Cerere de valoare redusă. Decizia nr. 804/2015. Tribunalul TULCEA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 804/2015 pronunțată de Tribunalul TULCEA la data de 06-10-2015 în dosarul nr. 804/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL TULCEA
SECȚIA CIVILĂ, DE C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ nr.804
Ședința publică din data de 06 octombrie 2015
Completul compus din:
Președinte: M. L. Șurculescu
Judecător: V. A.
Grefier: P. L.
S-a luat în examinare apelul civil declarat de către apelanta reclamanta L. P. HOCH UND TIEFBAU GMBH&CO KG, cu sediul în Timișoara, prin SCA S. și Asociații – cu sediul în Timișoara, ..3, ., județul T., impotriva sentintei civile nr.581/02.03.2015 pronuntata de Judecatoria Tulcea in dosarul nr._, avand ca obiect cerere de valoare redusă, in contradictoriu cu intimata-pârâta ., cu sediul în Tulcea, ., județul Tulcea.
Dezbaterile in apel au avut loc in sedinta publica din 22.09.2015, sustinerile in apel ale partii prezente fiind consemnate in incheierea de sedinta din acea dată, care face parte integranta din prezenta hotarare.
TRIBUNALUL:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată în data de 18.11.2014 sub nr._ pe rolul Judecătoriei Tulcea, având ca obiect cerere de valoare redusă, reclamanta L. P. HOCH-UND TIEFBAU GMBH & CO.KG în contradictoriu cu pârâta . a solicitat instanței ca prin hotărârea ce va pronunța să dispună obligarea pârâtei la plata sumei de 6331,58 lei reprezentând cheltuieli de judecată efectuate în dosarul nr._, precum și la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezenta cauză.
Prin sentința civilă nr.581/2.03.2015 Judecătoria Tulcea a admis excepția prematurității formulării acțiunii invocată din oficiu; a respins cererea de chemare în judecată, ca prematur introdusă și a respins capătul de cerere având ca obiect obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată ca neîntemeiat.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța de fond a reținut următoarele:
În fapt, pârâta a formulat cerere de chemare în judecată împotriva reclamantei, acțiunea având ca obiect ordonanță de plată fiind înregistrată pe rolul Tribunalului Tulcea sub nr._ . Hotărârea pronunțată în cauză a fost atacată cu apel de către reclamantă, aflat în curs de soluționare pe rolul Curții de Apel C., în sensul că prin încheierea de ședință din data de 27.02.2014 s-a dispus suspendarea judecății cauzei în temeiul art. 244 alin. (1) C. pr. civ. de la 1865, considerându-se că dezlegarea pricinii atârnă în totul sau în parte de existența sau neexistența unui drept ce face obiectul unei alte judecăți.
Prin decizia nr. 3232/23.10.2014 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul nr._ s-a respins ca nefondat recursul declarat de recurenta . împotriva încheierii de ședință din data de 27.02.2014 a Curții de Apel C., ceea ce înseamnă că s-a menținut soluția de suspendare a judecății în dosarul nr._ .
Instanța de fond a apreciat că art. 274 alin. (1) C. pr. civ. de la 1865 se interpretează în sensul că partea care cade în pretenții va fi obligată să plătească celeilalte părți cheltuielile de judecată, adică cheltuielile globale ocazionate de un proces finalizat cu pronunțarea unei hotărâri definitive care să statueze asupra pretenției deduse judecății și care să stabilească partea căzută în pretenții. Pe cale de consecință, instanța de fond a fost de părere că solicitarea în cadrul prezentei acțiuni a cheltuielilor ocazionate de judecarea unui recurs împotriva unei încheieri prin care s-a dispus suspendarea judecății, chiar și atunci când recursul a fost respins prin hotărâre irevocabilă, anterior finalizării definitive a judecății în dosarul nr._ aflat pe rolul Curții de Apel C., este prematură, în condițiile în care la acest moment nu se poate stabili cine este partea căzută în pretenții. Recursul judecat de Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul nr._ nu este un proces distinct, ci o etapă a procesului care face obiectul dosarului nr._ iar cheltuielilor efectuate de părți în cursul judecății li se aplică un regim juridic unitar, conform art. 274 alin. (1) C. pr. civ. de la 1865, și nu pe etape procesuale.
Împotriva acestei hotărâri, în termen legal, a declarat apel reclamanta L. P. HOCH UND TIEFBAU GMBH&CO KG, criticând-o ca fiind nelegală și netemeinică.
Astfel, a arătat apelanta că hotărârea apelată este nelegală sub aspectul invocării din oficiu a excepției prematurității formulării acțiunii și punerii în discuția părților, încălcându-se art.13 și art.14 N.C.pr.civ. Consideră că excepția prematurității formulării acțiunii, invocată din oficiu de către instanța de fond, este neîntemeiată, prematuritatea afectând o cerere de chemare în judecată atunci când una sau mai multe condiții de formă prealabile cererii de chemare în judecată și stipulate în mod obligatoriu de legiuitor, nu sunt îndeplinite/parcurse, ceea ce nu este cazul în cauză.
S-a mai arătat că argumentele reținute de prima instanță în motivarea hotărârii, sunt nefondate și în contradicție cu dispozițiile legale procedurale.
În termen legal, intimatul a formulat întâmpinare, solicitând respingerea apelului ca nefondat și menținerea ca legală și temeinică a hotărârii instanței de fond.
Examinând hotărârea atacată în raport de motivele de critică invocate, Tribunalul constată apelul fondat.
Prin cererea introdusă pe rolul Judecătoriei Tulcea, având ca obiect procedura prevăzută de art. 1025 și urm.Cod proc. civ., reclamanta L. P. HOCH UND TIEFBAU GMBH&CO KG a solicitat, în contradictoriu cu .. obligarea acesteia la plata sumei de 6.331,58 lei reprezentând cheltuieli de judecată efectuate în dosarul nr._, precum și la plata cheltuielilor de judecată din prezenta cauză.
La termenul acordat în cauză, fără citarea părților, instanța a invocat din oficiu, în baza disp. art. 247 Cod proc. civ. excepția prematurității formulării actiunii, pe care a unit-o cu fondul cauzei, și a reținut cauza în pronunțare, fără a mai comunica și a mai pune în discuția părților excepția invocată.
Prin dispozițiile art. 14 Cod proc. civ., este reglementat unul dintre principiile fundamentale ale procesului civil, și anume contradictorialitate, constând în aceea că instanța nu poate hotărî asupra unei cereri decât după citarea sau înfățișarea părților, acestea având dreptul de a discuta și argumenta orice chestiune de fapt sau de drept invocată în cursul procesului de către orice participant la proces, inclusiv de către instanța din oficiu.
Pentru a garanta respectarea acestui principiu, instanța este obligată, în orice proces, să supună discuției părților toate cererile, excepțiile și împrejurările de fapt sau de drept invocate.
In speță, așa cum am arătat, instanța a trecut direct la soluționarea excepției prematurității, pe care a invocat-o din oficiu, fără a o mai supune dezbaterii contradictorii a părților, admițând excepția și respingând acțiunea ca fiind prematură.
In ceea ce privește problema prematurității cererii, pentru acordarea cheltuielilor de judecată, instanța o apreciază ca neîntemeiată.
Apelanta-reclamată a solicitat acordarea cheltuielilor de judecată pe care le-a efectuat cu ocazia judecării cauzei nr._, de către I.C.C.J., respectiv a recursului declarat împotriva Incheierii de suspendare a judecății cauzei pronunțată la data de 27.02.2014, de Curtea de Apel C., în dosarul cu același număr.
Intrucât prin decizia irevocabilă pronunțată de I.C.C.J. la 23 octombrie 2014, recursul pârâtei .. a fost respins, reclamanta intimată s-a considerat îndreptățită la acordarea cheltuielilor de judecată constând în onorariu de avocat și cheltuieli de deplasare efectuate în vederea pregătirii apărării, în dosarul sus-menționat.
Dispozițiile art. 274 alin. 1 Cod proc. civ., de la 1865, stabilesc în mod clar, că partea care cade în pretenții, va fi obligată la cererea celeilalte părți, să-i plătească acesteia cheltuieli de judecată.
In speță, partea care a căzut în pretenții, conform textului procedural, în dosarul în care s-a solicitat acordarea cheltuielilor de judecată este tocmai recurenta .., nefiind prematur a se stabili acest aspect, prin raportare strict la judecata cauzei care a prilejuit cheltuielile de judecată solicitate.
Textul art. 274 Cod proc. civ. de la 1865, nu condiționează acordarea cheltuielilor de judecată efectuate într-o anumită etapă procesuală – fond, apel, recurs – de momentul pronunțării unei hotărâri definitive asupra pretenției dedusă judecății.
In raport de aceste considerente, reținând că prima instanță a soluționat procesul pe excepție, fără a analiza fondul cererii, fiind incidente dispozițiile art. 480 alin. 2 și 3 Cod proc. civilă, se va admite apelul formulat de L. P. HOCH UND TIEFBAU GMBH&CO KG și va fi anulată hotărârea atacată.
Având în vedere că apelanta a solicitat prin cererea de apel trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanțe, și pentru a nu lipsi apelanta de un grad de jurisdicție, se va trimite cauza spre rejudecare Judecătoriei Tulcea, pentru a se pronunța asupra fondului cauzei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul civil declarat de către apelanta-reclamanta L. P. HOCH UND TIEFBAU GMBH & CO KG, cu sediul în Timișoara, prin S.C.A. S. și Asociații – cu sediul în Timișoara, .. 3, ., județul T., împotriva sentinței civile nr. 581/02.03.2015 pronunțată de Judecatoria Tulcea în dosarul nr._, având ca obiect cerere de valoare redusă, in contradictoriu cu intimata-pârâta .., cu sediul în Tulcea, ., județul Tulcea.
In temeiul art. 480 alin. 2 si 3 Cod proc. civ.
Anulează sentința civilă atacată și trimite cauza spre rejudecare Judecătoriei Tulcea pentru a se pronunța pe fondul cauzei.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din data de 6 octombrie 2015.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, GREFIER,
M. L. Șurculescu V. A. P. L.
03.11.2015
Red.jud.VA
Tehnored.gref. P.L./DS/Ex. 4/04.11.2015.
| ← Actiune in raspundere contractuala. Decizia nr. 847/2015.... | Contestaţie la executare. Decizia nr. 808/2015. Tribunalul TULCEA → |
|---|
