defunctul Cirpaci G., . 6A, cota 7,96% + 3, 78% = 11, 74%): 18.429, 32 lei, rezultând cate 9214, 66 lei fiecare ;
-C. T. (. 12, plus 4 garaje si 2 magazii: 6,85% + 6, 91% + 6, 38% + 2,86 % (total garaje plus magazii) = 23%): 36.105,14 lei.
Recurenta susține insa in principal admiterea acțiunii asa cum a fost formulata, având in vedere faptul ca la aceste sume s-au raportat si ceilalți proprietari si având in vedere ca aceste sume nu au un caracter definitiv, fiind numai cheltuieli parțiale, dupa cum s-a indicat in capătul de cerere cata vreme, pe de o parte, pe parcursul lucrărilor se pot ivi costuri noi, iar pe de alta parte, reclamanta nu a fost in măsura sa angajeze decât lucrările cu un caracter de maxima urgenta, in lipsa cărora pot fi, eventual, periclita siguranța si integritatea fizica a proprietarilor, terților si bunurilor. Astfel, proiectul cuprinde: reparații acoperiș, pod, casa scării, fațade interioare si exterioare, reabilitare instalații electrice comune, iar deocamdată a fost in măsura sa contracteze numai o parte, respectiv « reparații acoperiș, coșuri, streșini si sistem de colectare a apei pluviale (...) ca parte a lucrărilor prevăzute in proiectul (...) autorizate prin AC nr. 567/2012 », intrucat nu există posibilități financiare de a suporta aceste lucrări, cu atat mai mult cu cat parații refuza sa participe la orice plata.
La aceasta data, lucrările stagnează din lipsa de fonduri, membrii asociației depun bani in contul asociației pentru continuarea lucrărilor, insa aceasta operațiune avansează dificil, tocmai pentru ca toata diferența de plata la aceasta data si chiar mai mult - conform contract - (respectiv, diferența contractata si neachitata inca de 75.000 RON) este in sarcina paraților ; conform contractului, lucrările trebuiau finalizate in luna iunie 2014, insa nu am fost in măsura sa strângem bani pentru a acoperi costurile ; oricum reabilitarea imobilului reprezintă o sarcina dificila pentru noi, având in vedere costurile mari ale acesteia (insa necesare, contrar punctului de vedere al paraților ; faptul ca dansii depun la dosarul cauzei un articol de ziar privind eventuale facilitați pentru reabilitare acordate de primărie nu inseamna ca recurenta se incadrează pentru acestea, etc.; parații acționează ca si cum subscrisa si membrii asociației am angaja cheltuieli inutile sau excesive, fara sa aiba in vedere ca in felul acesta, primii prejudiciați ar fi recurenta, care are situații financiare dificile si sunt primii interesați in a reduce costurile lucrării), raportate la situația financiara a proprietarilor membri ai asociației, dar devine aproape imposibila in lipsa concursului din partea paraților, care au aceleași obligații derivate din calitate de proprietari .
Situația prezenta este astfel extrem de dificila pentru ceilalți proprietari din imobil, întrucât aceștia reprezintă aproximativ jumătate (chiar mai puțin ) din proprietari, in vreme ce cealaltă jumătate (52,45% din părțile comune) este reprezentata de parați. P. la aceasta data, membrii asociației au suportat integral toate cheltuielile presupuse de reabilitare (operațiune necesara, urgenta, a cărei intarziere poate avea consecințe grave, inclusiv, in ipoteza cea mai nefericita, de natura penala in situația in care starea de degradare a imobilului conduce la o tragedie), cheltuieli care oricum sunt foarte mari si dificil de suportat fata de situația materiala a acestora, si care s-au DUBLAT datorita sustragerii paraților de la plata acestora .
Totodată, modalitatea in care s-a admis numai in parte acțiunea de prima instanța era eronata si din punct de vedere al echității: aceasta modalitate presupune ca pentru orice cheltuiala noua, chiar daca este contractata si face parte din obiectul acțiunii, sa se formuleze o cerere noua, ceea ce este total ineficient si contraproductiv si duce la o durata mult mai mare a lucrărilor, si asa urgente .
Totodată, a obliga parații numai la cheltuielile efectiv plătite si nu si la cele contractate (care au același caracter de certitudine fiind inserate . neechitabil si in raport cu restul proprietarilor, respectiv cei care plătesc de buna voie: aceștia achita sumele in baza unui contract si sunt nevoiți sa le recupereze ulterior de la rau - platnici, ceea ce nu este echitabil si corect, cu atât mai mult cu cat aceștia sunt nevoiți sa acopere cheltuielile rau - platnicilor si apoi sa încerce sa le recupereze (aspect care dincolo de faptul ca nu este echitabil, este uneori imposibil, având in vedere cuantumul mare al cheltuielilor si cota - parte deținuta de parați împreuna, care este peste 50%).
Mai mult decât atât, aceasta soluție poate conduce la o situație absurda si imposibil de pus in practica. In situația in care toți proprietarii ar refuza plata inainte de a fi acționați in judecata, nimeni nu ar putea fi acționat in judecata inainte ca vreo plata sa fie efectuata, ceea ce ar conduce la o imposibilitate de a se mai efectua orice lucrare. Aceasta varianta ar presupune existenta unui «finanțator» care sa efectueze plățile si ulterior sa le recupereze de la rau - platnici, situație practic imposibila de transpus in realitate si oricum, indezirabila si neechitabila.
In drept, art. 304 ind. 1 C. Pr. Civ.
P. recursul declarat de pârâții recurenți C. T., C. I., C. P., Miculți M., C. I. și C. C., s-a solicitat modificarea în tot a hotărârii atacate în sensul respingerii acțiunii reclamanților și admiterii cererii reconventionale.
În motivare se arată că în cauza sunt deplin aplicabile dispozițiile art.304 ind.l din vechiul cod de procedură civilă, potrivit cărora " recursul declarat împotriva unei hotărâri care, potrivit legii, nu poate fi atacată cu apel nu este limitat la motivele de casare prevăzute în art.304, instanța putând să examineze cauza sub toate aspectele "
În consecință se vor indica atât motive de nelegalitate cât și de netemeinicie, de asemenea considerăm că ne aflăm într-o procedură devolutivă, încât se vor propune și noi probe.
Hotărârea atacată este nelegală întrucât nu a ținut cont de reglementările privind asociațiile de proprietari și de dispozițiile Legii 230-2007 potrivit cărora obținerea autorizațiilor de construcție precum și efectuarea de lucrări comune se face numai cu acordul unei majorități calificata a membrilor asociației.
Atât reclamanții cât și instanța de fond au ignorat probele în apărare potrivit cărora reabilitarea clădirii cu valoare istorică s-ar fi putut realiza prin Centrul pentru Reabilitarea Cartierelor Istorice din Timișoara și societatea germană GTZ, entități care asigurau în mod GRATUIT întocmirea documentațiilor necesare obținerii autorizației de construcție.
Recurenții consideră că prin angajarea unor cheltuieli inutile reclamanții au acționat cu vădită rea-credință, sfidând dispozițiile pertinente ale art.14 și 15 din Noul Cod Civil.
Recurenții au demarat mai multe acțiuni pentru reabilitarea imobilului dar s-au lovit de refuzul nejustificat al celorlalți proprietari, astfel că au fost obligați să se adreseze instanțelor de judecată.
P. Sentința civilă nr._ din 12.10.2010 a Judecătoriei Timișoara în Dos._/325/2009, Decizia nr. 68 și 59/2012 pronunțată de Tribunalul T. în dos._/325/2009 și Decizia civilă nr. 2520/R/5.12.2012 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara în Dos._/325/2009 reclamanții din prezenta cauză au fost obligați să își dea acordul scris pentru obținerea autorizației de construcție și reabilitare a părților comune indivize ale clădirii, cu valoare istorică, din Timișoara, Bv. l6 Decembrie 1989, nr.7.
Reclamanții nu numai că nu au respectat o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă ci au promovat cheltuieli neraționale la care îi obligă să participe.
Cu privire la cererea reconvențională instanța a respins-o cu motivația total neîntemeiată potrivit cărora pentru efectuarea unor " lucrări de igienizare " ar fi fost necesar acordul tuturor coproprietarilor. Cu cheltuieli de judecată
Asociația de Proprietari din Timișoara, ., nr. 7, a formulat întâmpinare la recursul promovat de pârâții C. T., C. I., C. P., M. M., C. I., C. C., solicitând respingerea acestuia, cu cheltuieli de judecata, precum si admiterea recursului reclamantei.
In primul rand, se invocă excepția nulității recursului, întrucât recursul este, practic, nemotivat: spre exemplu, nu se indica ce dispoziții ale legii 230/2007 s-ar fi incalcat sau ce probe in apărarea dansilor ar fi fost ignorate.
Se apreciază ca, desi este adevărat ca in speța sunt incidente prevederile art. 304 ind. 1 din vechiul Cod de Procedura Civila, aceste dispoziții privesc numai faptul ca acest tip de recurs nu este limitat la motivele de casare prevăzute de art. 304 si instanța poate analiza cauza sub toate aspectele, insa consideram ca inclusiv acestui tip de recurs ii sunt aplicabile dispozițiile art. 303, alin. 1 C. pr. Civ., potrivit cărora "recursul se va motiva prin insasi cererea de recurs sau inauntrul termenului de recurs". Recursul prevăzut de art. 304 ind. 1 C. pr. civ. este un recurs, si nu un apel, motiv pentru care i se aplica dispozițiile procedurale aplicabile acestei cai de atac, si nu cele ale apelului, care sunt aplicabile, potrivit art. 316 C. pr. civ., numai in măsura in care nu sunt potrivnice celor privitoare la recurs. Dispozițiile care prevăd ca motivele de apel pot fi depuse la primul termen de judecata sunt inlaturate in mod expres de art. 303 C. pr. civ., care dispun ca motivele de recurs se depun inauntrul termenului de recurs.
Asa fiind, recursul paraților este nul din lipsa motivării si, chiar daca suntem in situația prevăzuta de art. 304 ind. 1 C. pr. civ., caracterul devolutiv al acestei cai de atac nu presupune ca partea sa aiba dreptul sa nu isi motiveze recursul in termenul legal.
In subsidiar, se considera ca orice motive ar fi formulate de parați ulterior expirării acestui termen, sunt tardive si nu pot fi avute in vedere.
Susținerile cu privire la pretinsa rea - credința a reclamanților dovedesc in realitate reaua — credința de care dau dovada parații: aceștia nu au probat îndeplinirea condițiilor impuse de GTZ (care oricum aveau in vedere numai proiectarea, in condiții restrictive la care proprietarii nu se încadrează, nu si lucrările efective), iar hotărârile instanțelor din dosarul_/325/2009 depuse alăturat recursului (depuse si in prima instanța) nu prezintă nicio relevanta, cata vreme Asociația - la data obligării la acord - obținuse deja autorizația de construire (hotărârile judecătorești rămânând deci fara obiect - nefiind nicidecum vorba de o nerespectare a acestora).
Cata vreme restul coproprietarilor dețin la rândul lor aproape jumătate din imobil, ar fi absurd sa își majoreze singuri in mod "nerational" costurile, pe care si asa le suporta cu dificultate, din cauza atitudinii paraților.
Este de neinteles cum se susține ca reclamanta recurentă ar fi de rea-credința, ca demersurile lor s-au lovit de refuzul "nejustificat", cata vreme numai recurenta fiind cea care a suportat toate cheltuielile până la aceasta data, fiind nevoiți sa suporte inclusiv cota - parte a paraților, ca urmare a refuzului nejustificat al acestora de a participa la cheltuielile care le incumba potrivit pârtilor comune indivize deținute in proprietate.
Cu privire la cererea reconventionala, in mod justificat instanța de fond a respins-o, in considerarea faptului ca lucrările au fost realizate in mod nelegal.
Totodată, cu privire la cererea reconventionala, se ridica si excepția lipsei calității procesuale pasive a asociației de proprietari cu privire la cererile formulate, excepție de ordine publica ce poate fi invocata in orice faza procesuala.
In susținerea acestei excepții, se apreciază ca orice lucrări de tipul celor invocate de parații - reclamanți reconventionali, numai in măsura in care ar fi fost efectuate in mod legal, ceea ce nu este cazul, dupa cum corect s-a reținut de către instanța de fond - ar fi cheltuieli pe cota - parte indiviza de proprietate, acestea neputandu-se solicita din partea Asociației de proprietari, neexistand niciun temei juridic pentru aceasta solicitare, asociația neavand calitate procesuala pasiva pentru a fi obligata la plata acestora.
Pentru toate cele expuse, s-a solicitat respingerea recursului paraților, precum si admiterea recursului reclamantei, cu cheltuieli de judecata.
În recurs nu au fost administrate probe noi.
Analizând recursurile declarate în cauză, prin prisma motivelor invocate în calea de atac și prin raportare la probele administrate in fata judecatoriei, cu aplicarea corespunzatoare a art. 304 ind. 1și 312 alin.1 C.pr.civ., tribunalul constată că acestea sunt neîntemeiate.
În privința recursului declarat de recurenta reclamantă Asociația de Proprietari din Timișoara, ., nr.7, tribunalul reține următoarele:
În temeiul art. 167 C. de la 1865, aplicabil și în recurs, tribunalul se va pronunța cu prioritate asupra excepțiilor invocate de reclamanta recurentă prin întâmpinare.
Potrivit dispozitiilor art. 3021 alin. (1) lit. c C. de la 1865 cererea de recurs trebuie sa cuprinda sub sanctiunea nulitatii dezvoltarea motivelor de fapt si de drept pe care se întemeiaza, în cazul prevăzut de art. 3041 C. de la 1865 (în cauză), recursul nefiind limitat la motivele de casare prevăzute de art. 304 C. de la 1865.
Examinând recursul promovat de pârâții C. T., C. I., C. P., M. M., C. I., C. C., tribunalul constata ca acesta îndeplineste cerintele legale, prevazute de art. 3021 alin. (1) lit. c C., întrucât sunt indicate motivele de nelegalitate și netemeinicie ale hotărîrii recurate cât și dispozițiile legale apreciate de recurenți ca incidente – Legea 230/2007, art. 14, 15 NCPC, astfel încât va respinge exceptia nulitatii recursului, excepție invocată de intimata reclamanta ASOCIAȚIA DE P. DIN TIMIȘOARA, ., nr. 7, ca neîntemeiată.
În privința exceptiei lipsei calității procesuale pasive a reclamantei parate ASOCIAȚIA DE P. DIN TIMIȘOARA, ., nr. 7, cu privire la cererea reconvențională formulata de paratii reclamanti C. T., C. I., C. P. și M. M., tribunalul reține următoarele:
Calitatea procesuală pasivă presupune identitatea dintre cel chemat în judecată și cel care este subiect pasiv în raportul juridic dedus judecății.
Cum cererea reconvențională a paraților reclamanti C. T., C. I., C. P. și M. M. de obligare a reclamantei pârâte la plata sumei de 35.000 lei reprezentând cheltuieli partiale aferente lucrărilor de igenizare a podului și subsolului imobilului, a fost întemeiată pe dispozițiile Legii nr. 230/2007 privind asociațiile de proprietari, tribunalul apreciază că reclamanta pârâtă ASOCIAȚIA DE P. DIN TIMIȘOARA, ., nr. 7, are calitate procesuală pasivă în cauză, urmând a respinge excepția ca neîntemeiată.
În privința criticii recurentei potrivit căreia în mod greșit prima instanță a admis acțiunea in raport numai cu cheltuielile de proiectare (21.787,95 lei) si lucrările anterioare de reparații coșuri (3190,92 lei), respingând in mod nejustificat pretențiile legate de lucrările contractate in 17.03.2014 si parțial efectuate, tribunalul reține următoarele:
Potrivit art. 112 pc.3 C. de la 1865 obiectul cererii de chemare în judecată trebuie să fie determinat sau determinabil, iar orice mărire sau micșorarea a câtimii obiectului cererii trebuie făcută în condițiile prevăzute de art. 132 alin.2 pc.2 C. de la 1865.
Potrivit art. 379 alin. 4 C. de la 1865 o creanță este lichidă atunci când câtimea ei este determinată prin însuși actul de creanță sau când este determinabilă cu ajutorul actului de creanță sau și a altor acte neautentice, fie emanând de la pârât, fie recunoscute de el, fie opozabile lui în baza unei dispoziții legale sau a stipulațiilor conținute în actul de creanță, chiar dacă prin aceasta determinare ar fi nevoie de o deosebită socoteală. Totodată, creața este exigibilă când este ajunsă la scadență.
P. urmare, cât timp pentru pretențiile legate de lucrările contractate in 17.03.2014 și parțial efectuate și achitate după această dată, reclamanta recurentă nu a înțeles să-și precizeze cuantumul pretențiilor solicitate în condițiile articolelor indicate anterior, în mod corect prima instanță nu a admis și sumele ce au fost achitate de reclamantă în temeiul acestui contract, având în vedere că la momentul introduceriii cererii de chemare în judecată si al precizării de acțiune din data de 11.06.2012, aceste cheltuieli nu erau efectuate, deci nu erau certe, lichide și exigibile. Tribunalul nu va putea primi susținerile contrare ale recurentei reclamante, chiar dacă capătul de cerere al acțiunii avea o formulare generală, cât timp nu a existat o precizare expresă a acțiunii în privința câtimii obictului cererii.
Pentru aceste considerente, tribunalul va respinge recursul declarat în cauză de reclamanta Asociația de Proprietari din Timișoara, ., nr.7, fără cheltuieli de judecată, necuvenite, prin raportare la dispozițiile art. 274 alin. 1 C. de la 1865.
În privința recursului declarat de către recurenții-parati C. T., C. I., C. P., M. M., C. I. și C. C., minori, prin reprezentant legal L. M., tribunalul reține următoarele:
Un prim motiv de recurs a fost reprezentat de faptul că, în opinia recurențiilor, hotărârea atacată este nelegală întrucât nu a ținut cont de reglementările privind asociațiile de proprietari și de dispozițiile Legii 230/2007 potrivit cărora obținerea autorizațiilor de construcție precum și efectuarea de lucrări comune se face numai cu acordul unei majorități calificata a membrilor asociației.
Tribunalul reține că recursul poate fi exercitat numai pentru motive ce au făcut analiza instanței anterioare. Aceasta este una din aplicațiile principiului legalității căilor de atac și se explică prin aceea că, în calea se atac a recursului exercitat în condițiile art. 3041 C. de la 1865, pot fi invocate doar critici care au fost aduse și în fond. Numai în acest fel se respectă principiul dublului grad de jurisdicție, deoarece în ipoteza contrară, s-ar ajunge la situația ca anumite apărări, susțineri ale părților, să fie analizate pentru prima oară de instanța investită cu calea extraordinară de atac.
Ori, din analiza întâmpinărilor depuse de parati C. T., C. I., C. P., M. M., C. I. și C. C., minori, prin reprezentant legal L. M., la prima instanță se poate constata că aceștia au invocat nelegalitatea hotărârii adunării asociației de proprietari pentru prima dată în fața instanței de recurs, astfel încât, raportat la considerntele expuse anterior, critica recurenților sub acest aspect apare ca inadmisibilă urmând a fi respinsă ca atare.
Susținerile recurenților pârâți potrivit cărora reabilitarea clădirii cu valoare istorică s-ar fi putut realiza prin Centrul pentru Reabilitarea Cartierelor Istorice din Timișoara și societatea germană GTZ, entități care asigurau în mod gratuit întocmirea documentației necesare obținerii autorizației de construcție, astfel încât, prin angajarea unor cheltuieli inutile reclamanții au acționat cu vădită rea-credință, nu pot fi reținute de instanța de recurs, cât timp, pârâții recurenți nu au probat îndeplinirea condițiilor impuse de GTZ iar prin somatia nr. 194/13.06.2009 Directia Politiei Comunitare Timisoara i-a pus în vedere recurentului pârât C. T. ca în termen de 30 de zile să ia măsuri de curătirea fatadei locuintei, constatându-se că la imobilul respectiv au căzut bucăti de tencuială din materialul acoperisului direct pe trotuar, punând astfel în pericol viata si integritatea trecătorilor.
Cu privire la cererea reconventionala, tribunalul apreciază că in mod justificat instanța de fond a respins-o, in considerarea faptului ca lucrările au fost realizate in mod nelegal, cât timp cererea reconvențională a paraților reclamanti C. T., C. I., C. P. și M. M. a fost întemeiată pe dispozițiile Legii nr. 230/2007 privind asociațiile de proprietari, în care se prevede că unul dintre coproprietari poate efectua reparartii la părtile comune din clădire, numai cu acordul asociatiei de proprietari. Cum în cauză, din depozitia martorului B. G. (audiat la prima instanță) a rezultat că pârâtul C. T. a betonat toată curtea imobilului fără să aibă consimtământul celorlati coproprietari, martorul declarând că nici pentru igienizarea podului imobilului, pârâtul nu a avut autorizatie pentru respectiva lucrare iar din depozitia martorului P. Coriloan (audiat la prima instanță) a reiesit că acelasi pârât a efectuat lucrări si în subsolul imobilului, în aceleasi conditii, fără a avea acordul celorlati coproprietari, rezultă că lucrările au fost executate fără să existe hotărârea adunării generale, condiții în care obligatia de a achita contravaloarea acestora nu revine asociației, coproprietarul care le-a efectuat putând eventual recupera, în cotă parte, de la ceilalti coproprietari, contravaloarea acestora.
Pentru aceste considerente, tribunalul va respinge recursul declarat în cauză de parati C. T., C. I., C. P., M. M., C. I. și C. C., minori, prin reprezentant legal L. M., fără cheltuieli de judecată, necuvenite, prin raportare la dispozițiile art. 274 alin. 1 C. de la 1865.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge exceptia nulitatii recursului formulat de către recurentii parati C. T., C. I., C. P., M. M., C. I. și C. C., minori, prin reprezentant legal L. M., excepție invocată de intimata reclamanta ASOCIAȚIA DE P. DIN TIMIȘOARA, ., nr. 7, ca neintemeiata.
Respinge exceptia lipsei calității procesuale pasive a reclamantei parate ASOCIAȚIA DE P. DIN TIMIȘOARA, ., nr. 7, cu privire la cererea reconvențională formulata de paratii reclamanti C. T., C. I., C. P., M. M., C. I. și C. C., minori, prin reprezentant legal L. M., ca neîntemeiată.
Respinge recursul civil formulat de catre recurenta-reclamanta ASOCIAȚIA DE P. DIN TIMIȘOARA, ., nr. 7, cu domiciliul procedural ales în Timișoara, ..3, ., jud. T., împotriva Sentintei civile nr._/10.11.2014 pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosar nr._, în contradictoriu cu intimatii - parati C. T., C. I., C. P., M. M., C. I. și C. C., minori, prin reprezentant legal L. M., cu domiciliul procedural ales la Cabinet de Avocat L.-D. A., din Timișoara, ./B, ., jud. T., ca neintemeiat.
Respinge recursul civil formulat de către recurenții-parati C. T., C. I., C. P., M. M., C. I. și C. C., minori, prin reprezentant legal L. M., împotriva Sentintei civile nr._/10.11.2014 pronunțată de Judecatoria Timisoara în dosar nr._, în contradictoriu cu intimata - reclamanta ASOCIAȚIA DE P. DIN TIMISOARA, ., nr. 7, ca neintemeiat.
Respinge cererea recurentei-reclamante ASOCIAȚIA DE P. DIN TIMIȘOARA, ., nr. 7, de obligare a intimatilor - parati C. T., C. I., C. P., M. M., C. I. și C. C., minori, prin reprezentant legal L. M., la plata cheltuielilor de judecata.
Respinge cererea recurentilor - parati C. T., C. I., C. P., M. M., C. I. și C. C., minori, prin reprezentant legal L. M., de obligare a intimatei - reclamanta ASOCIAȚIA DE P. DIN TIMIȘOARA, ., nr. 7, la plata cheltuielilor de judecată.
Irevocabila.
Pronunțată în ședința publică de la 10.06.2015.
Președinte, C. Ț. | Judecător, R. A. | Judecător, O. M. M. |
Grefier, A. I. C. |
T.C./A.C., 24.07.2015/ 29 Iunie 2015, 2 ex
| ← Rezoluţiune contract. Sentința nr. 2420/2015. Tribunalul TIMIŞ | Conflict de competenţă. Decizia nr. 2401/2015. Tribunalul TIMIŞ → |
|---|
