Plângere contravenţională. Decizia nr. 499/2015. Tribunalul TULCEA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 499/2015 pronunțată de Tribunalul TULCEA la data de 03-06-2015 în dosarul nr. 499/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL TULCEA
SECȚIA CIVILĂ DE C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ NR.499
Ședința publică de la data de 3 Iunie 2015
Completul constituit din:
PREȘEDINTE S. R.
Judecător R. A. V.
Grefier D. B.
Pe rol fiind judecarea apelului civil formulat de către apelantul-petent P. G., cu domiciliul în mun. C., ., ..A, ., împotriva sentinței civile nr. 130 din 23 ianuarie 2015 pronunțată de Judecătoria Tulcea în dosarul nr._, având ca obiect „plângere contravențională”în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN TULCEA, cu sediul în mun.Tulcea, ., jud. Tulcea.
Dezbaterile asupra apelului au avut loc în ședința publică din data de 27 Mai 2015, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea dată, ce face parte integrantă din prezenta hotărâre când, având nevoie de timp pentru studiul actelor și lucrărilor dosarului, instanța a amânat pronunțarea la data de 3 Iunie 2015, când a hotărât următoarele:
TRIBUNALUL,
Asupra apelului civil de față:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Tulcea la data de 02.07.2014 sub nr._ petentul P. G. a formulat plângere împotriva procesului-verbal de contravenție . nr._ din data de 18.06.2014 încheiat de Inspectoratul de Poliție Județean Tulcea, solicitând anularea acestuia, iar în subsidiar reindividualizarea sancțiunii aplicate, prin înlocuirea cu avertismentul.
În motivarea în fapta a acțiunii, petentul a arătat, în esență, că a fost sancționat pentru că ar fi efectuat o manevră de depășire neregulamentară, dar afirmă că acest fapt s-a întâmplat într-o zona în care nu exista indicatorul „Depășirea interzisă”. P. a arătat că în situația în care s-ar admite săvârșirea contravenției descrise în procesul verbal, sancțiunea aplicată este disproporționată raportat la împrejurările cauzei și gradul de pericol social al faptei.
În drept au fost invocate prevederile O.G. nr. 2/2001, iar în susținerea acțiunii au fost depuse la dosar înscrisuri.
Intimatul Inspectoratul de Poliție Județean Tulcea a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii ca nefondată și menținerea procesului-verbal ca fiind temeinic și legal. S-a arătat procesul-verbal a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor legale incidente în cauză, iar materialul probator face dovada faptei săvârșite de petent, fiind depuse actele care au stat la baza întocmirii acestuia.
Petentul a formulat răspuns la întâmpinare, prin care a susținut că procesul verbal contestat nu cuprinde toate mențiunile obligatorii prevăzute de lege, iar din planșa fotografică CH1 nr. 3 reiese că autoturismul începe depășirea autovehiculului cu numărul de înmatriculare_ pe linia discontinuă, aproape fără să depășească axa drumului. Petentul mai arată că există o discordanță absolută între marcajul continuu de circa 50 metri și semnul indicator „Terminarea tuturor restricțiilor” aflat la peste 100 metri de linia continuă și în aceste condiții susține că s-ar fi aflat într-o eroare de fapt, ce constituie o cauză care înlătură caracterul contravențional al faptei.
Soluționând cauza, Judecătoria Tulcea prin sentința civilă nr.130 din 23 ianuarie 2015 a admis în parte plângerea contravențională și a dispus înlocuirea amenzii în cuantum de 340 lei aplicată petentului prin procesul-verbal contestat, cu sancțiunea avertismentului.
Totodată, a menținut celelalte măsuri dispuse prin procesul-verbal.
Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut că, prin procesul-verbal de contravenție . nr._ din data de 18.06.2014 încheiat de Inspectoratul de Poliție Județean Tulcea petentul a fost sancționat conform art. 120 alin. 1 lit. h din H.G. nr. 1391/2006 și art. 100 alin. 3 lit. e din O.U.G. nr. 195/2002 cu 4 puncte-amendă în cuantum de 340 lei și suspendarea dreptului de conducere pe o perioadă de 30 de zile, întrucât a condus autoturismul cu numărul de înmatriculare_ pe DJ 222 C, iar la km 5+400 m, în dreptul . efectuat manevra de depășire a unui alt autovehicul în zona de acțiune a indicatorului „Depășirea interzisă”.
Analizând condițiile de formă privind întocmirea procesului-verbal de contravenție, s-a constatat că acesta întrunește cerințele de legalitate prevăzute de dispozițiile art. 17 din O.G. nr. 2/2001 sub sancțiunea nulității absolute.
Referitor la temeinicia procesului-verbal, prima instanță a avut în vedere materialul probator administrat în cauză, din care rezultă că intimata a făcut dovada săvârșirii contravenției de către petent.
Astfel, s-a reținut că, abaterea săvârșită de petent a fost constatată cu ajutorul aparatului radar „Python II” instalat pe autovehiculul poliției rutiere cu numărul de înmatriculare_, aspect consemnat în cuprinsul procesului-verbal. Intimata a depus la dosar buletinul de verificare metrologică nr._ din 26.08.2013 care atestă funcționarea în parametrii tehnici a aparatului radar montat pe autovehiculul menționat, iar utilizarea acestuia a fost efectuată de către un lucrător calificat, potrivit atestatului de operator radar al agentului de poliție anexat în copie la dosar.
Totodată, au fost înaintate și fotografii care redau momentele în care autoturismul condus de petent efectuează manevra de depășire, dar și poziționarea indicatorului „Depășirea interzisă” pe sectorul de drum respectiv. Este relevantă de asemenea și înregistrarea video depusă de intimată, în care se observă cum autovehiculul petentului se angajează în depășirea celuilalt autovehicul.
Sub aspectul probațiunii, prima instanță a avut în vedere și dispozițiile art. 109 alin. 2 din O.U.G. nr. 195/2002, din acest punct de vedere a constatat că intimata a respectat prevederile legale în materie și a făcut dovada faptului că înregistrarea imaginilor s-a realizat cu un aparat omologat și verificat metrologic.
De asemenea, s-a mai reținut că, sunt nefondate afirmațiile petentului în sensul că fapta s-ar fi produs într-o zona în care nu exista indicatorul „depășire interzisă”, aceste susțineri fiind contrazise de planșa fotografică depusă de intimată la data de 13.01.2015, cât privește apărările petentului în sensul că autoturismul ar fi început depășirea autovehiculului pe linia discontinuă, precum și cu privire la existența unor discordanțe între marcajul continuu de circa 50 metri și semnul indicator „Terminarea tuturor restricțiilor” aflat la peste 100 metri de linia continuă, acestea nu pot fi primite. Astfel, s-a arătat că, așa cum rezultă din conținutul procesului-verbal, sancțiunea i-a fost aplicată petentului pentru nerespectarea prevederilor art. 120 alin. 1 lit. h din H.G. nr. 1391/2006 cu privire la efectuarea depășirii în zona de acțiune a indicatorului „Depășirea interzisă”, și nu pentru încălcarea marcajului continuu, care este sancționată potrivit dispozițiilor art. 120 alin. 1 lit. i din actul normativ menționat.
Astfel, s-a concluzionat că, în condițiile în care intimata a făcut dovada faptului că în zona respectivă este instalat indicatorul „Depășirea interzisă”, nu se poate reține o eroare de fapt care să înlăture caracterul contravențional al faptei, așa cum a susținut petentul.
În drept, s-a reținut că, potrivit art. 120 alin. 1 lit. h din H.G. nr. 1391/2006 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a O.U.G. nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, se interzice depășirea vehiculelor „în zona de acțiune a indicatorului „Depășirea interzisă”, iar fapta constituie contravenție și se sancționează conform art. 100 alin. 3 lit. e din O.U.G. nr. 195/2002 cu amenda prevăzută în clasa a II-a de sancțiuni și cu aplicarea măsurii complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile.
Deși O.G. nr. 2/2001 nu prevede nicio dispoziție cu privire la forța probantă a procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției, există o prezumție de legalitate și de temeinicie a actului având în vedere faptul că este vorba despre un act administrativ. În aceste condiții se prezumă că situația de fapt menționată în procesul verbal este conformă realității, prezumție care poate fi răsturnată de petent prin proba contrară, prin raportare și la dispozițiile art. 249 din Codul de procedură civilă, potrivit cărora „cel care face o susținere în cursul procesului trebuie să o dovedească, în afară de cazurile anume prevăzute de lege”.
Având în vedere că petentul nu a făcut dovada contrară celor menționate de agentul constatator în procesul-verbal și ținând cont de materialul probator administrat în cauză, s-a reținut că acesta se face vinovat de săvârșirea contravenției pentru care a fost sancționat, iar măsura a fost în mod legal aplicată.
Referitor la individualizarea sancțiunii aplicate, prima instanță având în vedere dispozițiile art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001, raportat la condițiile concrete ale cauzei, a apreciat că, deși fapta reprezintă o încălcare a regulilor de circulație rutieră, gradul de pericol social al acesteia nu este unul foarte ridicat, care să impună aplicarea sancțiunii amenzii.
Sub acest aspect, s-a arătat că, este de remarcat faptul că petentul nu are domiciliul pe raza județului Tulcea, existând astfel probabilitatea de a nu cunoaște cu exactitate zona în care s-a produs abaterea ce a atras sancționarea sa și în aceste condiții încălcarea legii să fie consecința unor momente de neatenție, iar fapta nu a produs în mod concret nici un fel de consecințe. S-a avut în vedere și persoana contravenientului, care este în vârstă de 60 de ani, iar aplicarea unei sancțiuni pecuniare, chiar și la nivelul a jumătate din cuantumul celei stabilite prin procesul-verbal contestat, are efecte în plan personal în condițiile sociale actuale.
Față de considerentele expuse, s-a apreciat că aplicarea sancțiunii este disproporționată în raport de pericolul social concret al faptei săvârșite și în baza art. 7 din OG nr. 2/2001 va dispune admiterea în parte a plângerii și înlocuirea amenzii cu sancțiunea avertismentului.
În ceea ce privește celelalte măsuri dispuse prin procesul-verbal, cu privire la suspendarea dreptului de conducere pe o perioadă de 30 de zile, prima instanță a dispus menținerea acestora, pentru ca cel în cauză să conștientizeze gravitatea faptei sale și să adopte o conduită corespunzătoare cu privire la respectarea regulilor de circulație rutieră pe viitor.
Împotriva acestei hotărâri, în termen legal a formulat apel petentul P. G..
În dezvoltarea motivelor de apel, apelantul a arătat că, din înscrisurile depuse la dosar, respectiv din planșa fotografica CH1 nr.3, reiese ca autoturismul_ începe depășirea autoturismului_ în orarul 10h14’52”, pe linia discontinuă, aproape fără să depășească axa drumului, DJ222C, după ce s-a îndepărtat de trecerea de pietoni și de ., la aproximativ 100-150 de metri de la linia continuă.
Există o discordanță absolută între marcajul continuu de circa 50 de metri și semnul de indicator ”Terminarea tuturor restricțiilor aflat la peste 100 de metri de linia continuă. Este o greșeala a administratorului drumului și a firmei care a reabilitat drumul in urma cu 2-3 ani și care nu a marcat drumul cu linie continuă până în dreptul indicatorului "Terminarea tuturor restricțiilor”.
Pe D.J.222 sunt 16 semne de indicator lipsă „terminarea tuturor restricțiilor” pe distanța de 35 km între Tulcea și Murighiol și un număr de cel puțin 7 semne „depășirea interzisă” lipsă pe același parcurs, datele pot fi confirmate de serviciul Politiei Rutiere Tulcea.
S-au solicitat lămuriri serviciului rutier Tulcea, privind indicatoarele și marcajele la locul faptei, iar acesta a comunicat faptul că există indicatoare de depășire interzisă și restricționare a vitezei, dar nu precizează nimic și nu oferă informații cu privire la marcajele din zonă. Așa cum s-a prezentat și în răspunsul la întâmpinare, în zona Carniprod = DJ -222C Km 5 x 400 m există indicatoare de depășire și restricționare de viteză, iar indicatorul de terminare a restricției de viteză și depășire se află la o distanță de circa 200 m de punctul critic al interdicției de depășire.
Pe de altă parte marcajul cu linie continuă se derulează pe o distantă de doar 50 m liniari, iar petentul a depășit autoturismului_ pe linia discontinuă, la circa 100 - 150 m după punctul critic al interdicției, respectiv trecerea de pietoni și ieșirea din curtea Carniprod și fără a avea vreun autovehicul din față - cum reiese din planșa foto CH1 nr.3 și probabil din CD.
DJ 222C are numeroase indicatoare de depășire și de terminare a restricțiilor lipsă pe distanța dintre Murighiol și Tulcea, aspect pe care serviciul rutier nu îl precizează.
De asemenea, a mai susținut apelantul ca o circumstanță atenuantă și faptul că șoferul autoturismului depășit (_ ) a condus autoturismul cu o viteză cu mult sub limita minimă obligatorie faptă imputabilă conform Legii 203/2012 completare la O.U.G. 195/2002, art. 99(1).
Din planșele fotografice reiese că autoturismul_ pe toată perioada depășirii regulamentare, a circulat cu o viteză constantă de 59 km/h, deci este corectă afirmația că auto_ a circulat cu o viteză mult redusă și retragerea spre acostament.
A solicitat apelantul să se aibă în vedere că, înregistrarea CD - PYTON II se face în dreptul Carniprod de agentul C. Ș. ,,citirea” și constatările de sancțiune sunt făcute de agentul T. D. la Bididia - Tulcea la circa 6 km de locul faptei. Mai mult, momentul în sine s-a petrecut fără a avea o mașină în trafic din sens invers-pentru a fi un pericol potențial.
In raportul agentului T. D. se face referire la faptul că s-a semnat procesul-verbal fără obiecțiuni și cu recunoașterea faptei. Procesul-verbal s-a semnat din respect față de lege, pentru a se lua cunoștință de cele ce se impută, dar s-a obiectat pe moment, iar specificațiile invocate au fost consemnate pe procesul-verbal de către agent după ce acesta s-a semnat.
În consecință, apelantul a solicitat admiterea apelului și schimbarea hotărârii atacate în parte, cu consecința constatării nelegalității și netemeiniciei procesului-verbal și implicit a sancțiunii aplicate, cu anularea sancțiunii complementare a suspendării dreptului de a conduce.
În drept s-au invocat art.466 și urm. Cod proc. civ.
Intimatul Inspectoratul de Poliție Județean Tulcea a depus la dosar în termen legal întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului, ca nefondat, arătând în esență că, hotărârea atacată este legală și temeinică.
Verificând legalitatea și temeinicia sentinței civile apelate prin prisma motivelor invocate, Tribunalul constată că instanța de fond a pronunțat o sentință legală și temeinică potrivit următoarelor considerente.
Astfel, prin procesul-verbal de contravenție . nr._ din data de 18 iunie 2014 încheiat de IPJ Tulcea apelantul a fost sancționat în temeiul art.120 al.1 lit. h din H.G. nr. 1391/2006 și art.100 al. 3 lit. e din O.U.G. nr. 195/2000, cu 4 puncte-amendă în cuantum de 340 lei și suspendarea dreptului de a conduce pe o perioadă de 30 zile, deoarece a condus autoturismul cu numărul de înmatriculare_ pe DJ 222C, iar la km. 5+ 400 m, în dreptul S.C. Carniprod S.A. a efectuat manevra de depășire a unui alt autovehicul în zona de acțiune a indicatorului ”Depășire interzisă”.
Motivele invocate în apel de către apelant nu pot fi primite având în vedere planșele fotografice precum și înregistrarea video a faptei săvârșite și care fac dovada că petentul apelant a săvârșit contravenția reținută în procesul-verbal.
Se reține de către instanța de control judiciar că, fapta a fost constată cu ajutorul unui mijloc tehnic omologat și verificat metrologic așa cum rezultă și din buletinul de verificare metrologică anexat la dosar.
Apelantul nu a putut face dovada unei alte situații de fapt decât cea reținută în procesul-verbal de contravenție, planșele fotografice și CD-ul depuse la dosar fiind singurele documente concludente pe baza cărora se poate verifica temeinicia procesului-verbal de contravenție și prin care se probează că cele consemnate în actul de sancționare corespund adevărului.
Din analiza planșelor foto, dar și a casetei video depuse la dosar, se poate constata că fapta reținută în sarcina apelantului a fost săvârșită de către acesta în timp ce conducea autoturismul său și în timp ce se angaja în depășirea unui alt autoturism în dreptul indicatorului ”depășirea interzisă” amplasat înainte de . unde exista marcaj longitudinal continuu.
Nu pot fi primite astfel, susținerile apelantului în sensul că fapta s-ar fi produs într-o zonă în care nu există indicatorul ”depășire interzisă”.
În aceeași ordine de idei, nu pot fi primite nici susținerile în sensul că autoturismul ar fi început depășirea pe linie discontinuă, aceste susțineri fiind contrazise de planșele fotografice și de caseta video.
Nu poate fi considerat un motiv serios faptul că auto_ circula cu o viteză foarte mică, în această situație apelantul avea posibilitatea de a rămâne în spatele autoturismului depășit, să mențină viteaza redusă, iar atunci când marcajul longitudinal al drumului îi permitea depășirea, o putea face.
Ori, procedând de această manieră, apelantul a creat o stare de pericol pentru celelalte autoturisme, fiind cunoscut faptul că în zona marcată cu linie continuă, vizibilitate este foarte redusă sau lipsește.
Din aceste considerente, Tribunalul constată că apelantul a săvârșit contravenția constând în depășire interzisă, motiv pentru care în temeiul art. 480 alin. 1 din Noul Cod de Procedură Civilă, instanța urmează a respinge apelul, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat apelul civil formulat de către apelantul-petent P. G., cu domiciliul în mun. C., ., ..A, ., împotriva sentinței civile nr. 130 din 23 ianuarie 2015 pronunțată de Judecătoria Tulcea în dosarul nr._, având ca obiect „plângere contravențională”în contradictoriu cu intimatul I. de POLIȚIE JUDEȚEAN TULCEA, cu sediul în mun.Tulcea, ., jud. Tulcea.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la data de 3 Iunie 2015.
Președinte, S. R. | Judecător, R. A. V. | |
Grefier, D. B. |
Red.sent.civ.jud. G.N.
Red./dec.civ.jud.R.S../23.06.2015
Tehnored.gref.DB/24.06.2015/4ex.
..apelant/1 ex. intimat.
| ← Contestaţie la executare. Decizia nr. 488/2015. Tribunalul TULCEA | Asigurare dovezi. Decizia nr. 487/2015. Tribunalul TULCEA → |
|---|
