Contestaţie la executare. Decizia nr. 1169/2015. Tribunalul TULCEA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1169/2015 pronunțată de Tribunalul TULCEA la data de 10-12-2015 în dosarul nr. 1169/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL TULCEA
SECȚIA CIVILĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ Nr. 1169/2015
Ședința publică de la 10 Decembrie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE D. N.
Judecător E. N.
Grefier N. M.
S-a luat în examinare apelul civil formulat de apelanta DIRECȚIA G. R. A FINANȚELOR P. G., prin ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR P. TULCEA, împotriva sentinței civile nr.2264/08.07.2015, pronunțată de Judecătoria Tulcea, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata . H. SA, P. L. R. IPURL, cu sediul în Tulcea, . Mall, nr.159, ., jud.Tulcea, având ca obiect contestație la executare +suspendare executare.
La apelul nominal făcut în ședința publică s-a prezentat pentru intimată avocat I. E. A., în baza împuternicirii avocațiale nr.15/2015, depusă astăzi la dosarul cauzei, lipsă fiind apelanta.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează că apelul este formulat în termen, motivat, scutit de plata taxei de timbru, nu s-a depus întâmpinare, după care:
Față de susținerea apărătorului intimatei că nu mai are alte cereri de formulat sau explicații de dat în completarea cercetării judecătorești, instanța constată dosarul în stare de judecată și acordă cuvântul în apel.
Avocat I. E. A., având cuvântul, arată că, instanța, nu poate acorda cheltuielile de judecată unei părți din proces, în speța de față la fond a fost admisă în parte contestația la executare, iar cererea de suspendare a executării silite, a fost respinsă ca rămasă fără obiect. În cazul în care ar fi fost admisă acțiunea, se acordau și cheltuielile de judecată.
În concluzie, apărătorul intimatei solicită respingerea apelului ca nefondat, menținerea sentinței pronunțată de instanța de fond, fără plata cheltuielilor de judecată.
Considerând că au fost lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept ale cauzei, instanța în temeiul art.394 NCPC, declară închise dezbaterile și lasă cauza în pronunțare.
TRIBUNALUL,
Asupra apelului civil de față.
P. cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Tulcea la data de 08.04.2015, sub nr._, contestatorul Direcția R. a Finanțelor P. G., prin Administrația Județeană a Finanțelor P. Tulcea a formulat contestație împotriva somației mobiliare din data de 30.03.2015 a încheierii nr.46/30.03.2015, emisă în baza Titlului executoriu sentința civilă nr.687/28.03.2014 pronunțată de Tribunalul Tulcea în dosarul nr._, emise de B.E.J. S. A. la cererea creditorului S.C. A. de Construcții H. S.A., în dosarul de executare nr. 46/2015 prin care contestatorul este somat să achite suma de 123.747,82 lei, suma compusa din 116.782 lei reprezentând debit la care A.J.F.P. Tulcea a fost obligata prin Sentința Civila nr. 687/28.03.2014 si suma de 6.965,82 lei reprezentând cheltuieli de executare silita, acte de executare silita pe care le consideră ca fiind nelegale si netemeinice
Contestatoarea a mai solicitat potrivit dispozițiile art. 718 Cod procedură civilă coroborat cu dispozițiile art. 2 din O.G. nr. 22/2002 privind executarea obligațiilor de plată ale instituțiilor publice, stabilite prin titluri executorii, suspendarea executării silite pornite in baza somației din data de 03.04.2014 emisa in dosarul de executare nr. 39/2014.
P. sentința civilă nr. 2264/08.07.2015, Judecătoria Tulcea a admis în parte contestația la executare și a dispus atât anularea somației emisă la 30.03.2015 de executorul judecătoresc în dosarul de executare silită nr. 46/2015 al Biroului Executorului Judecătoresc Ș. A., cât și anularea în parte a încheierii din 30.03.2015 emisă de executorul judecătoresc în același dosar de executare cu privire la onorariul executorului judecătoresc, stabilind un onorariu de 3737,47 lei.
Totodată, instanța a respins cererea de suspendare a executării silite, ca rămasă fără obiect și a dispus obligarea contestatoarei la plata către intimată a sumei de 700 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut că prin somația mobiliară din data de 30.03.2015 emisă în baza Titlului executoriu reprezentat de sentința civilă nr. 687/28.03.2014 pronunțată de Tribunalul Tulcea în dosarul nr._, emisa de B.E.J. S. A. la cererea creditorului S.C. A. de Construcții H. S.A., în dosarul de executare nr. 46/2015 contestatorul este somat să achite suma de 123.747,82 lei, suma compusa din 116.782 lei reprezentând debit și suma de 6.965,82 lei reprezentând cheltuieli de executare silită.
A arătat judecătorul fondului că orice susțineri și apărări vizând întinderea titlului, respectiv debitul principal ce rezultă dintr-o hotărâre judecătoreasca, cum este cazul în speța de față nu pot fi primite în cadrul contestației la executarea silită și nu se poate discuta nici de buna credință a debitorului care având de achitat o creanță certa, lichidă și exigibilă nu și-a îndeplinit obligațiile.
Instanța a considerat că singura problema care rămâne de lămurit este cuantumul onorariului executorului judecătoresc și a reținut că, așa cum rezultă din încheierea din data de 30.03.2015 a executorului judecătoresc, cuantumul onorariul executorului judecătoresc este de 6.467.82 lei, iar în raport de valoarea creanței a constatat că acest onorariu este situat la valoarea maximala arătată de Legea nr. 188/2000.
În raport de valoarea creanței și modalitatea de executare, instanța de fond a apreciat că acest onorariu nu respectă principiul proporționalității.
Împotriva acestei hotărâri, în termen legal a formulat apel contestatoarea Direcția R. a Finanțelor P. G., prin Administrația Județeană a Finanțelor P. Tulcea, criticând-o ca fiind netemeinică și nelegală.
Astfel, arată apelanta-contestatore că în mod nejustificat instanța de judecată, reținând dispozițiile art. 453 alin. 1 și 2 Cod procedură civilă a dispus să acorde intimatei suma de 700 lei, reprezentând cheltuieli de judecată și consideră că aceasta a interpretat în mod greșit dispozițiile art. 453 Cod procedură civilă, neînțelegând să le aplice în soluționarea prezentei cauze sub aspectul acordării cheltuielilor de judecată.
Precizează apelanta-contestatoare că pârâta (în cazul de față intimata) este în culpă procesuală când cererea reclamantei/contestatoarei este admisă în tot sau în parte, ori dacă își execută obligațiile pe parcursul procesului și cerea reclamantului este respinsă ca rămasă fără obiect sau dacă la data declanșării procesului pârâtul își executase deja obligațiile, dar nu l-a înștiințat pe reclamant Astfel, reclamantului îi aparține culpa procesuală pentru partea din cerere care a fost respinsă, iar culpa procesuală va fi a pârâtului pentru partea din pretențiile reclamantului care a fost admisă.
Apreciază că pârâtul poate obține obligarea reclamantului la cheltuieli numai în cazul respingerii integrale a acțiunii acestuia, și că potrivit art. 453 alin. 1 Cod procedură civilă, partea care a pierdut procesul poate fi obligată să suporte cheltuielile ocazionate de proces, însă pentru aceasta trebuie ca partea care a pierdut procesul să se afle în culpă procesuală sau, prin atitudinea sa în cursul derulării procesului să fi determinat aceste cheltuieli.
Consideră apelanta-contestatoare că în cazul său nu este îndeplinită niciuna din aceste condiții întrucât actele întocmite de executorul judecătoresc în dosarul de executare silită nr. 46/2015 al Biroului Executorului Judecătoresc Ș. A. au fost anulate de către instanța de judecată prin sentința civilă apelată, pe motiv că onorariul executorului judecătoresc nu respectă principiul proporționalității și consideră că nu pot fi reținute nici aspectele privind reaua-credință, comportarea neglijentă sau exercitarea abuzivă a drepturilor procesuale pentru ca aceasta să poată fi obligată la plata cheltuielilor de judecată
Examinând apelul, în raport de criticile formulate, tribunalul constată că acesta este nefondat.
Critica hotărârii apelate se referă, în esență, la acordarea cheltuielilor de judecată și este neîntemeiată.
Astfel, potrivit dispozițiilor art. 453 alin. 1 Cod procedură civilă: „Partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părții care a câștigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată.” iar potrivit alin. (2) „Când cererea a fost admisă numai în parte, judecătorii vor stabili măsura în care fiecare dintre părți poate fi obligată la plata cheltuielilor de judecată. Dacă este cazul, judecătorii vor putea dispune compensarea cheltuielilor de judecată.”
Culpa procesuală aparține reclamantului atunci când cererea sa a fost respinsă în tot sau în parte pe fondul pretențiilor formulate ori pe calea unei excepții procesuale, fie de procedură, fie de fond, dar și atunci când a renunțat la judecată sau la dreptul pretins.
P. urmare reclamantului îi aparține culpa procesuală pentru partea din cerere care a fost respinsă, în cauză fiind respectat și principiul proporționalității cheltuielilor cu partea din pretenții admisă și având în vedere complexitatea cauzei.
Pentru aceste considerente, hotărârea instanței de fond fiind temeinică și legală, văzând și dispozițiile art. 480 alin. 1 din N.C.P.C., va fi respins apelul, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul civil formulat de apelanta DIRECȚIA G. R. A FINANȚELOR P. G., prin ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR P. TULCEA, împotriva sentinței civile nr. 2264/08.07.2015, pronunțată de Judecătoria Tulcea, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata . H. SA, P. L. R. IPURL, cu sediul în municipiul Tulcea, . Mall nr.159, ., județul Tulcea, având ca obiect contestație la executare +suspendare executare, ca nefondat.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din data de 10 decembrie 2015.
Președinte, Judecător,
D. N. E. N.
Grefier,
N. M.
Jud. fond. I.H.
Redactat jud. D.N./05.01.2016
Tehnoredactat gref. N.M./G.R./07.01.2016/4 ex
| ← Pretenţii. Decizia nr. 898/2015. Tribunalul TULCEA | Plângere contravenţională. Decizia nr. 1157/2015. Tribunalul... → |
|---|
