Contestaţie la executare. Decizia nr. 161/2014. Tribunalul TULCEA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 161/2014 pronunțată de Tribunalul TULCEA la data de 06-06-2014 în dosarul nr. 161/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL TULCEA
SECȚIA CIVILĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ Nr. 161/2014
Ședința publică de la 06 Iunie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE D. N.
Judecător E. N.
Judecător M. L. S.
Grefier N. M.
S-a luat în examinare recursul civil declarat de recurenta . I. BUCUREȘTI - P. S.C. AVESTIS INTERNATIONAL SRL, cu sediul în București, sector 2, ., . civile nr.703/18.12.2013, pronunțată de Judecătoria Babadag, în dosarul nr._, având ca obiect contestație la executare, în contradictoriu cu intimata ., cu sediul în Tulcea, ., ., ..
Având nevoie de timp pentru studiul actelor și lucrărilor dosarului instanța a amânat pronunțarea la data 06 iunie 2014, când a pronunțat următoarea hotărâre.
TRIBUNALUL,
Asupra recursului civil de față.
P. cererea înregistrata pe rolul JUDECATORIEI BABADAG la data de 31.10.2012 sub nr._, ., a formulat contestație la executare pornită în dosarul nr. 225/2012 al B. D. D., respectiv împotriva somației din 09.10.2012 și a procesului verbal de stabilire a cheltuielilor de executare pe care le consideră nelegale .
În motivarea acțiunii s-a arătat de reclamantă că, în dosarul de executare arătat s-a început executarea societății în baza unui contract de leasing prin care s-a luat un autoturism . După ce, în baza acestui contract s-au făcut plăți timp de aproximativ 2 ani de zile, în urma înștiințării făcută de aceasta, reprezentanți ai finanțatorului au preluat mașina ce forma obiectul contractului, ocazie cu care s-a întocmit un proces verbal prin care s-a consemnat preluarea, în felul acesta încetând raporturile contractuale dintre părți.
S-a mai arătat de reclamantă că, prin urmare, o dată cu predarea mașinii, concomitent cu plata ratelor până la acel moment, obligațiile societății cu privire la acest contract de leasing au încetat, astfel că nu mai datorează nici o sumă de bani .
Din aceste motive, executarea pornită este una nelegala, motiv pentru care solicită anularea ei .
La data de 12.11.2012 . I. a depus la dosar întâmpinare prin care solicită respingerea contestației la executare ca neîntemeiată, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea întâmpinării s-a arătat că prin contestația la executare formulată de ., se solicită anularea actelor de executare. În argumentația sa, contestatorul afirmă că a predat autoturismul ce a făcut obiectul contractului de leasing financiar pe baza unui proces verbal, motiv pentru care acesta a considerat că raporturile contractuale dintre cele două părți au încetat.
În aceste condiții, se consideră că, o dată cu predarea mașinii, concomitent cu plata ratelor de leasing până la acel moment, obligațiile acesteia cu privire la contractul de leasing ar fi încetat.
Arată intimata că, contestația la executare este neîntemeiată.
Se motivează de intimată că între părți s-a încheiat contractul de leasing financiar nr._/25.02.2008, prin care, ea, în calitate de finanțator, a transmis un drept de folosință către utilizator, contestator în prezenta cauză, asupra unui autoturism marca Dacia L. V.. Deoarece nu și-a îndeplinit obligațiile contractuale, contractul de leasing fiind titlul executoriu, a început procedura de executare silită.
La stabilirea debitului, instanța trebuie să aibă în vedere și dispozițiile art. 13 din contractul de leasing, în care se prevede că, în situația în care contractul încetează înainte de termen, finanțatorul are dreptul să calculeze toate creanțele ce decurg din contract cum ar fi dobândă, valoarea însumată a tuturor ratelor de leasing neplătite, a primelor de asigurare CASCO, RCA până la radierea bunului de pe numele finanțatorului din evidențele organelor fiscale, etc.
O astfel de clauză este stipulată de regulă, fie pentru simpla întârziere în executare, fie pentru neexecutarea totală sau parțială a obligațiilor contractuale, cum este cazul contractului de leasing ce face obiectul prezentului dosar .
În cazul rezilierii contractului în care este stipulată o astfel de clauză pentru neexecutare, aceasta va supraviețui desființării contractului, deoarece reprezintă cuantumul despăgubirilor pe care părțile și le datorează în caz de neexecutare a obligațiilor asumate .
De altfel, arată intimata, că, trebuie subliniat faptul că, contractul de leasing este un contract negociat, cum, de altfel, rezultă și din interpretarea art. 6 alin.3, art.11,art.15al Ordonanței Guvernului nr. 51/1998, privind operațiunile de leasing, unde se stipulează că, în contractul de leasing, părțile pot conveni și la alte clauze, în afara celor minim prevăzute de lege.
Contractul de leasing este un contract de finanțare, acordat la solicitarea expresă, directă și nemijlocită a Utilizatorului. Astfel, a fost exprimat un consimțământ valabil și îndeplinită cunoștință a obligațiilor asumate și a efectelor contractului.
Contractul de leasing are un caracter oneros, operatorul economic în calitate de comerciant urmărind obținerea unui avantaj patrimonial din activitatea economică derulată.
Față de aspectul ridicat de contestator, învederează instanței că acesta mai are de achitat până la maturitatea contractului de leasing suma de 43.795,94 lei, reprezentând valoarea ratelor de leasing pe care debitoarea le mai avea de achitat, obligației asumată prin art. 13 din contractul de leasing menționat, iar la această sumă se mai adaugă dobânda, astfel cum este prevăzută în contract și penalități.
Așadar, faptul că ,contestatorul a restituit bunul nu înseamnă că nu trebuie să achite și celelalte obligații financiare, rezultate din contractul de leasing, care se compun din: 15.321,38 reprezentând diferență de capital finanțat de la data stopării ; 1.399,69 lei reprezentând dobânda calculată al diferența de capital finanțat ; 22.096,97 lei reprezentând penalități la facturi neachitate ; 2.263,06 lei reprezentând asigurări ; 1.835,24 lei, reprezentând comision de recuperare. Total 42.916,34 lei, din care se scade suma de 10.889 lei, sumă obținută în urma revânzării autoturismului, ajungându-se la un debit de 32.027,34 lei .
La această sumă se adaugă 6.808,65 lei, reprezentând facturi neachitate, rezultând un debit final de 38.835,99 lei .
Așadar, în mod greșit consideră contestatorul că predarea bunului și plata ratelor de leasing până la momentul predării acestuia, duce la exonerarea de obligațiile contractuale .
La data de 07.02.2013 contestatoarea a depus la dosar precizări prin care solicită anularea actelor de executare efectuate în dosarul nr. 225/2012 al B. D. D. (somație de executare din 09.10.2012 și procesul verbal de stabilire a cheltuielilor de executare).
Solicită de asemenea a se constata nulitatea absolută a clauzei 13 conținute în contractul de leasing financiar nr._/25.02.2008, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea precizărilor se arată de contestatoare că prin contestația introductivă, s-a solicitat anularea actelor de executare, apreciindu-se că la momentul încetării contractului de leasing societatea nu mai datora nici o sumă, indiferent cu ce titlu, către creditoare, ținându-se seama și de împrejurarea că bunul care făcea obiectul acestui contract a fost predat .
În legătura cu existența unei datorii de la utilizator către finanțator se fac următoarele precizări: contractul de leasing este titlu executoriu și potrivit art. 399 alin.3 cod pr.civilă, în contestația la executare pot fi invocate apărări de fond împotriva acestuia, nefiind vorba de un titlu emis de o instanță judecătorească.
Clauza cuprinsă în art.13 din contract are natura unei clauze penale, obligând utilizatorul să achite toate sumele care, potrivit contractului ar fi devenit scadente în viitor, în situația în care contractul încetează înainte de termen.
Întemeindu-se pe această clauză creditorul solicită toate sumele pe care contestatoarea ar fi trebuit să le achite dacă contractul s-ar fi derulat în continuare (diferența de capital finanțat la data stopării, dobânda calculată la diferența de capital finanțat, asigurări, comision de recuperare) .
Pornind de la aceste premise se constată că deși a reintrat în posesia bunului (pe care l-a înstrăinat ulterior), intimata solicită și diferența ratelor pe care utilizatorul ar fi urmat să le plătească în continuare, dacă contractul ar fi rămas în ființă. Ea a adăugat acestor sume și celelalte creanțe care nu erau exigibile la momentul încetării contractului, în baza aceleiași clauze. Se ajunge la consecința directă a unei îmbogățiri nejustificate a creditorului care a încasat ratele de leasing până la momentul încetării contractului,a înstrăinat bunul, încasând valoarea acestuia și, în plus, primește și diferența ratelor care ar fi devenit scadente după momentul încetării contractului și până la finele acestuia.
Dacă acest contract s-ar fi derulat normal finanțatorul ar fi avut dreptul și ar fi încasat exclusiv ratele de leasing.
În concluzie, clauza care îl obligă pe utilizator să plătească, consecutiv predării bunului, ratele de leasing devenite scadente anticipat, pierzând atât folosința cât și din contravaloarea autovehiculului are caracterul unei clauze abuzive, în sensul art. 4 din Legea nr. 194/200: „ O clauză contractuală care nu a fost negociată direct cu consumatorul va fi considerată abuzivă dacă ea însăși sau împreună cu alte prevederi din contract, creează, în detrimentul consumatorului și contrar cerințelor bunei credințe, un dezechilibru semnificativ între drepturile și obligațiile părților „.
Această clauză și efectele pe care le produce creează în mod evident, astfel cum s-a arătat, un dezechilibru semnificativ între drepturile și obligațiile părților, subliniind în același context, că în această cauză nu a fost negociată, ea încadrându-se în concepția contractului de adeziune.
Potrivit art.1 lit.i din Anexa la Legea nr. 193/200, constituie clauză abuzivă acea dispoziție contractuală care „obligă consumatorul la plata unor sume disproporțional de mari în cazul neîndeplinirii obligațiilor contractuale de către acesta, comparativ cu pagubele suferite de profesionist „.
Față de aceste considerente, solicită a se constata nulitatea clauzei 13 din Condițiile Generale ale contractului de leasing .
În ceea ce privește penalitățile datorate pentru neachitarea la termen a facturilor, subliniază faptul că potrivit clauzei 10.3 utilizatorul are obligația de a plăti facturile pentru ratele de leasing la valoarea stabilită conform planului de eșalonare a ratelor în termen de maxim 14 zile de la data emiterii facturii. Potrivit clauzei 10.9.1, în caz de întârziere a plății oricăror sume de bani datorate de utilizator, finanțatorul va avea dreptul să aplice penalități de întârziere în valoare de 0,35 % din suma restantă pentru fiecare zi de întârziere.
Din punctul său de vedere, potrivit clauzelor enunțate penalitatea se datorează numai după expirarea termenului calculat de la primirea facturii . La momentul executării nu se cunoaște care erau facturile neachitate, dacă au fost emise și recepționate de furnizor și cum s-a făcut comunicarea. În absența acestor dovezi, penalitatea nu este datorată.
În concluzie, solicită a se constata că la momentul încetării contractului și al predării bunului, societatea nu datora nimic, ceea ce conduce al concluzia nulității actelor de executare .
Instanța a pus în vedere contestatoarei să facă dovada datei comunicării somației întrucât din actele dosarului de executare nu rezultă acest aspect, având în vedere data somației și data introducerii acțiunii, iar față de solicitările instanței, contestatoarea prin apărător a arătat că această dovadă trebuie făcută de executorul judecătoresc, întrucât este un termen, iar acesta va face dovada executării având și dovada când a făcut comunicarea .
Față de mențiunile contestatoarei s-a solicitat de la B. D. D., să facă dovada comunicării somației emise la data de 09.10.2012 către contestatoare, urmare solicitărilor instanței B. D. D. a înaintat somația emisă către creditor și dovada comunicării somației cu R 4754 .
La data de 06.03.2013 intimata a depus la dosar note scrise cu privire la cererea precizatoare formulată de contestatoare prin care invocă excepția tardivității cererii completatoare cererii introductive.
S-a arătat că prin cererea introductivă, contestatoarea a solicitat anularea actelor de executare, primul termen de judecată fiind în data de 15.11.2012, termen la care s-a solicitat amânarea pentru a lua la cunoștință de întâmpinarea formulată, următorul termen de judecată fiind în data de 06.12.2012, care s-a amânat pentru a se atașa dosarul de executare.
La termenul din 06.12.2012 a fost prima zi de înfățișare în care părțile, legal citate, puteau pune concluzii. La termenul de judecată din data de 10.01.2013, s-a amânat judecarea cauzei, pentru a se lua la cunoștință de actele ce se află al dosarul de executare silită, iar la termenul de judecată din data de 07.02.2013, contestatoarea a formulat o cerere intitulată „ Precizatoare „, prin care solicită constatarea nulității absolute a clauzei nr. 13 din condițiile generale de leasing.
În mod evident cererea „precizatoare„ este în realitate o cerere completatoare a cererii introductive, prin care s-a adăugat un petit nou, respectiv „ nulitatea absolută art. 13 din condițiile generale de leasing”, ce nu a existat în cererea inițială.
Or, completarea cererii introductive putea fi făcut doar până la prima zi de înfățișare, respectiv termen la care părțile legal citate pot pune concluzii care, în cauza de față, a fost la termenul din 06.02.2012, motiv pentru care invocă tardivitatea cererii completatoare formulate la termenul din 07.02.2013.
S-a mai invocat de intimată inadmisibilitatea capătului de cerere privind constatarea nulității absolute a art. 13 din condițiile generale de leasing .
Un prim motiv de inadmisibilitate, este reprezentat de art. 399 alin. 3 cod pr.civilă care prevede că „în cazul în care executarea silită se face în temeiul unu titlu executoriu care nu este emis de o instanță de judecată, se pot invoca în contestația la executare apărări de fond împotriva titlului executoriu, dacă legea nu prevede în acest scop o altă cale de atac „ .
Or, în prezenta cauză, titlul executoriu estre reprezentat de Contractul de leasing financiar nr._/02.04.2000și, chiar dacă nu este o hotărâre judecătorească, contestatorul are posibilitatea atacării clauzei nr.13 din condițiile generale de leasing pe cale separată, indiferent de temeiul de drept invocat .
Potrivit art. 112 pct.5 cod pr.civilă, cererea de chemare în judecată trebuie să cuprindă, printre altele, temeiul de drept al cererii introductive.
Contestatorul invocă caracterul abuziv al art.13 din condițiile ghenerale de leasing, invocând ca temei de drept Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesioniști și consumatori .
Acest capăt de cerere este inadmisibil raportat la art. 3 alin.2 din Legea nr. 193/2000 în care prevede că: „Clauzele contractuale prevăzute în temeiul altor acte normative în vigoare nu sunt supuse dispozițiilor prezentei legi „ .
În cauză, titlul executoriu este reprezentat de două contracte de leasing financiar, care, sub aspectul legalității, se supun dispozițiilor Ordonanței nr. 51/1997 privind operațiunile de leasing și societățile de leasing, precum și Codului civil Român .
Așadar, este exclusă invocarea dispozițiilor Legii nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesioniști și consumatori, în condițiile în care legiuitorul a prevăzut în mod expres că, contractele încheiate în baza unor legi speciale, nu sunt supuse acestui act normativ .
D. urmare,în condițiile în care, indiferent de susținerile contestatorului, se invocă dispoziții legale inaplicabile în cauză,unde este o reglementare specială în acest sens, capătul de cerere de constatare a nulității absolute art. 13, este în mod evident, inadmisibilă.
În altă ordine de idei, arată contestatoarea că, aplicarea dispozițiilor legale privind clauzele abuzive nu poate fi reținută de instanță, motivat de faptul că contestatoarea este comerciant, iar scopul reglementării Legii nr. 193/2000 este acela de a proteja persoanele fizice, care acționează în scopuri din afara activității comerciale, industriale sau de producție, artizanale ori liberale.
Pe fondul cererii arată intimata că, se solicită constatarea nulității absolute a clauzei 13 din condițiile generale de leasing, motivat de faptul că aceasta ar avea un caracter abuziv, prin prisma Legii nr. 193/2000 privind clauzele abuzive, care ar duce la îmbogățirea nejustificată a sa.
În esență, se consideră că, această clauză permite finanțatorului să solicite utilizatorului toate sumele ce ar trebui achitate, dacă contractul s-ar fi derulat în continuare, sens în care, „consumatorul„ este obligat la plata unor sume disproporționat de mari în cazul neîndeplinirii obligațiilor contractuale de către acestea, comparativ cu pagubele suferite de finanțator.
Clauza 13 din condițiile generale de leasing nu are un caracter abuziv.
Concret, acest articol se referă la modalitatea de calcul a debitului datorat de Utilizator, în cazul rezilierii contractului de leasing în condițiile art. 12.4 II.
Arată intimata faptul că, din aceste sume, s-a scăzut prețul obținut în urma vânzării bunului este în avantajul contestatoarei. O situație în care, după rezilierea contractului de leasing, contestatorul ar fi fost obligat să achite întreaga valoare a contractului de leasing, indiferent dacă bunul se află în posesia sa, sau îl vinde unei terțe persoane, ar fi fost într-adevăr o situație ilicită și imorală, reprezentând un dezechilibru major între drepturile și obligațiile părților contractante.
P. încheierea de ședință din data de 25 aprilie 2013, instanța apreciind că precizările formulate de . nu reprezintă o cerere modificatoare a contestației la executare, respinge excepția tardivității cererii completatoare a cererii introductive ridicată de . I. SA.
La același termen de judecată apărătorul intimatei a solicitat ca . să precizeze modul de calcul al diferenței de capital finanțat, să indice și să comunice facturile neachitate, purtătoare de penalități cu specificarea modului de comunicare către utilizator și a dovezilor, modul de calcul al penalităților cu precizarea datelor la care debitele au devenit scadente, cuantumul acestora, procentul de penalitate aplicat, plățile parțiale sau totale dacă este cazul.
P. notele scrise, depuse la dosar de . I. SA, a comunicat cu privire la modul de calcul al diferenței de capital finanțat că între părți s-a semnat contractul de leasing financiar nr._, prin care intimata, în calitate de finanțator, a transmis utilizatorului, contestator în prezenta cauză, dreptul de folosință asupra unui autoturism marca Dacia L., urmând ca acesta din urmă să plătească 48 de rate de leasing, având opțiunea de a achiziționa bunul.
Finanțarea acordată utilizatorului a fost în cuantum de 4.673,60 euro .
Pentru că . nu și-a respectat obligațiile contractuale, s-a reziliat contractul de leasing financiar în condițiile art. 12.4.ii din condițiile generale de leasing financiar.
La momentul rezilierii, contestatoarea restituise din valoarea finanțată doar 1.960,57 euro, rămânând un rest de 2.713,03 euro, cu titlu de diferență de capital finanțat, ce nu a fost recuperată.
Această sumă reprezintă diferența de capital finanțat, datorată de la momentul rezilierii contractului de leasing financiar, ce se regăsește în calculul de închidere atașat la dosar.
Din tabelul privind situația ratelor se observă că, din cele 48 de rate de leasing, la care contestatoarea era obligată să le achite, conform planului de eșalonare, aceasta a achitat doar primele 18 rate, ratele de leasing 19-22, sunt neachitate și se regăsesc în situația facturilor emise și neachitate, iar de la rata de leasing 23 până la rata 48, sunt restul ratelor ce nu au fost achitate, reprezentând diferența de capital finanțat de la momentul rezilierii, ce nu a fost restituită .
P. adunarea ratelor de capital neachitate cuprinse între rata a 23 până la 48, se află un număr de 26 de rate, care, adunate, dă o diferență de capital finanțat în cuantum de 2.713, 03 euro.
Ca și mod de calcul al penalităților, arată intimata că, în cauză s-au calculat penalități doar la facturile emise și neachitate în cuantum de 22.096,97 lei.
În Anexa nr.5, sunt indicate penalitățile la facturile neachitate, prin indicarea facturii, valoarea acestora, numărul de zile de întârziere și debitul datorat.
Atașează la dosar Anexa 1- capital achitat ; Anexa 2 - capital neachitat ; Anexa 3 - dobândă neachitată ; Anexa 4- facturi neachitate ; Anexa 5 - calcul penalități la facturi neachitate plus facturile neachitate ; Anexa 6 - calcul de închidere ; Anexa 7 - dovadă comunicare facturi .
In cauza a fost administrata proba cu expertiza contabila având ca obiective: 1. calculul diferenței de capital finanțat aferent contractului de leasing financiar nr._, în raport cu înscrisurile depuse la dosar de ambele părți; 2.calculul penalităților aferente aceluiași contract,datorate de contestator, ținându-se seama de înscrisurile depuse la dosar, data comunicării facturilor respectiv data primirii acestora de către contestator .
Soluționând cauza JUDECATORIA TULCEA prin sentința civila nr. 703/18.12.2013 a admis în parte contestația la executare formulată de contestatoarea .cu sediul în mun.Tulcea în contradictoriu cu intimata . I. prin . cu sediul în București, si a dispus anularea formelor de executare efectuate în dosarul de executare silită nr.225/2012 al B.E.J. D. D., pentru suma de 14.890,32 lei cu titlu de credit restant.
A fost respins capătul de cerere privind constatarea nulității absolute a clauzei 13 din contractul de leasing financiar nr._ din 25.02.2008, si a obligat-o pe intimata la plata sumei de 540 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în favoarea contestatoarei.
Pentru a se pronunța astfel prima instanța a reținut următoarele:
Intre contestatoare și . L. R. I. s-a încheiat contractul de leasing financiar nr._/25.02.2008 al cărui obiect l-a constituit transmiterea dreptului de folosință a autoturismului Dacia L. către utilizator, acesta urmând a achita un avans de 20% din prețul de achiziție, la care se adăuga dobânda, comisionul de gestiune și TVA, valoare ce urma a fi achitată într-o perioadă de 48 de luni în rate egale de 141,47 euro pe lună la cursul de referință al BNR din data facturării. De asemenea contestatoarea în calitatea ei de utilizator avea și obligația plății asigurării CASCO a asigurării RCA precum și toate taxele comisioanele și orice alte obligații de plată în legătură cu încheierea, executarea și încetarea contractului.
Contestatoarea a plătit doar 18 rate, ultima factură achitată fiind la 10.08.2009, iar la data de 10.12.2009 societatea de leasing reziliază contractul de leasing.
Societatea de leasing s-a adresat B. D. D. cu cerere de executare silită în baza titlului executoriu contract de leasing financiar nr. nr._/25.02.2008 încheiat cu debitorul utilizator V. C. SRL pentru suma de 38.835,99 lei plus cheltuieli de executare silită iar B. D. D. s-a adresat Judecătoriei Babadag cu cerere de încuviințare a executării silite a debitorului susmenționat pentru suma totală de_,94 lei, compusă din suma de 38.835, 99 lei debit și diferența fiind cheltuieli de executare, iar prin încheierea nr.173/19.09.2012,instanța a încuviințat executarea silită.
Raportul de expertiză contabila efectuat in cauza a concluzionat că, la obiectivul nr. 1 - diferența de capital finanțat și valoarea tuturor taxelor, comisioanelor și orice alte obligații de plată în legătură cu contractul de leasing financiar nr._/25.02.2008, este de 6.808,65 lei, în baza planului de eșalonare și a facturilor emise de Finanțator, iar la obiectivul nr. 2 - ., datorează penalități de întârziere la facturile neachitate aferente contractului de L. financiar în valoare de 22.096,97 lei, suma totală fiind de_,62 lei .
Având în vedere obiectivele expertizei propuse de contestatoare cât și concluziile raportului de expertiză și răspunsul la obiecțiunile formulate la raportul de expertiză atât de către intimată cât și de contestatoare ținând cont că, din valoarea întregului debit calculat contestatoarei, intimata a scăzut prețul obținut în urma vânzării autoturismului,instanța de fond a apreciat că, clauza 13 din contractul de leasing este legală astfel că a respins solicitarea contestatoarei de a se constata nulitatea absolută a acesteia si a admis in parte contestația la executare.
Pe cale de consecință s-a dispus anularea formelor de executare efectuate în dosarul de executare silită nr.225/2012 al B.E.J. D. D., pentru suma de 14.890,32 lei cu titlu de credit restant, ce reprezintă diferența dintre suma pentru care a fost începută executarea, aceea de 43.795,94 lei și suma calculată de expert ca reprezentând debitul datorat de societate intimatei, 28.905,62 lei.
Având în vedere dispozițiile art. 276 c.pr.civ, ținând cont și de valoarea creditului solicitat de către intimată contestatoarei, în sumă de_,94 lei, precum și de admiterea în parte a contestației prin anularea formelor de executare pentru suma de 14.890,32 lei cu titlu de credit restant, ceea ce constituie 1/3 din credit a fost obligata intimata la plata sumei de 540 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în favoarea contestatoarei.
Împotriva acestei sentințe civile a formulat recurs in termen legal intimata . I. prin mandatar . cu sediul in Municipiul București criticând-o ca fiind nelegala si netemeinica, pentru motivul prevăzut de art. 304 pct. 9, hotărârea pronunțata fiind data cu incalcarea sau aplicarea greșita a legii, solicitând totodată instanței analizarea cauzei sub toate aspectele conform art. 3041c.p.c.
A arătat recurenta ca hotărârea primei instanțe este in parte nelegala deoarece instanța de fond a admis in parte contestația la executare, deși ea trebuia respinsa in totalitate.
Astfel, debitul in cuantum de 38.832,99 lei pentru care recurenta a formulat cerere de executare silita este compus din următoarele sume:
-_,38 lei-diferența de capital finanțat;
- 1399,69 lei dobânda la diferența de capital finanțat;
-_,97 lei penalitati la facturi neachitate;
- 2.263,24 lei asigurări CASCO si RCA achitate de finanțator ;
- 1.835,24 lei reprezentând comision de recuperare;
- 6.808,65 lei reprezentând facturi neachitate;
- 10.0889 lei prețul obținut in urma vânzării bunului către o terța persoana, care s-a scăzut din debitul datorat.
A mai arătat recurenta ca in cauza a fost administrata proba cu expertiza contabila, care a avut doua obiective, calculul diferenței de capital finanțat aferent contractului de leasing financiar nr._, si respectiv calculul penalităților datorate de contestator, ținându-se seama de data comunicării facturilor si data primirii acestora de către contestator.
Ori arata recurenta aceste doua obiective privesc doar doua categorii de
debite, din cele arate mai sus ca fiind datorate de contestatoarea intimata.
Nu au fost avute in vedere următoarele debite:
- 1399,69 lei dobânda la diferența de capital finanțat.
- 2.263,24 lei asigurări CASCO si RCA achitate de finanțator;
- 1.835,24 lei reprezentând comision de recuperare;
- 6.808,65 lei reprezentând facturi neachitate;
La termenul din 25.11.2013 recurenta a solicitat ca expertul contabil sa mai răspundă si la un alt obiectiv, respectiv, sa stabilească daca debitul pentru care s-a început executarea silita a fost calculat conform clauzelor contractuale, cerere care a fost respinsa, in mod greșit, de prima instanța.
Arata recurenta ca expertul contabil nu a calculat care este diferența de capital finanțat datorata conform clauzelor contractuale, aceasta concluzionat in mod greșit ca diferența de capital finanțat este de 6.808,65 lei.
Ori aceasta suma este compusa din:
- 4 rate de leasing (capital si dobânda);
- 3 taxe de somație;
- 2 taxe înscriere arhiva electronica;
- O factura reprezentând RCA achitata de finanțator;
- 2 facturi reprezentând cheltuieli pentru recuperarea bunului;
Arata recurenta ca prețul de achiziționare a bunului a fost de 5 842 Euro din care intimata a achitat un avans de 20% la încheierea contractului in cuantum de 1.168,40 euro, rezultând o finanțare de 4.673,60 Euro, ce trebuia restituita prin plata unui număr de 48 rate de leasing.
Cum intimata a achitat din cele 48 de rate de leasing in valoare de 4.673,60 euro doar 1960,57 euro, echivalentul a 18 rate de leasing, diferența de capital neachitata este in cuantum de 2.713,03 euro, cuprinsa intre ratele 23-48, iar ratele neachitate cuprinse intre rata 19-22 sunt la capitolul facturi neachitate.
Așadar, capitalul neachitat este reprezentat de ratele de capital, fara dobânda contractuala, ce nu au fost achitate de intimat in momentul rezilierii contractului de leasing pana la rata 48.
Recurenta a solicitat admiterea recursului, in principal si modificarea hotărârii atacate in parte in sensul respingerii contestației la executare ca neîntemeiata, iar in subsidiar, admiterea recursului, casarea hotărârii atacate in parte si trimiterea cauzei primei instanțe pentru a stabili daca sunt datorate si următoarele sume:
- 1.399,69 lei dobânda la diferența de capital finanțat;
- 2.263,24 asigurări CASCO si RCA achitate de finanțator;
- 1.835,24 lei reprezentând comision de recuperare;
- 6.808,65 lei reprezentând facturi neachitate;
Examinând hotărârea atacata in raport de criticile aduse acesteia Tribunalul retine ca recursul este neîntemeiat.
Clauza 13 din condițiile generale de leasing se refera la consecințele apariției de neîndeplinire a obligațiilor contractuale. Conform acestei clauze:
„In cazul încetării înainte de termen a Contractului, toate obligațiile financiare prevăzute in sarcina utilizatorului, altele decât cele care au avut scadenta pana la data încetării Contractului inclusiv, devin scadente la termenul indicat in factura emisa de către Finanțator.
In acest sens, Finanțatorul are dreptul să calculeze toate creanțele ce decurg din contract (de exemplu: dobânda de prefinanțare neachitată, valoarea însumată a tuturor ratelor de leasing neplătite, a prime,.or de asigurare CASCO, RCA, până la radierea Bunului de pe numele Finanțatorului din evidențele organelor abilitate, a valorii reziduale a Bunului, valoarea însumată a tuturor celorlalte obligații financiare prevăzute în sarcina Utilizatorului, conform Contractului, scadențe, dar neplătite de către Utilizator ; totalitatea cheltuielilor ocazionate de încetarea înainte de termen a Contractului, incluzând fără a se limita la cheltuieli efectuate de către finanțator cu încetarea contractului, recuperarea bunului și valorificarea acestuia către terți, indiferent de obiectul acestor cheltuieli, de titlul cu care aceste plăți sunt efectuate către Finanțator și de identitatea plății cheltuielilor, taxe vamale, cheltuieli de radiere, ale prestații efectuate ca urmare a încetării contractului, cheltuieli legate de recuperarea și/sau executarea silită a debitelor restante și alte cheltuieli aferente încetării Contractului etc.). Aceste cheltuieli/debite vor fi deduse din prețul obținut din vânzarea Bunului. De asemenea, Finanțatorul va fi îndreptățit la plata de către Utilizator a unor despăgubiri suplimentare, în special cheltuieli neprevăzute, impozite, taxe sau orice alte cheltuieli suplimentare. Scadența acestor plăți va fi în termen de 5 zile lucrătoare de la data emiteri facturii, de către Finanțator. În cazul în care plățile nu sunt efectuate la termen, Utilizatorul va plăti Finanțatorului – în afara diferențelor de curs (menționate la art. 10.4) și penalități de întârziere conform art. 10.9„.
Acest articol se referă la modalitatea de calcul a debitului datorat de Utilizator, în cazul rezilierii contractului de leasing în condițiile art. 12.4 II.
Se constata ca potrivit contractului de leasing financiar încheiat intre parți, contestatoarea in calitate de utilizator achita un avans de 20% din prețul de achiziție (1.168,40 euro), valoarea finanțata fiind de 4.673,60 euro la care se adăuga dobânda, comisionul de gestiune si TVA, valoare care trebuia achitata de utilizator . 48 luni, in rate egale in suma de 141,47 euro pe luna, la cursul de referința al BNR. din data facturării. Utilizatorul are si obligația asigurării CASCO, a asigurării RCA precum si toate taxele, comisioanele si orice alte obligații de plata in legătura cu încheierea, executarea si încetarea contractului.
Contestatoarea a achitat către recurenta 18 rate in valoare de 11.997,85 lei din care valoarea finanțata este echivalentul a 1.582,73 euro, ultima factura achitata fiind nr._/10.08.2009 in valoare de 791,38 lei reprezentând capital, dobânda, asigurare si comision de gestiune aferente celei de-a 18 rata.
Deoarece contestatoarea in calitate de utilizator nu a solicitat rezilierea contractului si nu a predat bunul luat in leasing (conform art.12.6 din Condiții generale de leasing) finanțatorul, respectiv, contestatoarea emite un număr de patru facturi, neachitate de utilizator, reprezentând capital (echivalentul in lei a 377,84 euro), dobânda, asigurare, penalitati si comision de gestiune, conform Planului de eșalonare, in valoare totala de 3.635,84 lei.
La data de 10.12.2009 recurenta reziliază contractul unilateral in baza art.12.4 din Condiții generale de leasing financiar.
Contestatoarea intimata avea obligația de a achita cele patru facturi arătate mai sus, chiar daca nu le-a primit in conformitate cu dispozițiile art. 10.3 din Condițiile generale de leasing.
In baza art. 10.9.2 Instiintari/somatii/notificări/executare din Condiții generale de leasing, utilizatorul datorează potrivit expertizei efectuate in cauza, suma de 414,58 lei reprezentând taxa somație in baza următoarelor facturi: nr. ILIRO11666260/23.10.2009-103,68 lei ( 20 euro + TVA conform art. 10.9.2 alin. b), nr. ILIRO11670875/09.11.2009 – 155,77 lei (30 euro + TVA conform art. 10.9.2 alin.c), si nr. ILIRO11675921/24.11.2009 – 155,13 lei (30 euro + TVA conform art. 10.9.2 alin.c).
Autoturismul care a făcut obiectul contractului a fost recuperat de la contestatoarea intimata la data de 14.07.2010 conform procesului verbal de predare primire înregistrat la recurenta la data de 18.08.2010 sub. nr._.
In conformitate cu arat. 13 din condițiile generale de leasing recurenta emite către intimata doua facturi reprezentând venituri facturare cheltuieli recuperareinvaloarede1.565,53lei.,respectiv,facturanr.ILIRO11678345/25.11.2009 in valoare de 171 lei si nr. ILIRO11747595/10.09.2010 in valorare de 1.394,53 lei.
Deoarece bunul este recuperat la data de 14.07.2010 societatea de leasing facturează Utilizatorului asigurarea de Răspundere civila auto obligatorie (RCA)pentruanul2010,invaloarede1.128,12cufacturanr.ILIRO11700354/10.03.2010, precum si cheltuielile cu înregistrarea debitului la Arhiva Electronica de Garanții Reale in valoare de 37,20 lei, facturi care nu au fost achitate.
In aceste condiții, așa cum a reținut si prima instanța si cum a concluzionat si expertiza contabila efectuata in cauza diferența de capital finanțat si valoarea tuturor taxelor,comisioanelor si orice alte obligații de plata in legătura cu contractul de leasing este de 6.808,65 lei, in baza planului de eșalonare si a facturilor emise de Finanțator si arătate de expert in raportul de expertiza (fila 6 din raport.).
In consecința, instanța retine ca nu este întemeiata, susținerea recurentei in sensul ca intimata datorează si sumele pe care le-a arătat in cerea de recurs ca nu au fost luate in considerare de prima instanța, deoarece acestea sunt incluse in suma totala de 6.808,65 lei așa cum corect a concluzionat experta si a apreciat prima instanța., suma totala datorata de intimata contestatoare fiind de 28.905,62 lei.
Pentru considerentele expuse mai sus, in temeiul art. 312 c.proc.civ., recursul a fost respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul civil declarat de recurenta . I. BUCUREȘTI - P. S.C. AVESTIS INTERNATIONAL SRL, cu sediul în București, sector 2, ., . civile nr.703/18.12.2013, pronunțată de Judecătoria Babadag, în dosarul nr._, având ca obiect contestație la executare, în contradictoriu cu intimata ., cu sediul în Tulcea, ., ., ., ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din data de 06 iunie 2014.
Președinte, D. N. | Judecător, M. L. S. | Judecător, E. N. |
Grefier, N. M. |
Jud. fond. EIȘL
Red/Tehnored.jud.NE/ 16.06.2014
| ← Plângere contravenţională. Decizia nr. 122/2014. Tribunalul... | Plângere contravenţională. Decizia nr. 185/2014. Tribunalul... → |
|---|
