Uzucapiune. Decizia nr. 832/2015. Tribunalul TULCEA

Decizia nr. 832/2015 pronunțată de Tribunalul TULCEA la data de 14-10-2015 în dosarul nr. 832/2015

Dosar nr._

ROMÂNIA

TRIBUNALUL TULCEA

SECȚIA CIVILĂ DE C. A. ȘI FISCAL

DECIZIA CIVILĂ NR.832

Ședința publică de la data de 14 Octombrie 2015

Completul constituit din:

PREȘEDINTE R. A. V.

Judecător S. R.

Grefier D. B.

Pe rol fiind judecarea apelului civil formulat de către apelanta-reclamantă

L. F., cu domiciliul în . de Jos, județ Tulcea, împotriva sentinței civile nr.132 din 07 aprilie 2014 pronunțată de Judecătoria Babadag în dosarul nr._, având ca obiect ”uzucapiune„ în contradictoriu cu intimata-pârâtă U.A.T. . PRIN PRIMAR, cu sediul în ., județ Tulcea.

Dezbaterile asupra apelului civil au avut loc în ședința publică din data de 30 septembrie 2015, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea dată, ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, când, având nevoie de timp pentru studiul actelor și lucrărilor dosarului, instanța a amânat pronunțarea la data de 07 octombrie 2015 și, ulterior la data de 14 octombrie 2015, când a hotărât următoarele:

TRIBUNALUL,

Asupra apelului civil de față:

Prin cererea adresată Judecătoriei Babadag la data de 13.11.2014 și înregistrată sub nr._, reclamanta L. F. a chemat în judecată pe pârâta U.A.T. . prin Primar, solicitând ca pe cale de hotărâre judecătorească să constate că s-a împlinit termenul prescripției achizitive (uzucapiune) cu privire la imobilul format din casă construită din chirpici, acoperită cu eternită, compusă din trei camere și bucătărie și suprafața de 3.919 mp situat în ., județul Tulcea în valoare de 30.000,32 lei.

În motivarea cererii, reclamanta a arătat că deține imobilul din anul 1977, că a cumpărat imobilul de la numitul C. M. cu care a încheiat un înscris sub semnătură privată în anul 1977, când i-a achitat suma de 11.000 lei reprezentând prețul vânzării imobilului.

A arătat reclamanta că a folosit terenul încă de la momentul cumpărării urmând ca ulterior să încheie cu numitul C. M. contractul de vânzare cumpărare în formă autentică. De la momentul încheierii tranzacției pârâtul a plecat din localitate și nu cunoaște unde se află, acesta nefăcând niciun demers pentru a încheia actul de vânzare în formă autentică. Acesta a părăsit definitiv localitatea fără a mai păstra nicio legătură.

S-a mai arătat că în toată această perioadă a exercitat nestingherită posesia de bună credință asupra terenului ce face obiectul prezentului litigiu, că a exercitat toate prerogativele dreptului de proprietate asupra terenului, fiind cunoscută și percepută ca proprietar atât de către locuitorii comunei cât și de către autoritatea locală, fiind de notorietate pentru toată lumea că reclamanta este proprietar asupra terenului.

Reclamanta a mai precizat că din anul 1977 și până în prezent a folosit acest imobil în mod continuu, pașnic, netulburați și sub nume de proprietar. Timp de trei zeci și șapte de ani nu a deranjat-o nimeni în exercitarea prerogativelor dreptului de proprietate, iar în toată această perioadă a exercitat nestingherită posesia asupra imobilului ce face obiectul prezentului litigiu.

A exercitat toate prerogativele dreptului de proprietate, fiind cunoscută și percepută ca proprietari și că a plătit de-a lungul anilor taxele și impozitele aferente.

De asemenea, a apreciat reclamanta că sunt întrunite toate condițiile legale pentru a uzucapa, posedând terenul cu mult peste 30 de ani în mod continuu, neîntrerupt, public și sub nume de proprietar (art. 1847 Cod civil). Potrivit art. 645 cod civil „proprietatea se mai dobândește și prin accesiune sau incorporațiune, prin prescripție, prin lege și prin ocupațiune”. De asemenea art. 1890 Cod civil stipulează în mod expres că „toate acțiunile atât reale cât și personale.. .se vor prescrie prin 30 de ani, fără ca cel ce invocă această prescripție să fie obligat a produce vreun titlu, si fără să i se poată opune reaua-credință.

În drept, cererea a fost întemeiată pe art. 1890 și următoarele Cod civil.

Cererii au fost anexate înscrisuri.

La data de 24.11.2014, reclamanta prin apărător a depus la dosarul cauzei certificatul de atestare fiscală pentru persoane fizice nr. 4517/17.11.2014, în original.

La solicitarea primei instanțe, pârâta a depus la dosarul cauzei pentru termenul de judecată din data de 03.02.2015, adresa nr. 70/28.01.2015, prin care a arătat că imobilul ce face obiectul prezentei acțiuni nu face parte din domeniul public al statului și nici al unității administrativ teritoriale, precum și certificatul de atestare fiscală nr. 407/29.01.2015.

La cererea reclamantei, în cauză s-a efectuat o expertiză tehnică ce a avut ca obiective individualizarea imobilului ce face obiectul acțiunii, raportul de expertiză fiind depus la dosarul cauzei la data de 17.03.2015.

De asemenea, la data de 17.02.2015, reclamanta a depus la dosar adresa nr. 541/04.02.2015 emisă de către Primăria comunei Ceamurlia de Jos, prin care aceasta din urmă a arătat că este de acord cu admiterea acțiunii.

La termenul de judecată din data de 03.03.2015 au fost audiați martorii propuși de reclamantă, respectiv martorii V. T. și N. P..

Soluționând cauza, Judecătoria Babadag prin sentința civilă nr. 132 din 07 aprilie 2015 a respins acțiunea având ca obiect uzucapiune, ca neîntemeiată.

Pentru a se pronunța în sensul celor de mai sus, prima instanță a reținut că potrivit certificatelor de atestare fiscală depuse la dosar, în evidențele fiscale figurează imobilul din litigiu la adresa ., .. 1, pe numele moștenitorilor Fisca (P.) D., acest imobil fiind compus din clădire în suprafață de 56 m.p., curte, în suprafață totală de totală de 720 m.p., inclusiv suprafața construită și teren intravilan, în suprafață de 3199 m.p.

Din adeverința cu nr. 3521 din 16.09.2014, Primăria Comunei Ceamurlia de Jos adeverește că numita L. F., fostă Fisca, a apărut înregistrată în casa din . în registrele agricole în diverse perioade astfel:

- În registrul agricol 1974/1980 la poziția 88, vol I, este înregistrată singură din anul 1978 sub numele de Fisca D. F.;

- În registrul agricol 1981/1985, la poziția 87 vol I, este înregistrată următoarea componență a familiei: Fisca D. (cap de gospodărie), Fisca I. (soție, decedată în 1985), L. F. (fiică, plecată la Baia) și L. I. (ginere).

- În registrul agricol 1992/1996, poziția 79, vol I, este înregistrată următoarea componență a familiei: Fisca D. P. (cap de gospodărie), L. F. (soră), L. I. (ginere), L. M. (nepot), L. C. (nepot).

Prin aceeași adeverință se mai arată că după această dată reclamanta nu mai apare la această locuință.

Din certificatul emis de O.C.P.I . Tulcea rezultă că terenul în suprafață de 3919 m.p. nu este înscris în cartea funciară.

A reținut prima instanță că reclamanta a achitat la data de 9 septembrie 2014 impozitele aferente anului în curs, impozitele restante la data de 31 decembrie 2013, precum și accesoriile creanțelor bugetare aferente imobilului, din ., ..

Din adresa nr. 70/28.01.2015 emisă de Primăria comunei Ceamurlia de Jos (fila 24), rezultă că imobilul compus din casă de locuit și teren în suprafață de 3919 mp ce face obiectul acțiunii nu face parte din domeniul public al statului și nici al unității administrativ – teritoriale.

A mai reținut prima instanță că, din declarațiile martorilor audiați in cauză, rezultă că reclamanta nu mai locuiește în imobil de mai bine de 10 ani, casa și terenul fiind in prezent în posesia fratelui reclamantei.

Faptul că reclamanta a achitat în cursul anului 2014 impozitele restante ale imobilului, nu face dovada faptului că în toată perioada prevăzută de lege aceasta s-a comportat ca un bun proprietar față de bunurile imobile din litigiu, achitând în mod constant datoriile aferente imobilului, la dosar neexistând dovada achitării tuturor impozitelor începând cu anul 1978.

Dar, din dosar, și din declarațiile martorilor rezultă cu claritate că reclamanta nu mai locuiește în țară, fiind plecată la muncă în străinătate.

Împotriva acestei sentințe civile, în termen legal a formulat apel reclamanta L. F., criticând-o sub aspectul nelegalității și al netemeiniciei.

Astfel, a arătat apelanta că, în motivarea sentinței civile se face o interpretare eronată a probelor administrate în cauză. Se susține că nu a făcut dovada posesiei îndelungate, că în imobil au mai locuit și alți membrii ai familiei, că muncește de 10 ani în străinătate și că nu s-a comportat ca un veritabil proprietar.

Toate aceste constatări, pe de o parte, nu au suport probator, iar pe de altă parte, sunt rezultatul unei interpretări greșite a probei testimoniale și a probei cu înscrisuri, administrate în cauză. Mai mult, la sugerarea instanței s-a efectuat și o expertiză tehnică.

Chiar dacă a plecat la muncă în străinătate și l-a lăsat pe fratele său să aibă grijă de casă, aceasta nu înseamnă că a abandonat casa cumpărată. S-a comportat ca un adevărat proprietar atâta timp cât a renovat casa și a făcut investiții în acest sens.

În continuare apelanta a reiterat motivele din acțiune și a arătat că a exercitat toate prerogativele dreptului de proprietate, fiind cunoscută și percepută ca proprietar. De asemenea, a plătit de-a lungul anilor taxele și impozitele aferente. Este de notorietate pentru toată lumea că este proprietar asupra imobilului.

La dosar există acordul scris al intimatei cu privire la admiterea acțiunii, iar martorii V. T. (fila 41) și N. P. (fila 42) confirmă pe deplin susținerile sale.

Sunt întrunite toate condițiile legale pentru a uzucapa, posedând terenul cu mult peste 30 de ani în mod continuu, neîntrerupt, public și sub nume de proprietar (art.1847 Cod civil). Potrivit art.645 Cod civil ”proprietatea se mai dobândește și prin accesiune sau încorporațiune, prin prescripție, prin lege și prin ocupațiune”. De asemenea, art.1890 Cod civil stipulează în mod expres că ”toate acțiunile atât reale cat și personale…se vor prescrie prin treizeci de ani, fără ca cel ce invoca aceasta prescripție să fie obligat a produce vreun titlu, și fără sa i se poată opune reaua-credința”.

În consecință, apelanta a solicitat admiterea apelului și schimbarea în tot a sentinței atacate, în sensul admiterii acțiunii introductive, fără cheltuieli de judecată.

Intimata U.A.T. ., prin Primar, nu a depus la dosar în termen procedural întâmpinare.

Verificând legalitatea și temeinicia sentinței civile apelate prin prisma motivelor invocate, Tribunalul constată că instanța de fond a pronunțat o sentință legală și temeinică potrivit următoarelor considerente.

Apelanta reclamantă L. F. susține, prin cererea de chemare în judecată, că deține imobilul din anul 1977, că l-a cumpărat de la numitul C. M., cu care a încheiat un înscris sub semnătură privată când a achitat și suma de 11.000 lei reprezentând prețul vânzării imobilului.

Aceasta arată că a folosit terenul încă din momentul cumpărării, urmând ca ulterior să încheie contractul de vânzare cumpărare în formă autentică, dar numitul C. M. a plecat din localitate și nu a mai făcut nici un demers de a încheia actul de vânzare în formă autentică.

Contrar susținerilor reclamantei apelante, din dosar nu rezultă că aceasta ar fi achiziționat imobilul în anul 1977, deoarece nu a fost depus înscrisul sub semnătură privată, ce ar reprezenta un contract de vânzare-cumpărare, iar din registrele Primăriei Ceamurlia de Jos rezultă că, începând cu anul 1974, imobilul este înregistrat pe numele moștenitorului Fisca (P.) D..

. înregistrată în Registrul de la Primăria Comunei Ceamurlia de Jos, din anul 1985, însă apare ca fiind în localitatea Baia.

In anul 1992/1996, este înregistrată apelanta împreună cu ginerele și cu doi nepoți, dar cap de gospodărie la acest imobil apare numitul Fisca D. P., care este fratele apelantei reclamante.

Art. 1837, art. 1846 și art. 1847 Cod civil, prevede că prescripția este un mijloc de a dobândi proprietatea, fiind fondată pe faptul posesiunii, iar posesiunea este deținerea unui lucru sau folosirea de drept, exercitată de una sau alta, de noi înșine sau de altul, netulburată, publică și sub nume de proprietar, iar art. 1860 Cod civil, prevede că orice posesor posterior are facultatea spre a opune prescripția, să unească posesiunea sau cu posesiunea autorului său.

Cu alte cuvinte, uzucapiunea este un mod de dobândire a proprietății sau a altor drepturi reale, cu privire la un lucru prin posedarea neîntreruptă a acestui lucru, în tot timpul fixat de lege, iar ca efect al posesiei uzucapiunea presupune neapărat, o posesie utilă, adică neatinsă de niciunul dintre viciile posesiei.

Corect a reținut prima instanță că apelanta reclamantă a avut posesia acestui imobil în perioada 1978 – 1996, dar a fost exercitată împreună cu alți membri ai familiei sale, unde cap de gospodărie apare ori autorul sau ori unul dintre frați, iar după anul 1996, apelanta nu mai apare a fi înscrisă ca locuind in acest imobil.

. achitat în cursul anului 2014 impozitele restante ale imobilului, în schimb acest lucru nu face dovada faptului că în toată perioada prevăzută de lege apelanta s-a comportat ca un veritabil proprietar, achitând în mod constant datoriile aferente imobilului, nu numai pentru un singur an.

Rezultă din probele administrate în cauză că apelanta nu a exercitat o posesie în nume propriu, aceasta figurând alături de alți membri ai familiei în registrul agricol al comunei, dar și faptul că posesia nu a avut durata prevăzută de lege, iar din declarațiile martorilor coroborate cu adeverințele depuse de Primăria Comunei Ceamurlia de Jos rezultă că reclamanta nu mai locuiește în imobil din anul 1996, în prezent posesia fiind exercitată de fratele său.

Față de toate aceste considerente și în temeiul dispozițiilor art. 480 alin. 1 din Noul Cod de Procedură Civilă, instanța urmează a respinge apelul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat apelul civil formulat de către apelanta-reclamantă L. F., cu domiciliul în . de Jos, județ Tulcea, împotriva sentinței civile nr.132 din 07 aprilie 2014 pronunțată de Judecătoria Babadag în dosarul nr._, având ca obiect ”uzucapiune„, în contradictoriu cu intimata-pârâtă U.A.T. ., prin PRIMAR, cu sediul în ., județ Tulcea.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică de la data de 14 Octombrie 2015.

Președinte,

R. A. V.

Judecător,

S. R.

Grefier,

D. B.

Red.sent.civ.jud.C.A.

Red./dec.civ.jud.R.S./26.10.2015

Tehnored.gref.DB/DS/26.10.2015/4ex.

..apelantă/1 ex. intimată.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Uzucapiune. Decizia nr. 832/2015. Tribunalul TULCEA