Plângere contravenţională. Decizia nr. 466/2014. Tribunalul TULCEA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 466/2014 pronunțată de Tribunalul TULCEA la data de 18-09-2014 în dosarul nr. 466/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL TULCEA
SECȚIA CIVILĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ Nr. 466/2014
Ședința publică de la 18 Septembrie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE D. N.
Judecător E. N.
Grefier N. M.
S-a luat în examinare apelul civil declarat de apelanta C. NAȚIONALĂ DE A. ȘI D. NAȚIONALE D. ROMÂNIA SA, cu sediul în București, sector 6, ..401 A, împotriva sentinței civile nr.471/21.02.2014, pronunțată de Judecătoria Tulcea, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul C. M. -D., cu domiciliul în Tulcea, ., ., ., jud. Tulcea, având ca obiect plângere contravențională.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că apelul este declarat în termen, motivat, scutit de plata taxei de timbru, s-a depus întâmpinare de către intimat, s-a comunicat un exemplar de pe întâmpinare apelantei, după care:
Văzând că nu sunt motive de amânare, instanța constată dosarul în stare de judecată, iar apelanta a solicitat judecarea cauzei în lipsă, instanța lasă cauza în pronunțare.
TRIBUNALUL,
Asupra apelului civil de față.
La data de 07.10.2013 a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Tulcea, sub nr._, plângerea contravențională formulată de petentul C. M.-D. împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției . nr._ din data de 09.09.2013 întocmit de C. Națională de A. și D. Naționale din România.
Prin sentința civilă nr. 471/21.02.2014, Judecătoria Tulcea admis plângerea și a dispus anularea procesului-verbal . nr._ din data de 09.09.2013.
Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut că prin procesul-verbal . nr._ din data de 09.09.2013, petentul a fost sancționată pentru săvârșirea contravenției prevăzută de art. 8 alin. (1) din O.G. nr.15/2002, reținându-se că în data 26.08.2013, ora 12:30, pe DN 22A km 0+050 m, pe raza localității Cataloi, vehiculul categoria A cu nr. de înmatriculare_, aparținând lui M. D. C., a circulat fără a deține rovinietă valabilă.
Referitor la legalitatea și temeinicia procesului-verbal de contravenție, urmare a examinării din oficiu a procesului-verbal de contravenție din perspectiva cauzelor de nulitate expresă și absolută prevăzute de art. 17 din O.G. nr. 2/2001, instanța a constatat că acesta nu este afectat de niciuna dintre aceste cauze, motiv pentru care s-a procedat la analizarea legalității și temeiniciei procesului-verbal, conform art. 34 alin. (1) din O.G. nr. 2/2001.
Fiind verificat cadrul normativ aplicabil, instanța a reținut că potrivit art. 8 alin. 1 din O.G. nr. 15/2002 - fapta de a circula fără a deține rovinieta valabilă constituie contravenție continuă și se sancționează cu amendă.
Arătat judecătorul fondului că responsabilitatea achitării tarifului de utilizare și a deținerii rovinietei valabile, precum și a achitării tarifului de trecere sau a tarifului de concesiune revine în exclusivitate utilizatorilor români, iar în cazul utilizatorilor străini, aceasta revine în exclusivitate conducătorului auto al vehiculului (art. 7 din O.G. nr. 15/2002).
A mai arătat instanța că prin utilizator, se înțelege persoana fizică sau juridică înscrisă în certificatul de înmatriculare, care are în proprietate sau care, după caz, poate folosi în baza unui drept legal, vehiculul înmatriculat în România (art.1 alin. 1 lit. b din O.G. nr. 15/2002).
În concluzie, instanța a reținut că pentru a avea calitatea de utilizator în sensul dispozițiilor O.G. nr. 15/2002, persoana trebuie să îndeplinească două condiții cumulative: să fie înscrisă în certificatul de înmatriculare și să fie proprietarul autovehiculului sau să dețină un drept legal de folosință.
A mai reținut instanța că, potrivit contractului de vânzare-cumpărare din data de 23.08.2013, petentul C. M. D. a vândut către S.C. STAR SERVICE S.A. autovehiculul marca Renault Megane cu nr. de identificare VF1LM1S0H37330429, și numărul de înmatriculare_ .
D. analiza copiei certificatului de înmatriculare a rezultat identitatea între autovehiculul ce a făcut obiectul contractului de vânzare-cumpărare și cel surprins pe drumurile publice circulând fără rovinietă valabilă, condiții în care prima instanță a constat că, deși petentul figurează în continuare în baza de date națională, ca fiind proprietar al autovehiculului, acesta nu mai deține vreun drept legal de folosință asupra acestuia și, prin urmare, nu poate avea calitatea de contravenient, în privința contravenției prevăzute de art. 8 alin. (1) din O.G. nr. 15/2002.
A arătat instanța că, deși actul de vânzare-cumpărare nu este opozabil intimatei, însă opozabilitatea nu reprezintă o condiție de validitate a convenției.
De asemenea, instanța a reținut că operațiunile de transcriere a transmiterii dreptului de proprietate asupra unui autovehicul se efectuează de către noul proprietar, conform prevederilor art. 8 alin. (1) lit. a) din Ordinul M.A.I. nr. 1501/2006.
Împotriva acestei hotărâri, în termen legal a declarat apel intimata C. Națională de A. și D. Naționale din România, criticând hotărârea atacată ca fiind netemeinică și nelegală.
Apelanta-intimată a criticat hotărârea primei instanțe în raport de art. 480 alin. (6) din Noul Cod de procedură civilă, aceasta reținând că înstrăinarea vehiculului a avut loc anterior constatării faptei contravenționale și că petentul este exonerat de orice culpă.
Susține apelanta-intimată că procesul-verbal de constatare a contravenției îndeplinește toate condițiile prevăzute de O.G. nr. 15/2002, coroborate cu O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, arătând că procesul-verbal a fost întocmit în lipsa contravenientului și a martorilor, constatarea contravenției fiind efectuată cu ajutorul mijloacelor specifice ale sistemului informatic de emitere, gestiune, monitorizare și control a rovinietei SIEGMCR.
Consideră apelanta-intimată că din analiza dispozițiilor art. 7 și 8 coroborate cu cele cuprinse în art. 1 alin. 1 pct. B din O.G. nr. 15/2002 reiese cu claritate că responsabilitatea achitării rovinietei revine persoanei înscrise în cartea de identitate a autoturismului ca deținător sau utilizator al acestuia, indiferent de persona care conduce efectiv autoturismul la momentul constatării contravenției, înscrierea în cartea de identitate a utilizatorului fiind o condiție de opozabilitate, iar formalitățile prevăzute de dispozițiile O.G. nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România sunt necesare pentru a face actul încheiat de părți opozabil și persoanelor ce nu au participat la încheierea lui.
Susține în continuare apelanta-intimată că dacă în urma contractului de vânzare-cumpărare noul proprietar nu face demersurile necesare transcrierii dreptului de proprietate, acesta nu poate fi imputat CESTRIN, iar atâta timp cât petentul figurează ca proprietar al autovehiculului în certificatul de înmatriculare, cât și în evidențele Serviciului Public Comunitar Permise de Conducere și Înmatriculări și nicio altă persoană nu este menționată în calitate de utilizator, acesta are calitatea de subiect activ al raportului juridic contravențional potrivit dispozițiilor art. 8 coroborat cu art. 1 lit. b) din O.G. nr. 15/2002 și îi revine obligația de a face dovada valabilității rovinietei.
Consideră apelanta-intimată că instanța de fond a interpretat în mod greșit actul dedus judecății, întrucât potrivit art. 7 alin. 1 lit. b) din O.G. nr. 15/2002 obligația de plată a rovinietei îi revine proprietarului sau utilizatorului vehiculului care este menționat în certificatul de înmatriculare, utilizator fiind persona fizică sau juridică înscrisă în certificatul de înmatriculare, care are în proprietate sau care după caz, poate folosi vehiculul în baza unui drept legal.
Învederează apelanta-intimată că, potrivit dispozițiilor art. 24 alin. 2 lit. d) din Ordinul nr. 1501/2006 privind procedura înmatriculării, radierii și eliberării autorizației de circulație provizorie sau probe a vehiculelor, petentul avea obligația să procedeze la efectuarea formalităților privind înstrăinarea autoturismului, în sensul radierii acestuia de pe numele sau și în baza de date a M.A.I. – Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor, tocmai pentru opozabilitate, și întrucât acesta nu a depus diligențe pentru transferul dreptului de proprietate asupra vehiculului și pentru radierea lui din baza de date a instituției, rămâne menționat în cartea de identitate a vehiculului ca fiind proprietar și utilizator, situație în care a fost angajată răspunderea contravențională în sarcina acestuia, conform O.G. nr. 2/2001 și O.G. nr. 15/2002.
Susține apelanta-intimată că din moment ce petenta intimată este înscrisă în continuare în evidențele M.A.I. ca proprietar/utilizator al autoturismului, iar art. 9 alin. 3 din O.G. nr. 15/2002 prevede posibilitatea legală de a încheia procesul-verbal de constatare a contravenției pe baza datelor furnizate de M.A.I. - D.R.P.C.I.V., iar părțile contractante au obligația legală de a se prezenta la acest serviciu pentru a proceda la transcrierea autovehiculului pe numele cumpărătorului, pentru a asigura opozabilitatea tranzacției, conform Ordinului_, încheierea unui contract de vânzare-cumpărare nu poate să îi fie opus, responsabilitatea deținerii rovinietei revenind petentului-intimat.
În apărare, petentul-intimat C. M.-D. a formulat întâmpinare, solicitând respingerea apelului ca nefondat
Examinând hotărârea atacata, în raport de criticile aduse acesteia, tribunalul reține că apelul este întemeiat.
Astfel, potrivit art. 7 din O.G. nr. 15/2002: „Responsabilitatea achitării tarifului de utilizare și a deținerii rovinietei valabile, precum și a achitării tarifului de trecere sau a tarifului de concesiune revine în exclusivitate utilizatorilor români, iar în cazul utilizatorilor străini, aceasta revine în exclusivitate conducătorului auto al vehiculului.
Totodată potrivit art. 1 alin.1 lit. b) din O.G. nr. 15/2002: (1) În înțelesul prezentei ordonanțe, termenii și expresiile de mai jos se definesc după cum urmează: b) utilizatori - persoanele fizice sau juridice înscrise în certificatul de înmatriculare, care au în proprietate sau care, după caz, pot folosi în baza unui drept legal vehicule înmatriculate în România, denumite în continuare utilizatori români, respectiv persoanele fizice ori juridice înscrise în certificatul de înmatriculare, care au în proprietate sau care, după caz, pot folosi în baza unui drept legal vehicule înmatriculate în alte state, denumite în continuare utilizatori străini;
Se constată astfel că, potrivit art. 7 și art. 1 alin. 1 lit. b) din O.G. nr. 15/2002 obligația de plată a rovinietei îi revine proprietarului sau utilizatorului vehiculului care este menționat în certificatul de înmatriculare; utilizator fiind persoana fizică sau juridică înscrisă în certificatul de înmatriculare, care are în proprietate sau care, după caz, poate folosi vehiculul în baza unui drept legal.
Potrivit art. 24 alin. 2 lit. d) din Ordinul nr. 1501/2006 privind procedura înmatriculării, înregistrării, radierii și eliberarea autorizației de circulație provizorie sau pentru probe a vehiculelor proprietarii de vehicule înmatriculate sau înregistrate sunt obligați să solicite radierea din circulație în termen de 30 zile de la data trecerii vehiculului înregistrat în proprietatea altei persoane.
Potrivit art. 3 alin. (2) din același Ordin nr. 1501/2006: La cererea scrisă a proprietarului unui vehicul, în certificatul de înmatriculare sau de înregistrare se poate înscrie și o altă persoană decât proprietarul, specificându-se calitatea în care aceasta poate utiliza vehiculul. În cazul în care proprietarul vehiculului este o societate de leasing, în certificatul de înmatriculare sau de înregistrare se menționează și datele de identificare a utilizatorului.
Potrivit art. 8 alin. (1) lit. a) din același Ordin: (1) Transcrierea transmiterii dreptului de proprietate asupra unui vehicul se efectuează în baza următoarelor documente: a) cererea noului proprietar. În cazul înscrierii în certificatul de înmatriculare și a altei persoane care poate folosi vehiculul în virtutea unui drept legal, altul decât cel de proprietate, proprietarul va menționa solicitarea explicită în cerere;
Cum petentul nu a depus diligențe pentru transferul dreptului de proprietate asupra vehiculului și pentru radierea acestuia din baza de date a S.P.C.R.P.D.C.I.V. competent, acesta rămâne menționat în cartea de identitate a vehiculului ca fiind proprietar și utilizator, situație în care răspunderea contravențională în sarcina acestuia s-a angajat conform O.G. nr. 2/2001 și O.G. nr. 15/2002.
Conform art. 11 pct. 10 din O.U.G. nr. 195/2002, proprietarul sau deținătorul mandatat al unui vehicul este obligat să solicite autorității competente înscrierea în certificatul de înmatriculare sau de înregistrare a oricărei modificări a datelor de identificare a vehiculului respectiv sau, după caz, ale proprietarului, în termen de 30 de zile de la data la care a intervenit modificarea.
D. analiza dispozițiilor art. 7 și 8 coroborate cu art. 1 alin. 1 pct. b) din O.G. nr. 15/2002, rezultă că responsabilitatea achitării rovinietei revine persoanei înscrise în cartea de identitate a autoturismului ca deținător sau utilizator al autoturismului, indiferent de persoana care conduce efectiv autoturismul la momentul constatării contravenției.
În consecință, petentul în calitate de persoană înscrisă în certificatul de înmatriculare și în cartea de identitate a vehiculului este subiect activ al contravenției săvârșite.
Așa fiind și având în vedere că nu au fost găsite motive din oficiu care să determine nulitatea absolută a procesului-verbal de contravenție, în temeiul art. 480 Cod procedură civilă, urmează a admite apelul și a schimba hotărârea atacată în sensul că plângerea va fi respinsă, ca nefondată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Admite apelul declarat de apelanta C. NAȚIONALĂ DE A. ȘI D. NAȚIONALE D. ROMÂNIA SA, cu sediul în București, sector 6, ..401 A, împotriva sentinței civile nr.471/21.02.2014, pronunțată de Judecătoria Tulcea, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul C. M. -D., cu domiciliul în Tulcea, ., ., ., jud. Tulcea, având ca obiect plângere contravențională.
Schimbă hotărârea atacată în sensul că respinge plângerea ca nefondată.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din data de 18 septembrie 2014
Președinte, Judecător,
D. N. E. N.
Grefier
N. M.
Jud. fond. N.D..
Redactat jud. D.N./29.09.2014
Tehnoredactat gref. N.M/G.R./09.10.2014/4 ex.
| ← Plângere contravenţională. Decizia nr. 292/2014. Tribunalul... | Pretenţii. Decizia nr. 452/2014. Tribunalul TULCEA → |
|---|
