Contestaţie la executare. Decizia nr. 421/2013. Tribunalul TULCEA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 421/2013 pronunțată de Tribunalul TULCEA la data de 23-05-2013 în dosarul nr. 421/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL T.
SECȚIA CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ NR.421
Ședința publică din data de 23 mai 2013
Președinte: D. N.
Judecători: E. N.
R. A. V.
Grefier: P. L.
S-a luat în examinare recursul civil declarat de către recurenta B.R.D. – GROUPE SOCIETE GENERALE SA cu sediul in Bucuresti, ..1-7, sector 1, in nume propriu si pentru S. T. cu sediul in T., ., jud. T., impotriva sentintei civile nr.641/21.02.2013 pronuntata de Judecatoria T. in dosarul nr._, avand ca obiect contestatie la executare, in contradictoriu cu intimatii-contestatori L. A. Ș. si L. S. G., ambele cu domiciliul in ..
La apelul nominal făcut în ședință publică s-au prezentat av. Semetula Edian in calitate de aparator al recurentei si av.P. A. in calitate de aparator al intimatelor, in baza imputernicirilor avocatiale existente la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită conform art.87 si urm. C.pr.civ..
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care invedereaza instantei ca recursul este declarat in termen, motivat si legal timbrat, după care,
Aparatorul intimatei arata ca s-a formulat recurs de catre B.R.D. G.S.G. pentru S. T. si raportat la S. T. invoca exceptia tardivitatii declararii recursului.
Aparatorul recurentei, avand cuvantul, solicita respingerea exceptiei invocate, subiect de drept si obligatii fiind B.R.D. Bucuresti.
Aparatorul intimatei arata ca dosarul de executare este instrumentat de B.E.J. V. I. pentru B.R.D. – S. T. si invoca exceptia lipsei calitatii procesuale active a recurentei B.R.D. – G.S.G.
Aparatorul recurentei solicita respingerea exceptiei lipsei calitatii procesuale active, subiectul de drept si obligatii fiind B.R.D. – G.S.G. SA si parte in proces este B.R.D. – G.S.G.
Față de sustinerea aparatorilor partilor ca nu mai au alte cereri de formulat sau explicatii de dat in completarea cercetarii judecatoresti, instanta uneste exceptiile cu fondul, constata dosarul in stare de judecata si acorda cuvantul in recurs.
Aparatorul recurentei, avand cuvantul in recurs, solicita admiterea recursului așa cum a fost formulat, iar in subsidiar casarea hotararii recurate si trimiterea cauzei spre rejudecare. Sustine ca din redactarea hotararii instantei de fond se poate observa ca aceasta a avut in vedere un act ce nu face parte din categoria actelor de executare silita si potrivit contractului derulat intre parti, notificarea privind scadențarea nu este un act de executare, ci un act premergator executarii silite. Mentioneaza ca daca există dubii cu privire la caracterul cert, lichid si exigibil al creantei in raport de aceste despagubiri, trebuia administrata proba cu efectuarea unei expertize contabile. Sustine ca nu se poate echivala suma achitata de Omniasig si creanta datorata debitorului.
Aparatorul intimatelor, avand cuvantul in recurs, arata ca in cuprinsul dosarului de executare nu există notificarea si atunci cand B.R.D. – G.S.G. a inaintat dosarul de executare, a trimis si o lista in care nu este mentionata notificarea. Sustine ca instanta de executare avea posibilitatea de a verifica cauza sub toate aspectele. Solicita respingerea recursului ca nefondat, mentinerea ca legala si temeinica a hotararii instantei de fond si obligarea recurentei la plata cheltuielilor de judecata constand in onorariul de aparator si cheltuielile de deplasare. Depune la dosar chitanta nr.14/13.05.2013 privind onorariul de aparator, bon fiscal nr.166/23.05.2013 si concluzii scrise.
Aparatorul recurentei, avand cuvantul in replica, arata ca notificarea nu face parte din documentatia care se comunica executorului judecatoresc, iar instanta nu a facut nici o solicitare in acest sens.
Instanta lasa cauza in pronuntare pe exceptii si in recurs.
TRIBUNALUL:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei T. la 15.10.2012 sub nr._, contestatorii L. A. Ș. și L. S. G. au formulat, în contradictoriu cu intimatele B. G. SA și B. G. SA S. T. contestație la executare.
În motivarea cererii, contestatorii a învederat, în esență, că intimatele nu dețin calitatea de creditoare, iar în cursul anului 2011 societatea de asigurări a despăgubit intimatele cu suma de 20.257 lei, așa cum rezultă din dosarul de despăgubire nr. CA/CT10819419.
Contestația la executare a fost legal timbrată, cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 194 lei și timbru judiciar de 0,3 lei (fila 15).
Intimatele nu au formulat întâmpinare, iar la solicitarea instanței executorul judecătoresc a depus copii certificate ale actelor dosarului de executare silită 521/2012.
În baza art. 167 Cod procedură civilă, instanța a încuviințat pentru contestatoare proba cu înscrisurile depuse la dosar, ca fiind pertinente, concludente și utile pentru soluționarea cauzei.
Prin sentința civilă nr. 6412 din 21.02.1013 a Judecătoriei T. a fost admisă contestația la executare formulată de contestatoare și desființate toate actele de executare silită efectuate de B.E.J. V. I. în dosarul nr. 521/2012; totodată a fost obligată intimata la plata sumei de 994,3 lei către contestatoare, reprezentând cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel instanța de fond a reținut că la data de 24.05.2012 B. – G. – sucursala C., în calitate de creditoare, a formulat cerere de executare silită împotriva bunurilor ce aparțin debitorului L. N., în baza contractului de credit_/6.07.2007 și contractului de garanție reală mobiliară nr. 169/6.07.2007, înregistrată pe rolul B. V. I. și M. sub nr. 521/2012.
La 6.06.2012 s-a încuviințat cererea de executarea silită împotriva debitorului L. N., prin încheierea nr. 102 pronunțată de Judecătoria Babadag în ședința camerei de consiliu, în dosarul_ (fila 83).
Din înscrisurile depuse de intimată la dosar a rezultat că debitorul a decedat la 25.08.2008, în urma unui accident rutier, iar S.C. Omniasig V. S.A. achitat intimatei creditoare B.R.D. G.S.G. S.A., titulara contractelor de credit, suma de 20.257,09 lei, reprezentând despăgubiri aferente dosarului de daună CA/CT/08/9419 (fila 37, 38).
În drept, instanța de fond a reținut că executarea silită, demarată sub imperiului vechiului Cod de procedură civilă, este condiționată de existența unei creanțe certe, lichide și exigibile, în conformitate cu cerințele art. 379 Codul anterior de procedură civilă.
A arătat judecătorul primei instanțe că în speță, potrivit dispozițiilor art. 6.9 din titlul executoriu principal (contractul de credit nr._/6.07.2007), dacă împrumutatul nu a plătit la scadență ratele și dobânzile aferente creditului acordat, acesta poate fi declarat scadent anticipat și prin urmare, caracterul cert și exigibil al creanței se determină, în cazul titlului executoriu constând în contractul de credit bancar, prin raportare la data declarării scadenței anticipate a debitului de către creditoare, care trebuia comunicată debitorilor, întrucât în interpretarea contrară clauza mai sus menționată ar avea caracter abuziv, potrivit prevederilor art. 1 lit. t) teza finală din Anexa 1 la Legea 193/200, intitulată “Lista cuprinzând clauzele considerate ca fiind abuzive”.
S-a reținut de către instanță că din actele și lucrările dosarului nu rezultă că intimata B.R.D. G.S.G. S.A. ar fi declarat scadența anticipată a creditului, act juridic unilateral din care s-ar fi născut dreptul de a solicita rambursarea întregului credit și plata dobânzii penalizatoare. A menționat instanța că acest act juridic nu ar fi putut fi întocmit, ad probationem, decât în formă scrisă, iar data scadenței anticipate ar fi fost cea a informării consumatorului, în calitate de parte contractantă, potrivit prevederilor art. 1 lit. t) teza finală din Anexa 1 la Legea 193/2000.
A considerat instanța de fond că, față de considerentele expuse, condiția ce vizează caracterul exigibil al creanței nu a fost îndeplinită, deci executarea silită are caracter nelegal.
Împotriva acestei sentințe B.R.D. Groupe Societe Generale S.A., București a formulat recurs.
În motivare, recurenta a arătat că în raport de motivul contestației la executare, respectiv lipsa caracterului cert și exigibil al creanței, instanța de fond a apreciat că intimata-creditoare nu a făcut dovada declarării scadenței anticipate a creditului, astfel că se impune anularea executării silite însăși
Motivul avut în vedere de către instanța de fond apare ca fiind străin de natura pricinii, întrucât pe calea contestației la executare se aduc critici actelor de executare efectuate ulterior încuviințării executării silite și nu celor anterioare declanșării acesteia.
Fără a analiza legalitatea actelor de executare efectuate în cadrul dosarului execuțional, instanța de fond s-a oprit numai asupra unui act care nu face parte din categoria actelor de executare care pot fi contestate pe calea contestației la executare.
Astfel, existența caracterului cert, lichid și exigibil al unei creanțe pentru care se solicită încuviințarea executării silite este atributul judecătorului investit cu soluționarea cererii de încuviințare a executării silite și nicidecum al instanței de executare.
Chiar și admițând că ne aflăm în ipoteza prevăzută de dispozițiile art. 399 alin. (3) Cod pr. civilă, Notificarea privind declanșarea scadenței anticipate a creditului, adresată debitorilor nu reprezintă un act de executare, apărările de fond nu pot privi decât aspecte execuționale de natura să producă o vătămare contestatorilor.
Nu în ultimul rând, se roagă instanța de control judiciar să observe că aspectul existenței/inexistenței Notificării de declarare a scadenței anticipate a creditului, ca act premergător procedurii execuționale nici măcar nu a fost pus în discuția contradictorie a părților, cu atât mai mult acest înscris nici nu i-a fost solicitat de către instanța pentru a fi depus la dosarul cauzei
În considerarea rolului său activ, instanța de fond avea obligația să solicite înscrisul în cauza și, în raport de depunerea lui la dosarul cauzei să pună în discuția părților eventuala solicitare ca părțile să-și expună punctele de vedre cu privire la lipsa caracterului exigibil al creanței.
În ceea ce privește excepția tardivității invocată de intimate, aceasta urmează a fi respinsă ca nefondată în condițiile în care hotărârea primei instanțe a fost comunicată la data de 01.04.2013 iar recursul a fost expediat prin poștă la data de 15.04.2013.
Totodată, instanța va respinge ca nefondată și excepția lipsei calității procesuale active invocată de intimate în condițiile în care B.R.D. – G.S.C. S.A. București este subiect de drept în cauză.
Examinând recursul formulat prin prisma motivelor invocate, se constată că acest este nefondat pentru cele ce urmează.
La data de 25.08.2008 numitul L. N. a decedat în urma unui accident rutier iar S.C. Omniasig V. S.A. a achitat B.R.D. G.S.G. S.A., titulara contractelor de credit suma de 20.257,09 lei reprezentând despăgubiri aferente dosarului de daună CA/CT/08/9419.
Ulterior, la data de 24.05.2012, GRD G. S. C. a formulat cerere de executare silită împotriva bunurilor ce aparțin defunctului L. N. în temeiul contractului de credit_/06.07.2007 și a contractului de garanție realo imobiliară nr.1690/06.07.2007 înregistrată pe rolul B.E.J.A. V. I. și M. sub nr.521/2012.
La data de 06.06.2012 a fost încuviințată cererea de executare silită împotriva debitorului L. N. prin încheierea nr. 102 a Judecătoriei Babadag.
În mod judicios instanța de fond a observat că potrivit dispozițiilor art. 6.9 din titlul executoriu, contractul de credit dacă împrumutatul nu a plătit la scadență ratele și dobânzile aferente creditului acordat, acesta poate fi declarat scadent anticipat.
D. urmare, caracterul cert și exigibil al creanței se determină în speță prin raportare la data declanșării scadenței anticipate a debitorului de către creditoare, care trebuie comunicată debitorilor.
În aceste coordonate, nu pot fi primite susținerile recurentei potrivit cărora motivul avut în vedere de către instanța de fond apare ca fiind străin de natura pricinii.
În adevăr, din probatoriul administrat în cauză nu rezultă că recurenta ar fi declarat scadență anticipată a creditului, în formă scrisă, data scadenței anticipate fiind cea a informării consumatorului.
În raport de toate aceste considerente, văzând și dispozițiile art. 312 alin. 1 din vechiul Cod pr. civilă, urmează ca instanța să respingă recursul ca nefondat și să mențină hotărârea atacată ca legală și temeinică.
Totodată va fi obligată recurenta să plătească intimatelor suma de 800 lei cu titlu de cheltuieli de judecată
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE
Respinge exceptia tardivitatii ca nefondata.
Respinge exceptia lipsei calitatii procesuale active ca nefondata.
Respinge recursul civil formulat de către recurenta B.R.D. – GROUPE SOCIETE GENERALE SA, cu sediul in Bucuresti, ..1-7, sector 1, in nume propriu si pentru S. T. cu sediul in T., ., jud. T., impotriva sentintei civile nr.641/21.02.2013 pronuntata de Judecatoria T. in dosarul nr._, avand ca obiect contestatie la executare, in contradictoriu cu intimatii-contestatori L. A. Ș. si L. S. G., ambele cu domiciliul in ., ca nefundat.
Obligă recurenta să plătească intimatelor suma de 800 lei cu titlu cheltuieli de judecată
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 23.05.2013.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
D. N. E. N. R. A. V.
GREFIER,
P. L.
Jud. fond D.N.G..
Redactat jud. R.A.V./04.06.2013
Tehnoredactat gref. G.R./21.06.2013/2 ex.
| ← Contestaţie la executare. Decizia nr. 399/2013. Tribunalul TULCEA | Plângere contravenţională. Decizia nr. 808/2012. Tribunalul... → |
|---|
