Cerere de valoare redusă. Decizia nr. 160/2015. Tribunalul TULCEA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 160/2015 pronunțată de Tribunalul TULCEA la data de 27-02-2015 în dosarul nr. 160/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL TULCEA
SECȚIA CIVILĂ DE C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIE CIVILĂ Nr. 160/2015
Ședința publică de la 27 Februarie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE: S. G.
JUDECĂTOR: C. D. A.
Grefier: L. R.
Pe rol judecarea apelului civil formulat de apelanta pârâtă S. D. cu domiciliul în Tulcea, ..14, jud.Tulcea, împotriva sentinței civile nr.1474/20.05.2014 pronunțată de Judecătoria Tulcea, în contradictoriu cu intimata reclamantă . cu sediul în C., ..89A, jud.C., având ca obiect cerere de valoare redusă.
Încheierea din 20 februarie 2015 face parte integrantă din prezenta hotărâre.
INSTANȚA
Asupra apelului civil de față:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Tulcea la data de 16.05.2013, sub numărul_, reclamanta . a solicitat, în contradictoriu cu pârâta S. D., în procedura cererilor de valoare redusă, obligarea acesteia la plata sumei de 3679,47 lei, reprezentând contravaloare energie electrică, penalități de întârziere și taxe servicii.
Pârâta nu a completat formularul de răspuns dar s-a prezentat în fața instanței.
Soluționând cauza, prin sentința civilă nr.1474 din 20 mai 2014 instanța a admis acțiunea formulata de reclamanta ., in contradictoriu cu pârâta S. D..
Pe cale de consecință, a obligat pârâta la plata către reclamantă a sumei de 3679,47 lei, reprezentând contravaloarea energiei electrice, penalități de întârziere calculate până la data formulării cererii și taxe pentru servicii și a sumei de 153 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a se pronunța astfel instanța de fond a reținut că la data de 26.10.2007 între S.C. E. E. S.A. și S. D. s-a încheiat contractul cu nr._ având ca obiect furnizarea de energie electrică.
Potrivit art. 11 din contract, pârâta, în calitate de consumator, are obligația de a plăti contravaloarea serviciilor furnizate de către reclamanta din prezenta cauză, sub sancțiunea achitării unor penalități de întârziere egale cu nivelul dobânzii datorate pentru neplata la termen a obligațiilor bugetare.
Pârâta nu a făcut dovada achitării facturilor 1 F_/11.06.2011, 1 F_/11.08.2011, 1 F_/12.10.2011 și 2 F_/10.01.2012, fiind prezumată a se afla în culpă contractuală, până la proba contrară, care nu a fost administrată, din contră, pârâta a recunoscut prin răspunsurile la interogatoriu că a plătit doar până la 23.03.2010, când a părăsit imobilul, în acel spațiu rămânând să locuiască fiica sa.
Contractul reprezintă legea părților, având putere obligatorie pentru acestea, în baza art. 969 Codul civil anterior, în vigoare și aplicabil la data nașterii raportului juridic dedus judecății.
Or, în temeiul răspunderii civile contractuale, partea care nu face dovada executării obligațiilor care îi revin este prezumată a fi în culpă, până la proba contrară, care în speță nu a fost administrată.
Instanța de fond a reținut că și în cazul în care pârâta nu ar mai fi locuit în imobilul unde se află locul de consum din contract, așa cum susține, ci acolo ar fi locuit și ar fi consumat energie electrică o altă persoană, pârâta tot ar avea obligația de plată a contravalorii acestei energii electrice, câtă vreme contractul încheiat între reclamantă și pârâtă era în vigoare, și în baza acestuia reclamanta furniza energie electrică. Conform precizărilor reclamantei, contractul pe care este întemeiată acțiunea a fost reziliat abia la 10.01.2012, ca urmare a neachitării debitelor.
Pentru întârzierea la plată, pârâta s-a obligat, conform art. 11 alin. 2 din contract, să plătească penalități egale cu nivelul dobânzii datorate pentru neplata obligațiilor bugetare.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, a formulat apel pârâta S. D..
În motivarea apelului se arată că a solicitat ca fiica sa, L. C. G., să fie citată și audiată ca martor întrucât în septembrie 2009 i-a cedat acesteia contractul de închiriere de la Primărie cu nr. 447/2005.
Arată în continuare apelanta că din studierea dosarului cu nr._ va reieși că L. C. G. nu a plătit nici apa în valoare de 600 lei, dosar în care tot ea a fost cea chemată în judecată, însă procesul s-a stins întrucât a fost încheiat un angajament de plată între fiica sa și .>
În concluzie, apelanta a solicitat admiterea contestației și anularea hotărârii pronunțată în dosarul nr._ /2014 în favoarea sa, urmând ca fiica sa să fie obligată la plata c/val. energiei electrice consumate, așa cum a plătit și c/val. apei consumate.
Intimata reclamantă . a formulat întâmpinare în termenul prevăzut de art. 471 alin. 5 Noul Cod procedură civilă, solicitând a se constata că pretențiile sunt justificate și, pe cale de consecință, să se mențină ca temeinică și legală sentința civilă nr.1474/20.05.2014 pronunțată de Judecătoria Tulcea în dosarul nr._ .
Analizând actele și lucrările dosarului tribunalul constată că între părți s-a încheiat contractul cu nr._/26.10.2007, având ca obiect furnizarea energiei electrice la locul de consum situat în Tulcea, .. 14.
În perioada 11.06._12, pârâta-intimată a emis o . facturi pe care apelanta-reclamantă nu le-a achitat în termen de 15 zile de la data emiterii, astfel cum s-a obligat prin contractul mai sus arătat.
Așa cum în mod corect a reținut judecătorul fondului, împrejurarea că în locuința pentru care s-au emis facturile a căror valoare o solicită intimata s-a mutat o altă persoană este lipsită de relevanță.
Cererea introductivă de instanță are ca obiect antrenarea răspunderii contractuale a pârâtei pentru repararea prejudiciului cauzat reclamantei ca urmare a neexecutării obligațiilor născute din contractul încheiat la data de 26.X.2007.
Câtă vreme convenția în discuție nu a încetat prin reziliere sau în alt mod prevăzut de lege, obligația achitării contravalorii energiei electrice incumbă pârâtei, indiferent dacă imobilul la care s-a furnizat este folosit de către acesta sau de către o altă persoană.
Concluzionând că soluția adoptată de instanța de fond este legală și temeinică, tribunalul va respinge ca nefondat apelul cu consecința păstrării sentinței atacate.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul formulat de apelanta-pârâtă S. D., cu domiciliul în municipiul Tulcea, ..14, județul Tulcea, împotriva sentinței civile nr. 1474/20.05.2014 pronunțată de Judecătoria Tulcea, în contradictoriu cu intimata-reclamantă S.C. E. E. S.A. cu sediul în municipiul C., ..89A, județul C., având ca obiect cerere de valoare redusă, ca nefondat.
Păstrează sentința civilă nr. 1474/20.05.2014 a Judecătoriei Tulcea ca legală și temeinică.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din data de 27 februarie 2015.
PREȘEDINTE,JUDECĂTOR,Grefier,
S. G. C. D. A. L. R.
Jud. fond. I.H.
Redactat jud. S.G./02.03.2015
Tehnored. gref. L.R./gref. G.R./16.03.2014/4 ex.
| ← Plângere contravenţională. Decizia nr. 205/2015. Tribunalul... | Plângere contravenţională. Decizia nr. 163/2015. Tribunalul... → |
|---|
