Anulare act. Decizia nr. 621/2014. Tribunalul TULCEA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 621/2014 pronunțată de Tribunalul TULCEA la data de 23-10-2014 în dosarul nr. 621/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL T.
SECȚIA CIVILĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIE CIVILĂ Nr. 621/2014
Ședința publică de la 23 Octombrie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE: S. G.
JUDECĂTOR: C. D. A.
Grefier: L. R.
Pe rol judecarea apelului civil formulat de apelantul reclamant M. C. cu domiciliul în G., ., ., jud.G., împotriva sentinței civile nr.423/11.06.2014 pronunțată de Judecătoria Măcin, în contradictoriu cu intimații pârâți C. JUDEȚEANĂ T. P. S. D. DE PROPRIETATE PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR cu sediul în T., ., jud.T., C. L. G. P. S. D. DE PROPRIETATE PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR cu sediul în ., M. E., JAȘCU L., ambele cu domiciliul în ., M. T. cu domiciliul în . și M. I. cu domiciliul în G., ., ., având ca obiect anulare act - titlu proprietate.
La apelul nominal făcut în ședință se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează că apelul este declarat în termen, motivat și scutit de plata taxei judiciare de timbru, precum și că, s-a solicitat judecata chiar și în lipsă, iar în cauză nu s-a depus întâmpinare, după care:
Instanța constată că apelantul reclamant prin cererea de apel a solicitat administrarea probei testimoniale privind audierea martorilor propuși la instanța de fond sens în care respinge administrarea probei solicitată ca nefiind utilă soluționării cauzei și văzând că nu sunt motive de amânare, apreciază cauza în stare de judecată și o reține pentru deliberare și pronunțare.
TRIBUNALUL,
Asupra apelului civil de față:
Prin acțiunea formulată și înregistrată la Judecătoria Măcin sub nr._ din 11.12.2013, reclamantul M. M. C. a solicitat în contradictoriu cu C. Județeană T. pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, C. L. G. pentru S. D. de Proprietate Privată Asupra Terenurilor, M. E., Jașcu L., M. T. și M. I., constatarea nulității parțiale absolute a titlului de proprietate_/15.10.2002 și introducerea în acest titlu și a sa în calitate de moștenitor.
Prin întâmpinarea depusă, C. Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a solicitat respingerea acțiunii formulată de reclamant, arătând că, reclamantul nu a formulat cerere în vederea reconstituirii dreptului de proprietate asupra terenului pe care l-a deținut bunicul său.
Soluționând cauza, prin sentința civilă nr.423 din 11 iunie 2014 instanța a respins acțiunea civilă având ca obiect anulare titlu de proprietate formulată de reclamantul M. C..
P. a se pronunța astfel instanța de fond a reținut că potrivit art. 8 din Lg. nr. 18/1991 în vigoare la data depunerii cererii, “stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor care se găsesc în patrimoniul cooperativelor agricole de producție se face în condițiile prezentei legi, prin reconstituirea dreptului de proprietate sau construirea acestui drept.
De prevederile legii beneficiază membrii cooperatori care au adus pământ în cooperativă sau cărora li s-a preluat în orice mod teren de către aceasta, precum și, în condițiile legii civile, moștenitorii acestora, membrii cooperatori care nu au adus pământ în cooperativă și alte persoane anume stabilite.
S. dreptului de proprietate se face, la cerere, prin eliberarea unui titlu de proprietate în limita unei suprafețe minime de 0,5 ha pentru fiecare persoană îndreptățită, potrivit prezentei legi, și de maximum 10 ha de familie, în echivalent arabil”.
Potrivit art. 12 din HG nr.131/1991, „stabilirea dreptului de proprietate se face numai la cerere, formulată de fiecare persoana îndreptățită. Când sunt mai mulți moștenitori, cererea se poate face și în comun, fiecare dintre ei semnând-o.”
Din analiza textelor de lege mai sus enunțate, rezultă fără dubiu, că legiuitorul a avut în vedere reconstituirea dreptului de proprietate pentru cei îndreptățiți, fie în calitate de proprietari ai terenului, fie în calitate de moștenitori ai proprietarilor terenurilor. Legiuitorul a creat dreptul acestor persoane de a solicita restituirea terenurilor.
P. ca acest drept însă să se materializeze, legiuitorul a impus tuturor persoanelor îndreptățite să facă o cerere. Să-și manifeste voința expres în vederea reconstituirii dreptului de proprietate.
Această cerere în vederea reconstituirii a avut un prim termen care s-a prelungit pe o perioadă foarte lungă și, mai mult, au apărut legi de modificare a Lg. nr. 18/1991, care au creat alte termene în care cei îndreptățiți să-și manifeste expres voința în vederea reconstituirii dreptului de proprietate asupra terenurilor pe care le-au deținut în calitate de proprietari sau moștenitori ai proprietarilor.
A reținut prima instanță că la dosar există o singură cerere (fila 44) din 15.03.1991, prin care și-au manifestat expres dorința de reconstituire a dreptului de proprietate pentru cele 2 ha ce le-a deținut autorul M. G., formulate de M. D., M. N., M. V. și M. I..
Nu există nici o dovadă că reclamantul M. C., în calitatea sa de nepot de fiu al autorului M. G., ar fi depus vreo cerere prin care să solicite reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 2 ha teren arabil situate în extravilanul ..
De altfel, așa se și explică faptul că atât titlul de proprietate nr._/13.10.1993 revocat prin HCJ 206/2002, cât și titlul de proprietate_/15.10.2002, a reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafața de 2 ha doar pentru cei care și-au manifestat în mod expres voința în acest sens, respectiv pe M. D., M. N., M. V. și M. I..
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, a formulat apel reclamantul M. C..
În motivarea apelului a arătat că încă din 1990, în numele tatălui său M. M. decedat, a ocupat, lucrat și întreținut cu bună credință și de comun acord cu moștenitorii de drept M. D., M. I., M. N. și M. V., frați ai tatălui său, o suprafață de 2500 m.p. din sola 96, . aparținut bunicului său, M. G..
Susține apelantul că moștenitorii M. D., M. I., M. N. și M. V. i-au ascuns faptul că există un titlu de proprietate emis pe numele bunicului sau M. G., înscriindu-se pentru obținerea titlului în cauză fără să-l consulte și pe el ca moștenitor de drept al tatălui său M. Ghe. M..
Concluzionează apelantul că a luat cunoștință că pentru suprafața pe care o ocupa și lucra a fost emis titlul de proprietate nr._ în care tatăl său nu era inclus, abia la începutul anului 2012 când a încercat să plătească impozitul pe suprafața respectivă.
P. totate aceste motive, apelantul a solicitat anularea/desființarea titlului de proprietate nr._ din 15 octombrie 2002 și emiterea unui alt titlu de proprietate în care să fie menționați totți moștenitorii de drept ai bunicului său M. G..
De asemenea, în temeiul art.1049 și urm. din codul de procedură civilă apelantul a solicitat și înscrierea în cartea funciară a drepturilor reale imobiliare dobândite de el în temeiul uzucapiunii suprafeței de 2500 m.p. din sola 96, . aparținut bunicului său M. G..
Intimații pârâți nu au formulat întâmpinare în termenul prevăzut de art. 471 alin. 5 Noul Cod procedură civilă, sub sancțiunea decăderii din dreptul de a mai propune probe și de a invoca excepții, în afara celor de ordine publică.
Tribunalul constată că prin cererea de apel apelantul nu a criticat în fapt și în drept hotărârea atacată, ci doar a reiterat susținerile din cererea introductivă de instanță.
În aceste condiții, în acord cu dispozițiile art. 476 alin. 2 din Codul de procedură civilă, instanța de apel va analiza calea de atac doar pe baza celor invocate la prima instanță.
Astfel, se reține că apelantul-reclamant a solicitat anularea titlului de proprietate nr._/2002, eliberat de C. Județeană T. pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor motivat de împrejurarea că, dintr-o eroare de redactare, acesta nu a fost emis și pe numele tatălui său, M. G. M..
Instanța de fond a respins ca nefondată acțiunea, reținând, în esență, că reclamantul nu a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate, soluție pe care tribunalul urmează a o menține ca legală și temeinică, având în vedere următoarele considerente:
S. dreptului de proprietate, fie prin reconstituire, fie prin constituire, s-a făcut potrivit art. 8 din Legea nr. 18/1991, la cerere. Deci, cel care urma să primească pământ nu-l putea obține decât dacă făcea cerere. Potrivit art. 9 din același act normativ, cererea de restituire a dreptului de proprietate trebuia introdusă și înregistrată la primire, împreună cu documentele doveditoare ale dreptului pretins și calitățile solicitantului.
În același sens sunt și dispozițiile art. 13 din H.G. nr. 131/1991, act normativ în vigoare la data emiterii titlului de proprietate în discuție, care arată că stabilirea dreptului de proprietate se face numai la cerere, formulată de fiecare persoană îndreptățită. Aceeași prevedere precizează că în situația în care sunt mai mulți moștenitori, cererea se poate face și în comun, fiecare dintre ei semnând-o.
Rezultă din textele de lege mai sus menționate că nu se poate reconstitui dreptul de proprietate pentru o persoană, decât dacă aceasta a semnat o cerere în acest sens.
În cauza de față, pentru terenul în suprafață de 2 ha situat în localitatea G., județul T., au formulat cerere de reconstituire doar numiții M. D., M. N., M. V. și M. I., autorii pârâtelor din prezenta cauză, nu și tatăl reclamantului (fila 44 din dosarul de fond).
În atare situație, în mod corect în titlul de proprietate s-au nominalizat doar persoanele mai sus menționate, nu și autorul reclamantului, care așa cum s-a arătat nu a formulat cerere de reconstituire.
În sprijinul acestei opinii sunt și dispozițiile art. 37 din H.G. nr. 131/1991 în conformitate cu care, pentru moștenitori se emite un singur titlu de proprietate pentru terenurile ce au aparținut autorului lor, în care se nominalizează toți solicitanții îndreptățiți.
De altfel, tatăl reclamantului a decedat anterior intrării în vigoare a Legii nr. 18/1991, astfel că pentru terenul ce i s-ar fi cuvenit în calitate de moștenitor al defunctului M. G., reclamantul trebuia să formuleze cerere de reconstituire, lucru pe care așa cum a reținut și judecătorul fondului, nu l-a făcut.
P. considerentele de fapt și de drept mai sus expuse, cererea de apel va fi respinsă ca nefondată, cu consecința păstrării sentinței civile nr. 423 din 11 iunie 2014 a Judecătoriei Măcin, ca legală și temeinică.
P. ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul formulat de apelantul-reclamant M. C., cu domiciliul în municipiul G., ., ., județul G., împotriva sentinței civile nr. 423/11.06.2014 pronunțată de Judecătoria Măcin, în contradictoriu cu intimații pârâți C. JUDEȚEANĂ T. P. S. D. DE PROPRIETATE PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR, cu sediul în municipiul T., ., jud.T., C. L. G. P. S. D. DE PROPRIETATE PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR, cu sediul în ., M. E. și JAȘCU L., ambele cu domiciliul în ., M. T., cu domiciliul în . și M. I., cu domiciliul în municipiul G., ., ., județul G., având ca obiect anulare act - titlu proprietate, ca nefondat.
Păstrează sentința civilă nr. 423/11.06.2014 a Judecătoriei Măcin, ca legală și temeinică.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 23 octombrie 2014.
PREȘEDINTE,JUDECĂTOR,Grefier,
S. G. C. D. A. L. R.
Jud. fond D.A.
Redactat jud. S.G./30.10.2014
Tehnoredactat gref. L.R./G.R./12.11.2014/9 ex.
| ← Contestaţie la executare. Decizia nr. 614/2014. Tribunalul TULCEA | Plângere contravenţională. Decizia nr. 203/2015. Tribunalul... → |
|---|
