Anulare act. Decizia nr. 609/2012. Tribunalul TULCEA

Decizia nr. 609/2012 pronunțată de Tribunalul TULCEA la data de 27-09-2012 în dosarul nr. 609/2012

Dosar nr._

ROMÂNIA

TRIBUNALUL T.

SECȚIA CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DECIZIA CIVILĂ nr.609

Ședința publică din data de 27 septembrie 2012

Președinte: E. N.

Judecători: I. A.

D. N.

Grefier: P. L.

S-a luat în examinare recursul civil formulat de către recurentul-parat M. C. I. domiciliat in T., ..2, ., ., impotriva sentintei civile nr.1717 din 31.05.2012 pronuntata de Judecatoria T. in dosarul nr._, avand ca obiect anulare act, in contradictoriu cu intimatul-reclamant P. DE PE L. JUDECATORIA T. cu sediul in T., ., judetul T. si intimatul-parat E. I. cu domiciliul in ..

Dezbaterile in recurs au avut loc in sedinta publica din 20.09.2012, sustinerile in recurs ale partii prezente fiind consemnate in incheierea de sedinta din acea data, care face parte integranta din prezenta hotarare, cand instanta avand nevoie de timp pentru a delibera, a amanat pronuntarea pentru azi si in aceeasi compunere a hotarat urmatoarele:

TRIBUNALUL:

Asupra recursului civil de față;

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr._ reclamantul P. de pe lângă J. T., în contradictoriu cu pârâții M. I. și E. I., au solicitat anularea mențiunilor necorespunzătoare adevărului cuprinse în hotărârea nr. 96/17.11.2005 a Comisiei Comunale pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată asupra Terenurilor Mahmudia.

Prin sentința civilă nr. 1717 din 31.05.2012 J. T. a respins acțiunea, ca nefondată

Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut că prin rezoluția nr. 2883/P/2010, emisă la 24.10.2011 de reclamantul P. de pe lângă J. T. s-a dispus neînceperea urmăririi penale asupra pârâtului-făptuitor E. I., sub aspectul comiterii infracțiunii de fals intelectual, prevăzută de art. 289 Cod penal, procurorul reținând incidența art. 10 alin. 1 lit. d Cod penal, respectiv lipsa unuia dintre elementele constitutive ale infracțiunii, fără a se preciza dacă este vorba despre componenta subiectivă sau obiectivă a infracțiunii.

A mai reținut prima instanță că în litigiul dedus judecății, reclamantul a solicitat anularea următoarei mențiuni cuprinse în hotărârea nr. 96/17.11.2005 a Comisiei Comunale pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată asupra Terenurilor Mahmudia: „terenul solicitat este deținut conform evidențelor agricole și fiscale din cadrul Primăriei comunei Mahmudia de către numiții M. N. și M. V.”

Totodată instanța a reținut că, în cererea de chemare în judecată, P. de pe lângă J. T. învederează că terenul în suprafață de 311 mp vizat de actul juridic mai sus indicat figurează în registrul cadastral al comunei Mahmudia ca având o suprafață totală de 281 mp, fiind situat în ., în posesia numiților M. A. Vasilina, defuncta mamă a pârâților M. N. și M. V., iar în evidența fiscală a primăriei, conform rolurilor fiscale existente în arhivă, M. N. figura cu plata impozitelor pentru o suprafață de teren intravilan de 665,41 mp și M. V., pentru suprafața de 677,47 mp și ca atare, prin chiar cererea de chemare în judecată reclamantul aduce argumente în sensul respingerii acțiunii ca nefondată.

A arătat judecătorul instanței de fond că situația juridică mai sus expusă rezidă din împrejurarea că reclamantul face o confuzie nepermisă raportat la obiectul prezentului litigiu, respectiv între: acțiunea civilă în stabilirea proprietății și posesiei suprafeței de 311 mp teren situat în intravilanul comunei Mahmudia, care s-a judecat definitiv și irevocabil în cadrul dosarului nr._ având ca obiect fond funciar, înregistrat pe rolul Judecătoriei T., finalizat prin sentința civilă nr. 1037/10.04.2008, prin care s-a respins plângerea formulată de M. I., pârât în prezentul dosar – fila 37,38 și acțiunea civilă având ca obiect corectitudinea constatărilor pârâtului Egofei I., secretar al comunei Mahmudia, rezultate din verificarea evidențelor agricole și fiscale din cadrul Primăriei comunei Mahmudia, la care s-a făcut referire în hotărârea nr. 96/17.11.2005 a Comisiei Comunale pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată asupra Terenurilor Mahmudia.

Prin urmare, instanța a apreciat că în prezenta cauză nu este sesizată cu determinarea proprietății sau posesiei suprafeței de teren de 311 mp, fiind lipsită de relevanță declarația olografă a numitului M. V. dată în acest sens și a considerat că este datoare să verifice constatările pârâtului E. I., efectuate în calitate de funcționar public, respectiv că în evidențele agricole și fiscale ale Primăriei comunei Mahmudia terenul figurează ca fiind deținut de numiții M. N. și M. V., aspect care a fost pe deplin probat prin înscrisurile anexate.

În alte cuvinte, instanța nu a fost sesizată de către P. de pe lângă J. T. cu stabilirea dreptului de moștenire al pârâtului M. I. asupra suprafeței de 281 mp teren, conform actului de vânzare-cumpărare nr. 275 din 11.03.1931 al defuncților săi părinți, aspecte susținute în notele scrise depuse de acesta la 16.05.2012, aceste elemente de fapt și de drept fiind examinate, cu putere de lucru judecat, în cadrul proceselor civile având ca obiect fond funciar (_ și_ înregistrate pe rolul Judecătoriei T.), care au fost pierdute de către pârâtul M. I..

Instanța de fond a reținut că nu s-a dovedit că pârâtul E. I. ar fi falsificat vreun înscris cu prilejul întocmirii acestuia, iar în ceea ce privește pretinsul caracter nereal al evidențelor agricole și fiscale existente în cadrul Primăriei comunei Mahmudia, acestea nu au fost întocmite de pârâtul E. I., ci de secretarii comunei Mahmudia din perioada 1956-1975, iar pârâtul M. I. nu s-a adresat Parchetului de pe lângă J. T. cu o cerere de anulare a evidențelor agricole, prin tragerea la răspundere penală a respectivelor persoane.

Prima instanță a considerat că raportat la persoana pârâtului E. I., nu sunt incidente dispozițiile art. 245 alin. 1 lit. c1 Cod procedură penală, raportat la art. 445 Cod procedură penală, cu aplicarea art. 14 Cod procedură penală.

Împotriva acestei hotărâri, în termen legal, a declarat recurs pârâtul M. C. I., criticând-o ca netemeinică și nelegală în ceea ce îl privește, întrucât P. de pe lângă J. T. și nu el a depus la J. T. la data de 20.02.2012 acțiunea prin care a cerut anularea, ca necorespunzătoare adevărului, a mențiunilor din Hotărârea nr. 96/17.11.2005, emisă de Comisia comunală de fond funciar Mahmudia, județul T..

Susține, în esență, recurentul că sesizarea instanței nu s-a făcut la cererea sa ci a Parchetului de pe lângă J. T., ca urmare a rezoluției nr. 2883/P/2010 emisă la 24.10.2011 prin care s-a dispus a neînceperea urmăririi penale asupra pârâtului E. I. sub aspectul comiterii infracțiunii de fals intelectual prevăzută de art. 289 Cod penal.

Arată recurentul că, în baza Legii nr. 274/2005, în calitate de moștenitor al defuncților săi părinți M. C. și M., a făcut cerere prin care a solicitat reconstituirea unei suprafețe de 311 mp în intravilanul comunei Mahmudia, județul T.

A mai arătat că terenul în suprafață de 311 mp figurează în registrul cadastral al comunei Mahmudia ca având o suprafață totală de 281 mp, fiind situat în ., în posesia numiților M. A. și Vasilina, defuncta mamă a numiților M. N. și M. V., iar în evidența fiscală a primăriei, conform rolurilor fiscale existente în arhivă, M. N. figura cu plata impozitelor pentru o suprafață de teren intravilan de 665,41 mp și M. V., pentru suprafața de 677,47 mp.

Pârâtul E. I. a formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului, ca nefondat, și menținerea hotărârii atacate, ca fiind legală și temeinică

Examinând hotărârea atacată sub aspectul motivelor de recurs invocate, cât și din oficiu, se rețin următoarele:

Potrivit revederilor art. 89 al. 3 din Legea nr. 304/2004 parchetele de pe lângă curțile de apel și parchetele de pe lângă tribunale au personalitate juridică. Parchetele de pe lângă tribunalele pentru minori și familie și parchetele de pe lângă judecătorii nu au personalitate juridică.

Conform dispozițiilor art. 5 alin. 2 din Decretul nr. 31/1954 privitor la persoanele fizice și persoanele juridice, capacitatea de folosință este capacitatea de a avea drepturi și obligații, capacitatea procesuală de folosință apare astfel ca fiind aptitudinea unei persoane de a avea drepturi și de a-și asuma obligații pe plan procesual.

În condițiile art. 41 alin. 1 Cod pr. civilă, orice persoană care are folosința drepturilor civile poate fi parte în judecată.

Pe parcursul procesului, lipsa capacității procesuale de folosință se invocă pe cale de excepție de fond, peremtorie, absolută de către oricare din părți, de procuror sau de instanță din oficiu, în orice etapă procesuală, iar actele de procedură săvârșite de o persoană fără capacitate de folosință sunt lovite de nulitate absolută

În raport de dispozițiile art. 89 al 3 din Legea nr. 304/2004, potrivit cărora parchetele de pe lângă judecătorii nu au personalitate juridică, se reține că intimatul-reclamant P. de pe lângă J. T. nu are capacitate procesuală de folosință, motiv pentru care urmează a admite recursul și a modifica hotărârea atacată în sensul că va fi respinsă acțiunea pentru lipsa capacității de folosința a intimatului-reclamant P. de pe lângă J. T..

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursul civil formulat de către recurentul-pârâr M. C. I., domiciliat in T., ..2, ., ., împotriva sentinței civile nr. 1717 din 31.05.2012 pronunțată de J. T. în dosarul nr._, având ca obiect anulare act, în contradictoriu cu intimatul-reclamant P. DE PE L. JUDECATORIA T., cu sediul in T., ., județul T. și intimatul-parat E. I., cu domiciliul în ..

Modifică hotărârea atacată în sensul că respinge acțiunea pentru lipsa capacității de folosința a intimatului-reclamant P. de pe lângă J. T..

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 27 septembrie 2012.

P R E Ș E D I N T E, JUDECĂTORI, GREFIER,

E. N. I. A. P. L.

D. N.

Jud. fond D.N.G.

Redactat jud. D.N./2.10.2012

Tehnoredactat gref. G.R./16.10.2012/2 ex.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Anulare act. Decizia nr. 609/2012. Tribunalul TULCEA