Anulare act. Decizia nr. 709/2013. Tribunalul TULCEA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 709/2013 pronunțată de Tribunalul TULCEA la data de 16-10-2013 în dosarul nr. 1036/253/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL TULCEA
SECȚIA CIVILĂ DE C. A. ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ NR. 709
Ședința publică de la 16 octombrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE L. D. P.
Judecător V. A.
Judecător S. R.
Grefier D. B.
Pe rol judecarea recursului civil formulat de recurenta-pârâtă U. A. TERITORIALĂ prin PRIMĂRIA COMUNEI S., cu sediul în ., împotriva sentinței civile nr. 209 din 18 martie 2013 pronunțată de Judecătoria Măcin în dosarul nr._, având ca obiect „anulare licitație”, în contradictoriu cu intimata reclamantă ASOCIAȚIA C. de OVINE "GÂRLA SĂPATĂ ", cu sediul în ..
Dezbaterile asupra recursului civil au avut loc în ședința publică din data de 25.09.2013, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea dată, ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, când, având nevoie de timp pentru studiul actelor și lucrărilor dosarului, instanța a amânat pronunțarea succesiv la data de 02.10.2013, 09.10.2013 și 16.10.2013, când a hotărât următoarele:
TRIBUNALUL,
Prin cererea înregistrată sub nr._ la Tribunalul Tulcea, reclamanta Asociația C. de Ovine „Gârla Săpată” a chemat în judecată pârâta U. A. Teritorială prin Primăria ., solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea licitației organizată de pârâtă în data de 29 aprilie 2011 privind concesionarea suprafeței de 144,25 ha din izlazul comunal.
Ulterior, printr-o cerere precizatoare, arată că în fapt solicită anularea ca nelegale a actelor care au stat la baza organizării licitației, respectiv caiet de sarcini, studiu de oportunitate, hotărârea nr. 15 din 28.02.2011 și procesul verbal de licitație din 29 aprilie 2011.
Prin sentința civilă nr. 5317 din 21.09.2012 Tribunalul Tulcea - Secția de C. A. și Fiscal, a admis excepția de necompetență materială a Tribunalului Tulcea și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Măcin, jud. Tulcea, unde cauza a fost înregistrată sub nr._ din 31.10.2012.
Soluționând cauza, Judecătoria Măcin, prin sentința civilă nr. 209 din 18 martie 2013, a respins excepția competenței materiale, a respins excepția lipsei de obiect, a respins excepția lipsei de interes, a admis cererea, a dispus anularea actelor care au stat la baza licitației din 29 aprilie 2011 organizate de U.A.T. S. prin Primăria ., respectiv caietul de sarcini, studiul de oportunitate, HCL nr. 15 din 28.02.2011 și procesul verbal de licitație din 29 aprilie 2011.
Prin aceeași sentință a fost obligată U.A.T. S. să plătească reclamantei Asociația C. de Ovine „Gârla Săpată” din ., suma de 2500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a se pronunța în sensul celor de mai sus prima instanță a reținut cu privire la excepția de necompetență materială că în speță s-au scos la licitație suprafețe de teren care se află în domeniul privat al comunei S., jud. Tulcea și nu în domeniul public al acestei unități administrativ teritoriale. Din acest punct de vedere prima instanță consideră că una din părțile litigiului este o unitate administrativ teritorială și nu atrage implicit competența instanței de contencios administrativ, deoarece licitația se referă la bunuri aparținând domeniului privat, situație în care competența revine instanței de drept comun.
În ceea ce privește excepția lipsei de obiect, trebuie observat că potrivit precizărilor se solicită nu numai anularea Hotărârii Consiliului Local ci toate actele care au stat la baza organizării licitației din 29 aprilie 2011 adică caietul de sarcini, studiul de oportunitate și proces verbal de licitație, iar în aceste condiții nu se poate discuta de lipsa de obiect a acțiunii.
În ceea ce privește excepția lipsei de interes prima instanță a reținut că pentru a fi parte într-o procedură judiciară, se impune a fi îndeplinite anumite condiții, și anume reclamantul trebuie să facă dovada că are un interes juridic recunoscut și ocrotit de lege, născut și actual, personal și direct. Ori în speță nu mai sunt aplicabile prevederile Legii nr. 554/2004 a contenciosului administrativ ci Ordinul nr. 210/2009, Ordinul nr. 541/2009 ce a modificat și completat Ordinul nr. 226/2003 al Ministerului Agriculturii și OUG nr. 34/2006 care reglementează modul de încheiere a contractelor de concesiune a pășunilor către asociațiile crescătorilor de animale legal constituite. Potrivit art. 225 alin.2 lit.a din OUG nr. 34/2006, prin persoană vătămată se înțelege orice operator care are sau a avut un interes legitim în legătură cu respectiva procedură de atribuire și potrivit lit. b a suferit, suferă sau riscă să sufere un prejudiciu. Reclamanta este o asociație legal constituită, deținătoare a peste 1200 capete ovine, cu un interes direct asupra modului de încheiere a contractelor de concesiune.
Pe fondul cauzei a reținut prima instanță că deși în toate documentele de organizare a licitației se invocă prevederile OUG 54/2006, licitația s-a desfășurat pentru suprafețe de teren inventariate în domeniul privat al comunei S..
A reținut prima instanță că niciunul din actele procedurale componente licitației organizată de U.A.T. S. nu a fost întocmit în conformitate cu prevederile OUG 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii, iar acest act normativ este obligatoriu aplicabil în acest tip de contracte de concesiune.
Cum niciunul din acte nu îndeplinește condițiile generale prevăzute de lege instanța de fond a apreciat că acțiunea reclamantei este admisibilă motiv pentru care a fost admisă și s-a dispus anularea actelor care au stat la baza licitației din data de 29 aprilie 2011.
Împotriva acestei sentințe în termen legal a formulat recurs pârâta U.A.T. S. criticând sentința sub aspectul nelegalității și al netemeiniciei.
A arătat recurenta cu privire la excepția necompetenței materiale că atât Tribunalul Tulcea cât și Judecătoria Măcin au ignorat faptul că cel puțin Hotărârea Consiliului Local este un act administrativ în toate situațiile chiar dacă dispozițiile sale se referă la domeniul privat al UAT. Ambele instanțe ar fi trebuit să disjungă cererea privind anularea HCL nr.15/2011 și să dispună judecata acesteia de către instanța de contencios administrativ.
Arată recurenta că toate litigiile legate de procedura precontractuală, încheierea, modificarea sau stingerea contractului de concesiune sunt în competența instanțelor de contencios administrativ, aceasta rezultând din Ordinul nr. 541/2009 al Ministerului Agriculturii, Alimentației și Pădurilor.
A arătat recurenta cu privire la excepția lipsei de obiect că prin sentința civilă nr. 1204 din 8.02.2013 Tribunalul Tulcea a respins cererea de anulare a actelor componente ale licitației ca inadmisibilă. În al doilea rând, dacă se apreciază că, în speță, competența aparține instanței de drept comun, atunci trebuie recunoscut că actele respective nu au natura unor acte juridice, în sensul de manifestări de voință apte să nască, modifice sau să stingă raporturi juridice.
Orice acțiune în justiție presupune existența unui interes, în sens procedural, interes ce aparține persoanei care o formulează. În contextul Legii 554/2004 această condiție este reprezentantă de dreptul sau interesul legitim vătămat prin actul administrativ atacat sau prin refuzul de rezolvare a unei solicitări administrative.
Cu privire la excepția de prematuritate arată recurenta că înainte de a se solicita anularea unui act administrativ persoana vătămată trebuie să formuleze plângere prealabilă, în temeiul dispozițiilor art. 7 din legea contenciosului administrativ, iar această condiție nu este îndeplinită în cauză, neexistând o plângere adresată Consiliului Local prin care să se solicite revocarea HCL 15/2011.
Pe fondul cauzei recurenta arată că prin soluția criticată, prima instanță a considerat că niciunul din actele procedurale componente ale licitației nu a fost îndeplinit în conformitate cu OUG nr.34/2006 iar această susținere este incorectă. Recurenta a desfășurat o procedură de concesionare în acord cu dispozițiile actului normativ citat chiar dacă prin literele exprese s-au făcut la un alt act normativ si anume OUG nr.54/2006.
În concluzie s-a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii atacate și reținând cauza pentru judecata în fond să se pronunțe o soluție în sensul arătat în petitul cererii.
Examinând sentința atacată prin prisma motivelor invocate în recurs dar și din oficiu Tribunalul constă că recursul este întemeiat potrivit următoarelor considerente.
Prin sentința civilă nr. 5317 din 21.09.2012 Tribunalul Tulcea a admis excepția de necompetență materială a Tribunalului Tulcea și a declinat competența de soluționare a cauzei având ca obiect anulare act administrativ, în favoarea Judecătoriei Măcin.
La Judecătoria Măcin, recurenta din prezenta cauză U.A.T. . excepția necompetenței materiale însă această instanță s-a declarat competentă și a procedat la soluționarea în fond a cauzei. Potrivit art. 158 alin.2 C.pr.civilă dacă instanța se declară competentă va trece la judecarea pricinii, cel nemulțumit putând să facă, potrivit legii, apel sau recurs după darea hotărârii asupra fondului.
Prin hotărârea atacată Judecătoria Măcin a dispus anularea mai multor acte care au compus licitația din data 29 aprilie 2011, ca ansamblu de acte și operațiuni.
Licitația era compusă dintr-un ansamblu de acte și operațiuni, acte printre care era și HCL nr.15/2011, iar Judecătoria Măcin a anulat și această hotărâre a consiliului local.
În opinia instanței de recurs anularea acestei hotărâri este nelegală și a fost dată cu încălcarea competenței deoarece hotărârile consiliului local sunt acte administrative și în consecință sunt supuse în toate cazurile controlului Tribunalului ca instanță de contencios administrativ de drept civil.
În această situație hotărârea instanței de fond este nelegală deoarece a fost încălcată competența materială care în prezenta cauză aparține Tribunalului Tulcea, în primă instanță la secția de contencios administrativ.
Față de aceste considerente urmează a se admite recursul, a se casa hotărârea atacată și a se trimite cauza spre competentă soluționare Tribunalului Tulcea, în primă instanță, la secția de contencios administrativ.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul civil formulat de recurenta-pârâtă U. A. TERITORIALĂ prin PRIMĂRIA COMUNEI S., cu sediul în ., împotriva sentinței civile nr. 209 din 18 martie 2013 pronunțată de Judecătoria Măcin în dosarul nr._, având ca obiect „anulare licitație”, în contradictoriu cu intimata reclamantă ASOCIAȚIA C. de OVINE "GÂRLA SĂPATĂ ", cu sediul în ..
Casează hotărârea atacată și trimite cauza spre competentă soluționare Tribunalului Tulcea, în primă instanță la secția de contencios administrativ.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din data de 16 octombrie 2013.
Președinte, L. D. P. | Judecător, V. A. | Judecător, Ș. R. |
Grefier, D. B. |
Jud. fond. DA
Red. Jud. SR/15.11.2013
Tehnored. gref. GE/20.11.2013
| ← Revendicare imobiliară. Decizia nr. 512/2013. Tribunalul TULCEA | Acţiune pauliană. Sentința nr. 2268/2013. Tribunalul TULCEA → |
|---|
