Plângere contravenţională. Decizia nr. 105/2013. Tribunalul TULCEA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 105/2013 pronunțată de Tribunalul TULCEA la data de 25-09-2013 în dosarul nr. 1640/327/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL TULCEA
SECȚIA CIVILĂ
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ NR. 105
Ședința publică de la 25 Septembrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE L. D. P.
Judecător V. M.
Grefier D. B.
Pe rol fiind judecarea apelului civil formulat de către apelantul-petent I. C., cu domiciliul în loc. Piatra N., ., nr.16, ., ., împotriva sentinței civile nr. 2166 din data de 03 iunie 2013 pronunțată de Judecătoria Tulcea în dosarul nr._, având ca obiect „plângere contravențională” în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE al JUDEȚULUI TULCEA, cu sediul în mun. Tulcea, ., jud. Tulcea.
La apelul nominal făcut în ședința publică s-a constatat lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează părțile, obiectul cauzei și modul de îndeplinire a procedurii de citare; de asemenea, se învederează că, apelul este declarat și motivat în termen, scutit de la plata taxei de timbru și a timbrului judiciar, intimatul a depus întâmpinare la dosar, un exemplar întâmpinare s-a comunicat apelantului-petent, care a transmis prin fax, la dosar, răspuns la întâmpinare, după care:
Văzând că nu sunt motive de amânare, instanța constată dosarul în stare de judecată, în temeiul dispozițiilor art.394 din Noul Cod de Procedură Civilă declară dezbaterile închise, trecându-se la deliberare.
TRIBUNALUL,
Asupra apelului civil de față,
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei sub nr. 1640/327/2013, petentul I. C. a formulat plângere împotriva procesului-verbal de contravenție . nr._ întocmit la 09.02.2013 de I.P.J. Tulcea Serviciul Rutier.
Prin Sentința civilă nr. 2166 din data de 3 iunie 2013, Judecătoria Tulcea a respins plângerea contravențională, acțiune formulată de către petentul I. C., domiciliat în Piatra N., ., nr. 16, . împotriva procesului verbal . nr._ din 09.02.2013 întocmit de intimata INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI TULCEA, ca nefondata.
In temeiul art. 36 alin 2 din OG 2/2001, a fost obligat petentul I. C. la plata sumei de 30 lei către stat cu titlu de cheltuieli judiciare.
Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut că actul de constatare a contravenției a făcut dovada situației de fapt și a încadrării în drept, până la proba contrară, în concordanță cu dispozițiile art. 34 din O.G. 2/2001.
De altfel, conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare. Având în vedere aceste principii, instanța reține că procesul verbal de contravenție beneficiază de o prezumție relativă de veridicitate și autenticitate, permisă de Conventia Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care contestatorului i se asigură condițiile specifice de exercitare efectivă a dreptului de acces la justiție și a dreptului la un proces civil echitabil.
Prin procesul-verbal de contravenție . nr._ întocmit la 09.02.2013 de I.P.J. Tulcea - Serviciul Rutier, a fost sancționat I. C. pentru că a condus la 09.02.2013, orele 09,12 autovehiculul cu numărul de înmatriculare_ pe DN 22, în zona de limitare a vitezei la 50km/h, fiind înregistrat cu aparatul radar deplasându-se cu viteza de 84 km/h fapt ce a constituit contraventia prevăzută de art. 121 alin 1 și art. 102 alin. 2 din O.U.G. 195/2002.
Potrivit art. 121 alin 1 din Regulamentul de aplicare a O.U.G. nr. 195/2002 conducătorii de vehicule sunt obligați să respecte viteza maximă admisă pe sectorul de drum pe care circulă și pentru categoria din care face parte vehiculul condus, precum și cea impusă prin mijloacele de semnalizare.
Din înscrisurile depuse la dosar a rezultat că petentul a condus un vehicul cu viteza de 84 km /h pe un sector de drum unde viteza maxima era limitată la 50 km/h. Viteza a fost determinata prin utilizarea unui cinemometru pentru care organul constatator a demonstrat că exista verificare metrologică, document ce atesta calitatea de mijloc de măsurare legal.
Intrucât fapta pentru care a fost sancționat petentul este reprezentata de deplasarea cu un autovehicul cu viteza peste cea legala, întocmirea procesului- verbal de contravenție poate fi făcută de un alt agent decât cel care a vizualizat datele oferite de mijlocul tehnic de măsurare tocmai în considerarea faptului ca determinarea vitezei s-a făcut cu un mijloc tehnic și nu prin simțurile proprii ale agentului constatator. Dealtfel, agentul constatator nu ar putea determina viteza de deplasare a unui vehicul „ cu propriile simțuri ” ci doar prin intermediul unui mijloc tehnic.
A mai arătat petentul ca procesul-verbal de contravenție nu i-a fost comunicat.
In legatură cu acest aspect trebuie reținute dispozițiile art. 26 si art. 27 din O.G. nr. 2/2001.
Conform art. 26 alin 3 din O.G. 2/2001, în cazul în care contravenientul nu este prezent sau, deși prezent, a refuzat să semneze procesul-verbal (aspect susținut chiar de către petent), comunicarea acestuia, precum și a înștiințării de plată se face de către agentul constatator în termen de cel mult o lună de la data încheierii.
S-a constatat că termenul a fost respectat, comunicarea fiind efectuată la 18.02.2013.
In privința modului în care se face comunicarea, art. 27 din același act normativ prevede că procesul-verbal și înștiințarea de plată se comunica prin poștă, cu aviz de primire, sau prin afișare la domiciliul contravenientului, procesul verbal de afișare fiind semnat de un martor.
Și aceste prevederi legale au fost respectate, petentul, primind, sub semnătura, procesul-verbal.
A mai arătat petentul I. C. că procesul-verbal de constatare a contravenției nu cuprindea datele de identificare ale martorului.
In legatura cu acest aspect au fost retinute prevederile legale conform cărora martorul nu a facut altceva decât să confirme ca, la momentul încheierii procesului-verbal, contravenientul nu era de față, refuza sa semneze sau ca nu putea semna procesul verbal.
Din examinarea actului constatator s-a observat că martorul era indicat si avea consemnat CNP-ul. Faptul ca nu au fost trecute toate datele de identificare ale martorului nu conducea la concluzia ca procesul-verbal era lovit de nulitate atâta timp cât martorul putea fi identificat pe baza CNP, cod care este unic.
Din examinarea formei și cuprinsului actului constatator s-a observat ca acesta îndeplinește toate cerințele legale. Era descrisa faptă, erau consemnate împrejurările în care s-a produs, purta semnătura, cuprindea mențiuni referitoare la norma legala încălcată, etc.
Impotriva acestei sentințe civile a declarat apel, în termen legal, petentul I. C., criticând-o ca netemeinică și nelegală.
In motivarea apelului, s-a susținut în esență că soluția se întemeiază pe constatări eronate ale primei instanțe, că nici procesul-verbal încheiat la data de 12 mai 2008 și nici planșele foto prezentate nu sunt relevante cu privire la vinovăție, ele nedovedind nici faptul că pe acel sector de drum era limitată viteza de circulație și nici că petentul ar fi circulat.
Apelantul a mai arătat că prima instanță nu a analizat susținerile și apărările sale constatând în mod greșit valabilitatea procesului-verbal.
Prin întâmpinarea formulată în cauză de intimata I.P.J. Tulcea, s-a solicitat respingerea apelului, susținându-se cu privire la criticile formulate c ă acestea sunt neîntemeiate deoarece:
- fapta pentru care a fost sancționat petentul nu poate fi constatată decât cu un mijloc tehnic și nu prin propriile simțuri ale agentului constatator. Astfel, întocmirea procesului-verbal poate fi făcută și de un alt agent decât cel care a vizualizat datele oferite de mijlocul tehnic utilizat la măsurarea vitezei. De altfel, agentul constatator nici nu ar putea determina viteza de deplasare a unui vehicul „cu propriile simțuri”, ci doar prin intermediul unui mijloc tehnic;
- la dosarul cauzei există dovezile necesare, fiind depus procesul-verbal încheiat de Serviciul Drumuri Naționale Tulcea la data de 12.05.2008, din care rezultă că la km 182 de pe DN 22 – E 87, unde a fost înregistrat apelantul circulând cu viteza de 84 km/h, este instituită restricția de viteză la 50 Km/h;
- procesul-verbal de contravenție a fost comunicat petentului la data de 18.02.2013, acesta primind sub semnătură. Procesul-verbal nu i-a fost înmânat la momentul întocmirii lui, deoarece apelantul a refuzat să-l semneze, fapt recunoscut chiar de către acesta în cuprinsul plângerii contravenționale formulate. Refuzul acestuia de a semna procesul-verbal este confirmat de martorul asistent menționat în procesul-verbal de constatare a contravenției și de către agentul constatator în raportul întocmit în cauză. Astfel, în situația în care contravenientul refuză semnarea procesului-verbal, se face aplicarea art. 27 din O.G. nr. 2/2001, care prevede că procesul-verbal și înștiințarea de plată se comunică prin poștă, cu aviz de primire, sau prin afișare la domiciliul contravenientului. Prin urmare, așa cum corect a reținut și instanța de fond, procedura de comunicare a procesului-verbal s-a făcut cu respectarea prevederilor legale în materie și în termenul prevăzut de lege.
- referitor la lipsa datelor de identificare a martorului asistent menționat în procesul-verbal, numele și prenumele și CNP-ul acestuia sunt suficiente pentru identificare, având în vedere că acest cod numeric personal este unic, el fiind atribuit fiecărei persoane în parte. Astfel, lipsa celorlalte date de identificare nu poate duce la nulitatea procesului-verbal.
Examinând apelul declarat de petentul I. C. în raport de criticile formulate, având în vedere susținerile intimatei și înscrisurile aflate la dosar, tribunalul constată că apelul este nefondat.
Activitatea de constatare a contravenției se realizează și materializează în final, prin încheierea procesului-verbal, pe care agentul constatator îl poate întocmi atât în prezența cât și în lipsa făptuitorului, pe baza constatărilor personale și a probelor administrate de el. In realitate însă, nu în toate cazurile, contravențiile pot fi constatate în momentul comiterii lor, ci și ulterior, administrându-se în acest sens probele necesare.
Deși petentul-recurent a invocat o . neregularități ale procesului-verbal de constatare a contravenției, în mod corect a reținut prima instanță că acestea nu sunt de natură a conduce la anularea actului pentru motivele expuse în considerentele hotărârii atacate pe care tribunalul le însușește.
Cât privește vinovăția petentului, în speță, rezultă că procesul-verbal cuprinde toate mențiunile obligatorii prevăzute de lege, menționându-se faptul că viteza a fost măsurată cu aparatul radar tip PYTHON II, montat pe autospeciala cu numărul de înmatriculare_, abaterea fiind înregistrată pe caseta S 29, mențiuni ce se coroborează cu buletinul de verificare metrologică nr._/23.08.2012, aflat la dosarul cauzei, din care rezultă caracteristicile, seriile și tipul cinemometrului montat pe auto tip Dacia L. cu numărul de înmatriculare_ .
Din procesul-verbal depus de Serviciul de Drumuri Naționale Tulcea, rezultă că pe DN 22 – E 87 la km 182 unde a fost înregistrat circulând autoturismul, era instituită restricția cu viteză de 50 km/h.
Coroborate, înscrisurile aflate la dosar, conduc la concluzia că recurentul se face vinovat de săvârșirea contravenției reținute în sarcina sa și în mod corect prima instanță i-a respins plângerea.
Pentru considerentele expuse, tribunalul consideră că hotărârea atactă este pe deplin temeinică și legală, motiv pentru care va respinge apelul declarat de I. C..
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul civil formulat de către apelantul-petent I. C., cu domiciliul în loc. Piatra N., ., nr.16, ., ., împotriva sentinței civile nr. 2166 din data de 03 iunie 2013 pronunțată de Judecătoria Tulcea în dosarul nr._, având ca obiect „plângere contravențională” în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE al JUDEȚULUI TULCEA, cu sediul în mun. Tulcea, ., jud. Tulcea, ca nefondat.
Păstrează hotărârea atacată ca temeinică și legală.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din data de 25 septembrie 2013.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, GREFIER,
L. D. P. V. M. D. B.
04.10.2013
Red.jud.VM
Tehnored.DS/ex. 4
09.10.2013
| ← Plângere contravenţională. Decizia nr. 634/2013. Tribunalul... | Plângere contravenţională. Decizia nr. 638/2013. Tribunalul... → |
|---|
