Actiune in raspundere contractuala. Decizia nr. 576/2015. Tribunalul TULCEA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 576/2015 pronunțată de Tribunalul TULCEA la data de 10-06-2015 în dosarul nr. 576/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL T.
SECȚIA CIVILĂ DE C. A. ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ Nr. 576/2015
Ședința publică de la 10 Iunie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE L. N.
Judecător L. D. P.
Grefier: B. F. V.
Pe rol judecarea apelului civil privind pe apelanta - reclamantă U. A. T. T. - DIRECȚIA DE ÎNTREȚINERE ȘI ADMINISTRARE PATRIMONIU, PRIN PRIMAR, cu sediul procesual ales la Cabinet de Avocat T. G., din T., .. 54, jud. T., împotriva sentinței civile nr. 127 din data de 23.01.2015, pronunțată de Judecătoria T. în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul - pârât A. T., cu domiciliul în T., ., ., având ca obiect acțiune în răspundere contractuală.
La apelul nominal făcut în ședința publică s-a constatat lipsa părților.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care învederează că, apelul este declarat în termen, motivat, scutit de plata taxei judiciare de timbru, intimatul nu a formulat întâmpinare în termen procedural, precum și că s-a solicitat judecarea cauzei și în lipsă, după care;
Văzând că nu mai sunt motive de amânare, instanța constată dosarul în stare de judecată și reține cauza în pronunțare.
TRIBUNALUL:
Asupra apelului civil de față:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei T. la data de 10.06.2014 sub nr._ reclamanta U. A. T. - Direcția Întreținere și Administrare Patrimoniu, prin Primar, a formulat acțiune în contradictoriu cu pârâtul A. T., solicitând obligarea acestuia la plata sumei de 5.893 lei reprezentând prejudiciul adus prin neexecutarea obligațiilor contractuale, încetarea contractului și evacuarea pârâtului.
În motivarea în fapt a acțiunii, reclamanta a arătat, în esență, că între părți s-a încheiat contractul de închiriere nr. 2587/1984, prin care pârâtul s-a angajat să plătească prețul chiriei, dar nu și-au executat această obligație, acumulând un debit în cuantumul precizat în cererea de chemare în judecată.
Legal citat, pârâtul nu a formulat întâmpinare și nici nu s-a prezentat la termenele de judecată fixate pentru a-și exprima poziția procesuală față de cererea reclamantei.
Soluționând cauza, prin sentința civilă nr.127 din data de 23 ianuarie 2015 a admis în parte acțiunea formulată de reclamanta U. A. T. T. - DIRECȚIA DE ÎNTREȚINERE ȘI ADMINISTRARE PATRIMONIU, PRIN PRIMAR, în contradictoriu cu pârâtul A. T. și a obligat pârâtul la plata sumei de 2409,31 lei către reclamantă, reprezentând debit datorat în baza contractului de închiriere nr. 2587/1984.
De asemenea, a respins cererea reclamantei în privința obligării pârâtului la plata debitului în cuantum de 3.781,69 lei, ca fiind lipsită de interes, a dispus rezilierea contractului de închiriere nr. 2587/1984 încheiat între Consiliului Local T. și pârât și a dispus evacuarea pârâtului din imobilul proprietatea reclamantei, situat în municipiul T., ., ., apt. 82.
Pentru a se pronunța astfel prima instanță a reținut că, prin contractul de închiriere nr. 2587/1984/01.10.1984 încheiat cu Direcția Întreținere și Administrare Patrimoniu din cadrul Consiliului Local T., pârâtul A. T. a preluat în chirie imobilul situat în T., .. 5, ., ., județul T. cu destinația de locuință.
Contratul a fost încheiat pe o perioadă de 5 ani, iar prețul chiriei a fost stabilit la suma de 63 lunar, cu mențiunea la art. 5 din contract, că neplata în termen a chiriei atrage o majorare de 0,5 % asupra sumei datorate pentru fiecare zi de întârziere.
Din înscrisurile depuse la dosar de reclamantă a rezultat că pârâtul a acumulat un debit reprezentând rate lunare neachitate și penalități de întârziere în cuantumul precizat în cererea de chemare în judecată.
Prin adresa nr. 8467/25.11.2014 înaintată la dosarul cauzei prin serviciul registratură al instanței reclamanta a arătat că pârâtul figurează în evidențele sale cu un debit restant în valoare de 6.191 lei din care 220 lei reprezentând debit curent, 2.286 lei debit restant și 3.685 lei majorări de întârziere. A mai arătat reclamanta că debitul restant în sumă de 3.781,69 lei până la data de 30.09.2011 se compune din 198 lei debit curent, 1.493,64 lei debit restant și 2.090,05 lei majorări de întârziere, iar debitul în sumă de 2.409,31 lei începând cu data de 01.10.2011 până la 17.11.2014, se compune din 220 lei debit curent, 594,36 lei debit restant și 1.594,95 lei majorări de întârziere.
În drept, instanța a reținut că potrivit art. 102 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Codului civil „contractul este supus dispozițiilor legii în vigoare la data când a fost încheiat în tot ceea ce privește încheierea, interpretarea, efectele, executarea și încetarea sa.” Având în vedere că încheierea contractului ce face obiectul cauzei este anterioară datei de 1.10.2011, raportului juridic îi sunt aplicabile prevederile Codului civil din 1864.
Conform art. 969 din Codului civil din 1864 „convențiile legal făcute au putere de lege între părțile contractante”, fiind consacrat astfel principiul forței obligatorii a contractului.
Prin neexecutarea obligațiilor de plată a prețului chiriei, în condițiile în care reclamanta a făcut dovada îndeplinirii obligațiilor sale corelative, sunt îndeplinite condițiile răspunderii civile contractuale a pârâtului A. T..
Din înscrisurile depuse la dosar, instanța constată că pentru suma de 3.781,69 lei cu titlul de „chirii locuințe proprietate de stat” Serviciul Impozite și Taxe din cadrul Primăriei Municipiului T. a emis titluri executorii fiscale pe numele pârâtului D. C. pentru debitele aferente perioadei până în luna iunie 2011 inclusiv, în conformitate cu prevederile art. 141 din O.G. nr. 2/2003, ultimele acte de executare fiscală fiind din data de 20.07.2011, (filele nr. 75 - 119).
Sub acest aspect, instanța a avut în vedere că una din condițiile de exercitare a acțiunii civile, potrivit art. 32 alin. 1 lit. d din Codul de procedură civilă, este și justificarea unui interes, respectiv urmărirea unui folos practic de către cel care inițiază acțiunea, iar interesul trebuie să fie determinat, legitim, personal, născut și actual.
Raportat la împrejurările cauzei, instanța a constatat că în condițiile existenței unor titluri executorii valabile, emise pe numele pârâtului în conformitate cu prevederile art. 141 din O.G. nr. 2/2003 privind codul de procedură fiscală, reclamanta nu mai justifică nici un interes pentru obținerea unei hotărâri judecătorești pentru aceleași sume.
Titlurile executorii emise și depuse în copie la dosar sunt valabile, au fost comunicate în mod legal pârâtului, nu există dovada anulării sau contestării acestora, fiind emise și somații pe numele celui în cauză, iar reclamanta le poate pune în executare pentru recuperarea sumelor datorate.
Ca atare, a fost respinsă cererea reclamantei în privința debitului în cuantum de 3.781,69 lei pentru care există titluri executorii, ca fiind lipsită de interes.
Instanța a admis în parte acțiunea și a dispus obligarea pârâtului la plată numai în limita sumei pentru care nu există titluri executorii fiscale emise, respectiv a sumei de 2.409,31 lei către reclamantă, reprezentând debit datorat în baza contractului de închiriere nr. 2587/1984.
În probațiune, pe lângă înscrisurile depuse de reclamantă, care fac dovada existenței debitului, instanța a avut în vedere și poziția procesuală a pârâtului, care deși legal citat nu s-a prezentat la chemarea la interogatoriu, dându-se eficiență prevederilor art. 358 din Codul de procedură civilă, conform cărora dacă partea, fără motive temeinice, refuză să răspundă la interogatoriu sau nu se înfățișează, instanța poate socoti aceste împrejurări ca o mărturisire deplină ori numai ca un început de dovadă.
A fost admisă și cererea reclamantei privind rezilierea contractului de închiriere nr. 2587/1984 încheiat între Consiliului Local T. și pârât și s-a dispus evacuarea acestuia din imobilul proprietatea reclamantei, situat în municipiul T., ., ..
Împotriva acestei sentințe civile, în termen legal, a formulat apel reclamanta U. A. T. – Direcția de Întreținere și Administrare Patrimoniu, prin Primar, criticând-o sub aspectul nelegalității și al netemeiniciei modului de soluționare a capătului de cerere privind suma de 3781,69 lei, care a fost respins ca fiind lipsit de interes.
Apelanta consideră nelegală soluția instanței deoarece conform art. 33 cod proc.civ. ”Interesul trebuie să fie determinat, legitim, personal, născut și actual. Cu toate acestea, chiar dacă interesul nu este născut și actual, se poate formula o cerere cu scopul de a preveni încălcarea unui drept subiectiv amenințat sau pentru a preîntâmpina producerea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara.”
Reclamantul nu mai poate pune în executare, sub nicio formă, în anul 2015, titlurile executorii emise până în anul 2011.
S-a mai arătat că instanța de fond consideră în mod nefondat că reclamanta deține deja titluri executorii împotriva pârâtei pentru sumele anterioare datei de 01.10.2011 iar formularea prezentei acțiuni în justiție pentru obținerea unui alt titlu executoriu nu îi poate aduce niciun folos practic deoarece executarea silită a pârâtului se poate face în temeiul titlului executoriu existent deja în posesia reclamantei.
Tilturile executorii și somațiile, emise în cadrul procedurii fiscale, pentru aceste sume, nu mai produc efecte juridice.
Prin modificările aduse codului de procedură fiscală începând cu data de 01.09.2011 organele de executare silită fiscală nu mai pot face niciun act de executare pentru aceste creanțe, astfel încât ele să fie recuperate.
În acest context sumele individualizate până la data de 01.09.2011 prin emiterea actelor de executare silită fiscale, în anul 2015, ar rămâne imposibil de recuparat din lipsa mijloacelor concrete de recupare a acestor sume pe care executorii fiscali ai Serviciului de Impozite și Taxe Locale nu mai au abilitatea prevăzută de lege.
Prin interdicția instituită de lege, de a considera începând cu 01.09.2011 aceste creanțe născute din raporturi juridice ca fiind creanțe fiscale, sumele individualizate în actele fiscale nu mai comportă regimul juridic al creanțelor fiscale.
S-a mai arătat că titlul executoriu deținut de apelanta – reclamantă nu este un titlu executoriu care să asigure legalitatea declanșării sau continuării procedurii executării silite reglementate de codul de procedură fiscală.
În consecință, în temeiul art. 480 alin.2 Cod peocedură civilă, solicită admiterea apelului așa cum a fost formulat și obligarea pârâtului la plata sumei de 3781 lei, reprezentând debit până la 30.09.2011.
Deși legal citată, intimatul – pârât nu a formulat întâmpinare.
Analizând cauza în raport de criticile susținute în apel, precum și sentința civilă atacată, tribunalul constată că apelul este neîntemeiat potrivit celor ce succed:
Direcția Întreținere și Administrare Patrimoniu din cadrul Consiliului Local T. și pârâtul A. T. au încheiat Contractul nr. 2587/1984/01.10.1984 având ca obiect închirierea imobilului situat în T., .. 5, ., ., județul T. cu destinația de locuință, pentru o perioadă de 5 ani și o chirie lunară de 63 lei.
Conform art. 5 din contract, neplata în termen a chiriei atrage o majorare de 0,5 % asupra sumei datorate pentru fiecare zi de întârziere.
Cu privire la excepția lipsei de interes pentru suma de 3.781,69 lei reprezentând debit restant la data de 30.09.2011, excepție analizată în mod corect cu prioritate în conformitate cu prevederile art. 248 din Codul de procedură civilă, aceasta făcând de prisos orice analiză asupra fondului, tribunalul reține că, într-adevăr, interesul reprezintă folosul practic urmărit prin introducerea unei cereri de chemare în judecată, fiind o condiție de exercitare a acesteia.
Reținând aplicabilitatea prevederilor art. 1 din O.G. Nr. 92 din 24 decembrie 2003 privind Codul de procedură fiscală, conform cărora ,,Prezentul cod reglementează drepturile și obligațiile părților din raporturile juridice fiscale privind administrarea impozitelor și taxelor datorate bugetului de stat și bugetelor locale, prevăzute de Codul fiscal.”, anterior intrării în vigoare a O.G. Nr. 29 din 31 august 2011, pentru creanța derivând din contractul de închiriere la care s-a făcut referire, fiind calificată creanță fiscală, au fost emise titluri executorii în dosarul de executare 2007/_/2007.
Aceasta, în contextul în care, conform art. 110 alin. 2 din O.G. nr. 92 din 2003 privind Codul fiscal ,,colectarea creanțelor fiscale se face în baza unui titlu de creanța sau al unui titlu executoriu, după caz.”
De vreme ce reclamanta deține deja titluri executorii pentru sumele aferente perioadei anterioare datei de 30.09.2011, titluri ce nu au fost desființate și care pot sta la baza unei executări silite, îi lipsește folosul practic pentru obținerea unei hotărâri judecătorești, fiind de altfel inadmisibilă obținerea unor titluri executorii diferite pentru aceeași creanță.
Ca atare, în mod corect a fost admisă excepția lipsei de interes.
Văzând considerentele arătate, având în vedere și dispozițiile art. 480 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, tribunalul va respinge apelul civil declarat de către apelanta-reclamantă U.A.T.-D.I.A.P. T., prin PRIMAR, împotriva sentinței civile nr. 127/23.01.2015, pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei T., pe care o va păstra ca legală și temeinică.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul civil formulat de apelanta - reclamantă U. A. T. T. - DIRECȚIA DE ÎNTREȚINERE ȘI ADMINISTRARE PATRIMONIU, PRIN PRIMAR, cu sediul procesual ales la Cabinet de Avocat T. G., din T., .. 54, jud. T., împotriva sentinței civile nr. 127 din data de 23.01.2015, pronunțată de Judecătoria T. în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul - pârât A. T., cu domiciliul în T., ., ., ., având ca obiect acțiune în răspundere contractuală, ca neîntemeiat și păstrează sentința apelată ca temeinică și legală.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din data de 10 iunie 2015.
Președinte, Judecător, Grefier,
L. N. L. D. P. B. F. V.
Red.sent.civ.jud. G.N.
Red/Tehnored.dec.civ.jud.P.L.D/18.05.2015
Tehnored.gref.BFV/18.05.2015./4 ex.
..apelantă/1 ex.intimată
| ← Plângere contravenţională. Decizia nr. 464/2015. Tribunalul... | Plângere contravenţională. Decizia nr. 463/2015. Tribunalul... → |
|---|
