Pretenţii. Decizia nr. 850/2015. Tribunalul TULCEA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 850/2015 pronunțată de Tribunalul TULCEA la data de 15-10-2015 în dosarul nr. 850/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL T.
SECȚIA CIVILĂ DE C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ Nr. 850/2015
Ședința publică de la 15 Octombrie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE D. N.
Judecător E. N.
Grefier N. M.
S-a luat în examinare apelul civil formulat de apelantul pârât M. T.-PRIN PRIMAR, cu sediul în T., ., jud.T., împotriva sentinței civile nr.746/17.03.2015, pronunțată de Judecătoria T. în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata reclamantă ASOCIAȚIA DE P. NR 30 T., cu sediul ales în T., ..50, jud.T., având ca obiect pretenții.
La apelul nominal făcut în ședința publică s-a prezentat pentru intimata reclamantă avocat Vizauer L., în baza împuternicirii avocațiale nr.60/2015, depusă astăzi la dosarul cauzei, lipsă fiind apelantul pârât.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează că s-au depus relațiile solicitate, după care:
Față de susținerea apărătorului intimatei reclamante că, nu mai are alte cereri de formulat sau explicații de dat în completarea cercetării judecătorești, instanța constată dosarul în stare de judecată și acordă cuvântul în apel.
Având cuvântul, avocat Vizauer L. arată că, pârâtul în cauză nu a arătat nici în motivarea apelului și nici prin întâmpinare cine este proprietarul bunurilor a căror administrare o exercită Consiliul Local, dar fără să arate cine a mandat să administreze bunurile.
De altfel, apelantul pârât prin întâmpinare a înțeles să invoce doar lipsa calității procesuale pasive, fără a contesta debitul solicitat prin cerere și fără să propună probe în apărare.
În ceea ce privește fondul cauzei, apărătorul intimatei reclamante apreciază cererea că este întemeiată, pretențiile fiind dovedite.
Faptul că apelantul pârât nu a înțeles să propună probe în apărare, să conteste de bitul restant nu poate fi decât o culpă proprie, nicidecum o soluționare greșită a cauzei.
Potrivit dispozițiilor Legii nr.213/1998, și ale Codului Civil, Consiliul Local este cel care administrează bunurile proprietate publică sau privată ale localității.
În concluzie, avocat Vizauer L., solicită respingerea apelului ca nefundat și menținerea sentinței pronunțate de instanța de fond ca legală și temeinică.
Considerând că au fost lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept ale cauzei, instanța în temeiul art.394 NCPC, declară închise dezbaterile și lasă cauza în pronunțare.
TRIBUNALUL,
Asupra apelului civil de față.
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei T. la data de 09.10.2015 sub nr._, reclamanta Asociația de P. nr. 30 T. a solicitat obligarea pârâtei Primăria M. T., prin Primar la plata sumei totale de 28.692,87 lei compusă din suma de 14.541,60 lei cu titlu de cheltuieli de întreținere aferente perioadei ianuarie 2011 – iulie 2014, suma de 12.052,30 lei penalități de întârziere și suma de 99 lei reprezentând fond de reparații, precum și la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezenta cauză.
Pârâta a depus întâmpinare la data de 04.11.2014 prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, arătând că, prin Protocolul dintre Consiliul Județean T. si Consiliul Local T., s-a procedat la predarea-primirea apartamentelor fondului locativ de stat ramase nevândute la 28.02.1998, iar în cuprinsul Anexei 6 este specificat si apartamentul situat in T. ., ., apartament care a făcut obiectul contractului de închiriere nr. 1484/16.12.1987 încheiat intre IJGCL T. si chiriașul S. N., Consiliul Local T. având atribuții privind administrarea fondului locativ si nu calitatea de proprietar al imobilelor ce au făcut obiectul protocolului.
La data de 16.01.2015, reclamanta a depus cerere completatoare prin care a arătat că întrucât pârâta are debit restant din anul 2008, solicită obligarea pârâtei la plata sumei totale de 28.692,87 lei din care suma de 14.541,60 lei reprezentând cota de întreținere aferentă perioadei ianuarie 2008-iulie 2014, suma de 14.052,30 lei penalități de întârziere și suma de 99 lei fond de reparații, alături de obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de acest proces. A atașat listele de plată aferente perioadei ianuarie 2008 – decembrie 2010.
Prin sentința civilă nr. 746/17.03.2015, Judecătoria T. a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Municipiul T., prin Primar, invocată de pârât și a admis cererea reclamantei, dispunând obligarea pârâtului la plata către reclamantă a sumei de 28.692,87 lei compusă din suma de 14.541,60 lei cu titlu de cheltuieli de întreținere aferente perioadei ianuarie 2011 – iulie 2014, suma de 14.052,30 lei reprezentând penalități de întârziere și suma de 99 lei fond de reparații.
Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut că prin contractul de închiriere nr. 1484/16.12.1987 încheiat intre I.J.G.C.L. T., în calitate de locator și S. N., în calitate de locatar, prin care acesta din urmă a închiriat imobilul situat în municipiul T., ., ., . și așa cum rezultă din conținutul contractului de închiriere, locatarul I.J.G.C.L. T. avea calitatea de proprietar al imobilului (art. 1, art.16 pct. A – obligațiile proprietarului), semnând în această calitate contractul de închiriere.
Instanța a constatat că prin Protocolul dintre Consiliul Județean T. si Consiliul Local T., s-a procedat la predarea-primirea apartamentelor fondului locativ de stat ramase nevândute la 28.02.1998, iar în cuprinsul Anexei 6 este specificat si apartamentul situat in T. ., . Hotărârea Consiliului Local al M. T. nr. 222/19.12.2013 s-a aprobat actualizarea listei cuprinzând inventarul bunurilor care aparțin domeniului privat al municipiului T., aprobat prin HCL nr.157/30.06.2011, conform anexei în care este menționat și apartamentul situat în T., ., ., .
Având în vedere că pârâtul este proprietar al imobilului în cauză, instanța a considerat că excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de acesta este neîntemeiată.
Pe fondul cauzei, instanța de fond a reținut că pârâtul este proprietar al imobilului situat în T., ., ., ., fiind membru al Asociației de P. nr.30. Acesta înregistrează, la data de 31.08.2014, o datorie totală de 28.692,87 lei din care suma de 14.541,60 lei reprezentând cota de întreținere aferentă perioadei ianuarie 2008-iulie 2014, suma de 14.052,30 lei penalități de întârziere și suma de 99 lei fond de reparații, astfel cum rezultă din listele de plată atașate la dosar.
Cheltuielile efectuate de asociația de proprietari pentru plata unor servicii de utilități publice sau de altă natură, legate de proprietățile individuale din condominiu și care nu se facturează individual pe fiecare dintre acestea, se repartizează după același criteriu care a stat la baza emiterii facturii, în conformitate cu prevederile contractului încheiat cu furnizorul respectivului serviciu.
S-a mai reținut și faptul că asociația de proprietari poate stabili un sistem propriu de penalizări pentru orice sumă cu titlu de restanță, afișată pe lista de plată, care nu vor fi mai mari de 0,2% pentru fiecare zi de întârziere și se vor aplica numai după o perioadă de 30 de zile care depășește termenul stabilit pentru plată, fără ca suma penalizărilor să poată depăși suma la care s-au aplicat (art. 49 din Legea nr.230/2007).
În privința penalităților de întârziere, instanța a constatat că, prin procesul-verbal încheiat la data de 01.09.2007, Adunarea Generală a Asociației de proprietari nr.30 T., a aprobat aplicarea unui procent de 0,2% pe fiecare zi de întârziere pentru orice sumă cu titlu de restanță la întreținere, iar listele de plată administrate în probatoriu, surprind evoluția debitului și a penalităților de întârziere, pentru toată perioada pretinsă..
La dosarul cauzei s-a depus în copie contractului de închiriere nr. 1484/16.12.1987 încheiat cu numitul S. N. pentru apartamentul situat în mun. T., ., ., ., fișa suprafeței locative închiriate și actul adițional nr. 7642/17.10.2007 la contractul de închiriere prin care a fost prelungit termenul de închiriere până la data de 01.05.2009.
Prima instanță a constatat că în contractul de închiriere nu există nicio clauză prin care chiriașul să preia sau să își asume în vreun fel obligațiile de plată a cheltuielilor de întreținere pentru imobil.
Din răspunsurile formulate la interogatoriul pârâtului municipiul T. prin Primar, instanța a reținut referitor la neplata cheltuielilor de întreținere că acestea fac obiectul obligației de plată a tuturor membrilor asociației de proprietari, iar în baza contractului de închiriere numitul S. N. avea calitatea de membru al asociației, chitanțele de plată fiind emise pe numele acestuia.
La soluționarea cererii, instanța a avut în vedere dispozițiile art. 46 din Legea nr. 230/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari, potrivit cărora, toți proprietarii au obligația să plătească lunar conform listei de plată, cheltuielile asociației de proprietari, în avans sau pe baza facturilor emise de furnizori, cota de contribuție ce le revine la cheltuielile asociației de proprietari, inclusiv cele aferente fondurilor din asociația de proprietari.
A mai reținut instanța că, în conformitate cu art. 48 din același act normativ, „Stabilirea și repartizarea sumei care privește proprietatea comună ce revine fiecărui proprietar din cadrul condominiului se fac proporțional cu cota-parte indiviză din proprietatea comună. Cheltuielile efectuate de asociația de proprietari pentru plata unor servicii de utilități publice sau de altă natură, legate de proprietățile individuale din condominiu și care nu se facturează individual pe fiecare dintre acestea, se repartizează după același criteriu care a stat la baza emiterii facturii, în conformitate cu prevederile contractului încheiat cu furnizorul respectivului serviciu.”
A arătat judecătorul fondului că legea dă dreptul asociației de proprietari, în temeiul art. 50 alin. 1 de a acționa în justiție pe orice proprietar care se face vinovat de neplata cotelor de contribuție la cheltuielile asociației de proprietari mai mult de 90 de zile de la termenul stabilit, instanța reținând că în considerarea acestor prevederi legale și în lipsa unor clauze contractuale prin care chiriașul să fi fost obligat la plata cheltuielilor de întreținere, această obligație îi revine proprietarului de drept al imobilului, respectiv pârâtul municipiul T. prin Primar.
A considerat prima instanță că nu pot fi primite argumentele pârâtului expuse în răspunsul la interogatoriu, în sensul că numitul S. N., în calitate membru al asociației de proprietari ar fi avut obligația de plată a cheltuielilor de întreținere, neexistând nici un temei legal sau contractual, în acest sens instanța reținând și faptul că la data de 01.05.2009 contractul de închiriere a încetat, nemaifiind încheiat un alt act adițional după expirarea termenului prelungit prin actul adițional încheiat la 17.10.2007.
S-a constatat astfel că pârâtul nu a făcut dovada achitării debitului restant la Asociația de P. nr. 30 T..
Împotriva acestei hotărâri, în termen legal a formulat apel pârâtul Municipiul T. prin Primar, criticând-o ca fiind netemeinică și nelegală.
Astfel, pe cale de excepție apelantul-pârât invocă lipsa calității procesuale pasive a M. T. prin Primar, arătând în acest sens că prin Protocolul încheiat între Consiliul Județean T. și Consiliul Local T. s-a procedat la predarea-primirea apartamentelor fondului locativ de stat rămase nevândute la 28.02.1998, iar în cuprinsul Anexei 6a este specificat și apartamentul situat în ., ., apartament care a făcut obiectul Contractului de închiriere nr. 1484/16.12.1987 încheiat între Consiliul Local T. prin Direcția de Întreținere și Administrare Patrimoniu și S. N., apartament care a intrat în administrarea Consiliului Local T..
Consideră apelantul-pârât că, în virtutea acestui drept, Municipiul T. nu este titularul dreptului subiectiv dedus judecății, acesta neavând calitatea cerută de lege, de proprietar pentru a fi acționat în instanță
Cu privire la fondul cauzei, apelantul-pârât arată că, în raport cu dispozițiile Legii nr. 230/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari, cheltuielile de întreținere fac obiectul obligației de plată a tuturor membrilor asociației de proprietari, iar în baza contractului de închiriere S. N. a căpătat calitatea de membru al asociației, chitanțele de plată fiind emise de către asociația de locatari pe numele acestuia, așa cum rezultă și din listele de cheltuieli emise de asociația de proprietari unde este trecut S. N. și nu Municipiul T..
Precizează apelantul-pârât că în conformitate cu lisele de plată atașate de către reclamanta Asociația de P. nr. 30, suma de 28.692 lei reprezintă cota de întreținere și penalități aferente perioadei ianuarie 2008-iulie 2014, în condițiile în care pe lista aferentă lunii ianuarie 2008 apare o restanță în sumă de 5.755,90 lei, sume aferente anterior perioadei stipulate de către reclamantă, solicitând in probatoriu proba cu expertiza judiciară contabilă.
Prin încheierea din data de 17._ tribunalul a respins cererea în probatoriu
În apărare, intimata-reclamantă Asociația de P. 30 T. a formulat întâmpinare solicitând respingerea apelului ca nefondat.
Examinând apelul, în raport de criticile formulate, tribunalul constată că acesta este nefondat.
Critica hotărârii atacate se referă, în esență, la lipsa calității procesuală pasive a apelantului-pârât, precum și la faptul că nu sunt datorate cheltuielile de întreținere, penalități de întârziere și fonduri de reparații, critică neîntemeiată.
Din conținutul contractul de închiriere nr. 1484/16.12.1987 art. 1, și art.16 pct. A – obligațiile proprietarului, rezultă că locatarul I.J.G.C.L. T. avea calitatea de proprietar al imobilului, semnând în această calitate contractul de închiriere.
De asemenea, se reține că prin protocolul dintre Consiliul Județean T. și Consiliul Local T., s-a procedat la predarea-primirea apartamentelor fondului locativ de stat ramase nevândute la 28.02.1998, în cuprinsul Anexei 6 fiind specificat și apartamentul situat in T. ., . Hotărârea Consiliului Local al M. T. nr. 222/19.12.2013 s-a aprobat actualizarea listei cuprinzând inventarul bunurilor care aparțin domeniului privat al municipiului T., aprobat prin H.C.L. nr. 157/30.06.2011, conform anexei în care este menționat și apartamentul situat în T., ., ., ., astfel că excepția lipsei calității procesuale pasive invocată este neîntemeiată, având în vedere că pârâtul este proprietar al imobilului în cauză.
Prin urmare, apelantul-pârât este proprietar al imobilului situat în T., ., ., ., fiind membru al Asociației de P. nr. 30, acesta înregistrând la data de 31.08.2014, o datorie totală de 28.692,87 lei din care suma de 14.541,60 lei reprezentând cota de întreținere aferentă perioadei ianuarie 2008-iulie 2014, suma de 14.052,30 lei penalități de întârziere și suma de 99 lei fond de reparații, astfel cum rezultă din listele de plată atașate la dosar de fond, neexistând neconcordante cu privire la sumele pretinse de către intimata reclamantă
Cheltuielile efectuate de asociația de proprietari pentru plata unor servicii de utilități publice sau de altă natură, legate de proprietățile individuale din condominiu și care nu se facturează individual pe fiecare dintre acestea, se repartizează după același criteriu care a stat la baza emiterii facturii, în conformitate cu prevederile contractului încheiat cu furnizorul respectivului serviciu.
Totodată, conform dispozițiilor art. 49 din Legea nr. 230/2007 asociația de proprietari poate stabili un sistem propriu de penalizări pentru orice sumă cu titlu de restanță, afișată pe lista de plată, care nu vor fi mai mari de 0,2% pentru fiecare zi de întârziere și se vor aplica numai după o perioadă de 30 de zile care depășește termenul stabilit pentru plată, fără ca suma penalizărilor să poată depăși suma la care s-au aplicat.
Prin procesul-verbal încheiat la data de 01.09.2007, Adunarea Generală a Asociației de proprietari nr. 30 T., a aprobat aplicarea unui procent de 0,2% pe fiecare zi de întârziere pentru orice sumă cu titlu de restanță la întreținere în listele de plată fiind arătată evoluția debitului și a penalităților de întârziere, pentru toată perioada pretinsă
Examinând contractul de închiriere nr. 1484/16.12.1987 încheiat cu numitul S. N. pentru apartamentul situat în municipiul T., ., ., ., fișa suprafeței locative închiriate și actul adițional nr. 7642/17.10.2007 la contractul de închiriere prin care a fost prelungit termenul de închiriere până la data de 01.05.2009, se reține că în contractul de închiriere nu există nicio clauză prin care chiriașul să preia sau să își asume în vreun fel obligațiile de plată a cheltuielilor de întreținere pentru imobil.
În raport de dispozițiile. art. 46, 48 și 50 alin. 1 din Legea nr. 230/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari, asociația de proprietari avea dreptul de a acționa în justiție pe orice proprietar care se face vinovat de neplata cotelor de contribuție la cheltuielile asociației de proprietari mai mult de 90 de zile de la termenul stabilit.
Pe cale de consecință, având în vedere aceste prevederi legale și în lipsa unor clauze contractuale prin care chiriașul să fi fost obligat la plata cheltuielilor de întreținere, această obligație îi revine proprietarului de drept al imobilului, respectiv pârâtul municipiul T., prin Primar.
Relativ la excepția prescripției dreptului la acțiune invocată de apelantul-pârât pentru perioada anterioară lunii ianuarie 2011, se reține că în raport de dispozițiile art. 208 alin. 2 din N.C.P.C., aceasta este decăzut din dreptul de a mai invoca excepții.
Pentru aceste considerente, hotărârea instanței de fond fiind temeinică și legală, văzând și dispozițiile art. 480 alin. 1 din N.C.P.C., va fi respins apelul, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul civil formulat de apelantul-pârât MUNICIPIUL T. prin PRIMAR, cu sediul în municipiul T., ., jud.T., împotriva sentinței civile nr.746/17.03.2015, pronunțată de Judecătoria T. în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata reclamantă ASOCIAȚIA DE P. NR 30 T., cu sediul ales în municipiul T., .. 50, județul T., având ca obiect pretenții, ca nefondat.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din data de 15 octombrie 2015.
Președinte, Judecător, Grefier,
D. N. E. N. N. M.
Jud. fond L.M.G.
Redactat jud. D.N/28.10.2015
Tehnoredactat gref. N.M./G.R./03.11.2015/2015/4 ex.
| ← Plângere contravenţională. Decizia nr. 869/2015. Tribunalul... | Pretenţii. Decizia nr. 902/2015. Tribunalul TULCEA → |
|---|
