Partaj judiciar. Decizia nr. 35/2014. Tribunalul TIMIŞ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 35/2014 pronunțată de Tribunalul TIMIŞ la data de 16-01-2014 în dosarul nr. 35/2014
ROMÂNIA
TRIBUNALUL T.
SECȚIA IA CIVILĂ
Dosar nr._
DECIZIA CIVILĂ NR. 35/R
Ședința publică din 16.01.2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE: A. A.
JUDECĂTOR: C. B.
JUDECĂTOR: D. B.
GREFIER: A. T.
S-a luat în examinare recursul civil declanșat de către recurenta-reclamantă D. P. contra încheierii civile date de Judecătoria Timișoara la data de 30.09.2013 în dosar nr._ 1*, în contradictoriu cu intimatul-pârât N. I., având ca obiect partaj judiciar.
La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă, în reprezentarea recurentei, lipsă, avocat N. L., lipsă fiind intimatul.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care se constată că, prin Serviciul Registratură, în data de 14.01.2014, au fost depuse de către recurentă, prin avocat, chitanțele ce atestă plata taxei judiciare de timbru, în cuantum de 4 lei și timbru judiciar de 0,15 lei.
Nemaifiind alte cereri de formulat, probe cu înscrisuri de administrat sau excepții de invocat și constatând că, în atare situație, controlul judiciar se privește a fi finalizat, tribunalul constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra recursului promovat în cauză.
Reprezentanta recurentei solicită admiterea recursului, conform motivelor invocate.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin încheierea civilă dată de Judecătoria Timișoara la data de 30.09.2013 în dosar nr._ 1*, s-a dispus menținerea măsurii suspendării cauzei, întrucât reclamanta D. P. nu s-a conformat dispozițiilor instanței, respectiv nu a făcut dovada calității de moștenitor.
Contra acestei încheieri, în termen legal, uzând de dreptul conferit de legea procesuală civilă, a declanșat calea de atac a recursului reclamanta D. P., solicitând admiterea căii de atac, casarea încheierii recurate și trimiterea cauzei pentru continuarea judecății în primă instanță sau modificarea în sensul de a se dispune admiterea cererii de repunere pe rol și restituirea cauzei la prima instanță pentru continuarea judecății.
În susținerea căii de atac, recurenta a învederat că la data de 03.09.2012 Judecătoria Timișoara a dispus prin încheiere suspendarea cauzei în temeiul art. 243 pct. 1 Cod proc. civ pentru introducerea în cauză a moștenitorilor defunctului său soț, D. D., reclamant în cererea introductivă.
La data de 30.08.2013 recurenta a înregistrat cererea de repunere a cauzei pe rol.
Prin încheierea pronunțată de Judecătoria Timișoara la termenul din data de 30.09.2013 (datată 30.09.2012 dintr-o eroare materială a instanței) a fost menținută măsura suspendării, instanța reținând că nu a făcut dovada calității.
Soluția de menținere a suspendării este nelegală pentru următoarele motive.
Prin cererea de repunere pe rol a cauzei a arătat că în timpul procesului, anterior decesului soțului său, a încheiat cu acesta actul de partaj voluntar autentificat sub nr. 1275/09.07.2012 privind imobilul situat în Timișoara, ., înscris în CF nr._ Timișoara (provenită din conversia de pe hârtie a CF nr. 7551), nr. top_/1, prin care i s-au atribuit în proprietate exclusivă construcțiile imobilului în cotă de 1/1 și terenul în cotă de 8/16 părți. Dreptul său de proprietate a și fost intabulat ca atare în cartea funciară a imobilului. Atât actul de partaj cât și extrasul de carte funciară au fost atașate cererii de repunere pe rol.
Pe cale de consecință, soțul său ulterior decedat i-a transmis în timpul vieții dreptul de proprietate asupra imobilului al cărui teren formează obiectul litigiului, această transmisiune prin partaj având caracter declarativ. Odată cu transmiterea dreptului de proprietate, el i-a transmis și calitatea procesuală activă în cauza de față, ceea ce înseamnă că doar recurenta are această calitate în nume propriu, ca unic proprietar al construcțiilor și al cotei de 8/16 părți din teren, înțelegând să-și însușească demersul procesual și cu privire la cota de proprietate dobândită prin partaj.
D. consecință, în cauză nu mai pot avea calitate procesuală moștenitorii defunctului și de aceea nu mai este necesară nici introducerea în cauză a acestora și nici dovada calității de moștenitor.
Pe de altă parte însă, a dovedit că în calitatea sa de soție supraviețuitoare (conform actului de căsătorie aflat la dosar), a acceptat moștenirea prin declarația de acceptare autentificată sub nr. 974/22.05.2013, depusă odată cu cererea de repunere pe rol. Prin urmare, a făcut dovada calității sale de moștenitor, chiar dacă aceasta nu mai era necesară, situație în care instanța a reținut în mod greșit că nu s-a conformat dispozițiilor sale și a dispus în mod nelegal menținerea măsurii suspendării cauzei.
Recurenta solicită instanței să observe că prin încheierea recurată Judecătoria nu face niciun fel de referire la înscrisurile depuse odată cu cererea de repunere pe rol și la efectele acestora. Nu există nicio motivare referitoare la partajul încheiat de reclamantă cu soțul său prin act autentic, dar nici cu privire la calitatea sa dovedită și la dovada acceptării moștenirii. Aceasta, deși înscrisurile respective confirmă susținerile sale sub toate aspectele de mai sus. In acest context încheierea nu cuprinde motivele pe care se sprijină, iar prima instanță nu s-a pronunțat asupra motivelor invocate de reclamantă în cererea de repunere pe rol.
Totodată, Judecătoria a dat o interpretare greșită situației din speță față de existența partajului al cărui efect îl constituie transmiterea în favoarea recurentei a calității procesuale active de a solicita ieșirea din indiviziune, așa cum a arătat mai sus și a pronunțat încheierea atacată fără să observe că nu se justifică menținerea măsurii în baza art. 243 alin. 1. pct. 1 C. proc. civ., text ale cărui cerințe nu sunt îndeplinite.
In consecință, față de motivele expuse mai sus, solicită instanței să admită prezentul recurs, să caseze încheierea recurată și să dispună trimiterea cauzei pentru continuarea judecății în primă instanță sau să o modifice în sensul de a dispune admiterea cererii de repunere pe rol și să restituie cauza la prima instanță pentru continuarea judecății.
În drept, art. 244 ind. 1, art. 304 ind. 1 coroborat cu art. 304 pct. 7, 8 și 9 C proc. civ, precum și cu art. 312 alin. 3 și 5 C. proc. civ.
Solicit judecarea cauzei în condițiile art. 242 alin. 2 C.proc.civ.
Examinând legalitatea și temeinicia hotărârii atacate, prin prisma motivelor de recurs formulate, cu observarea particularităților pricinii, reproșurile ce se aduc primei instanțe se verifică a fi întemeiate pentru cele ce succed.
Reluând recapitulativ actele și lucrările dosarului, tribunalul observă că, în adevăr, prin actul de partaj voluntar autentificat sub nr. 1275/09.07.2012 privind imobilul situat în Timișoara, ., înscris în CF nr._ Timișoara (provenită din conversia de pe hârtie a CF nr. 7551), nr. top_/1, defunctul D. D. i-a atribuit în proprietate exclusivă construcțiile imobilului în cotă de 1/1 și terenul în cotă de 8/16 părți, recurenta intabulându-se și în cartea funciară. Context în care, în adevăr, în speță a operat o transmisiune a calității procesuale active între cei doi soți, defunctul D. D., nemailegitimând de la data perfectării actului de partaj voluntar nici calitatea și nici interesul în a continua acțiunea de partaj judiciar pendinte (de vreme ce nu mai deține nici-o cotă parte din imobilul supus partajului).
Dar abstracție făcând de cele expuse, și încă cererea de repunere pe rol se cerea a fi admisă și din perspectiva dispozițiilor art. 245 apartenente legii procedurale civile de la 1865. de vreme ce, reclamanta-recurentă a făcut dovada calității de moștenitor după soțul prin depunerea la dosar a declarației de acceptare a succesiunii acestuia, autentificată sub nr. 974/22.05.2013.
De altă parte, tribunalul observă că, deși textul de lege impune ca o condiție necesară dovedirea calității de moștenitor, dacă procedura succesorală nu a fost declanșată, aceasta se poate face și în fața instanței, prin acte de stare civilă, testament sau martori.
Față de cele menționate, tribunalul, în temeiul art. 312 alin. 1 c. proc. civ. va admite recursul declanșat de către recurenta-reclamantă D. P. contra încheierii civile date de Judecătoria Timișoara la data de 30.09.2013 în dosar nr._ 1*, în contradictoriu cu intimatul-pârât.
Va casa încheierea recurată în sensul că va admite cererea de repunere pe rol a prezentei cauze suspendate în condițiile de exigență ale art. 243 alin. 1 pct. 1 c. proc. civ. la data de 4.09.2012 și dispune continuarea judecății de către aceeași Judecătorie Timișoara.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declanșat de către recurenta-reclamantă D. P. contra încheierii civile date de Judecătoria Timișoara la data de 30.09.2013 în dosar nr._ 1*, în contradictoriu cu intimatul-pârât N. I..
Casează încheierea recurată în sensul că admite cererea de repunere pe rol a prezentei cauze suspendate în condițiile de exigență ale art. 243 alin. 1 pct. 1 c. proc. civ. la data de 4.09.2012 și dispune continuarea judecății de către aceeași Judecătorie Timișoara.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi 16.01.2014.
Președinte, Judecător, Judecător,
A. A. C. B. D. B.
Grefier,
A. T.
Red. A.A.
Tehnored. A.T.
Ex. 2/06.02.2014
Prima instanță: jud. L. R.
| ← Evacuare. Decizia nr. 1332/2013. Tribunalul TIMIŞ | Legea 10/2001. Sentința nr. 908/2014. Tribunalul TIMIŞ → |
|---|
