Grăniţuire. Decizia nr. 274/2014. Tribunalul TULCEA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 274/2014 pronunțată de Tribunalul TULCEA la data de 17-12-2014 în dosarul nr. 274/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL T.
SECȚIA CIVILĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ Nr. 274
Ședința publică de la 17 Decembrie 2014
Completul constituit din:
PREȘEDINTE L. D. P.
Judecător R. A. V.
Judecător S. R.
Grefier D. B.
Pe rol fiind judecarea recursurilor civile formulate de către recurentul-reclamant B. G.– M., cu domiciliul în mun. București, sector 3, ., ., . și recurentul-pârât P. I., cu domiciliul în mun. București, ., . 1, împotriva sentinței civile nr.303 din data de 30 iunie 2014, pronunțată de Judecătoria T. în dosarul nr._, având ca obiect „grănițuire-revendicare”, în contradictoriu cu intimații-reclamanți B. N., B. C. – D., ambii cu domiciliat în mun. T., ., ., ., județul T. și S.C. B. S.N.C., cu sediul în T., ., ., ..
Dezbaterile asupra recursurilor civile au avut loc în ședința publică din data de 26.11.2014, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea dată, ce face parte integrantă din prezenta hotărâre când, pentru a da posibilitate părților să depună la dosar concluzii scrise și având nevoie de timp pentru studiul actelor și lucrărilor dosarului instanța a amâna pronunțarea în cauză la data de 03.12.2014, 10.12.2014 și ulterior la data de 17.12.2014, când a hotărât următoarele:
TRIBUNALUL,
Asupra recursurilor civile de față:
Prin cererea adresată Judecătoriei T. la data de 21.01.2013 și înregistrată sub nr._, reclamanții BĂLĂNUȚA N., BĂLĂNUȚA G. F. și S.C. BĂLĂNUȚA S.N.C. au chemat în judecată pârâtul P. I., pentru ca pe cale de hotărâre judecătorească să se dispună grănițuirea și revendicarea suprafeței de teren de aproximativ 100 mp, suprafață situată în ., la . pe suprafața hașurată din schița anexată, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea acțiunii s-a arătat de reclamanți că, prin sentința civilă nr. 1238/2010 a Judecătoriei Babadag, având ca obiect, ieșire din indiviziune în dispozitivul acesteia, s-a dispus că suprafața care li se atribuie este de 755 mp.
Ulterior, pârâtul a solicitat evacuarea lor de pe suprafața pe care o revendică, prejudiciindu-i, astfel, dreptul de proprietate .
Au arătat reclamanții că la acest moment își exercită dreptul de proprietate asupra a 655 mp.
Totodată, au mai arăta că, articolul 560 din codul civil stipulează că proprietarii terenurilor învecinate sunt obligați să contribuie la grănițuire prin reconstituirea hotarului și fixarea semnelor corespunzătoare, suportând, în mod egal, cheltuielile ocazionate de aceasta, iar articolul 563 alin. 1 cod civil arată că proprietarul unui bun are dreptul de a-l revendica de la posesor sau de la o altă persoană care îl deține fără drept. El are, de asemenea, dreptul la despăgubiri, dacă este cazul.
În concluzie, reclamanții au solicitat stabilirea liniei de hotar dintre proprietăți cu obligarea pârâtului la restituirea suprafeței deținute fără drept din terenul limitrof.
S-a mai arătat că, acțiunea în grănițuire este o acțiune reală, petitorie, prin care reclamantul pretinde ca, în contradictoriu cu pârâtul, instanța să determine, prin semne exterioare, întinderea fondurilor lor învecinate
Cererea accesorie de revendicare poate fi formulată în cadrul unei acțiuni în grănițuire ori de câte ori prin modul de amplasare a hotarului despărțitor dintre proprietățile limitrofe s-a ajuns la încălcarea dreptului de proprietate al proprietarului fondului învecinat
În drept, cererea s-a întemeiat pe disp. art. 560 și 563 cod civil .
La data de 12.02.2013, pârâtul P. I. a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii de grănițuire și revendicare în principal ca inadmisibilă în raport de motivele invocate de reclamanți și în subsidiar ca neîntemeiată având în vedere stabilirea limitelor proprietăților învecinate prin Sentința civilă nr.1238/14.12.2010, irevocabilă, pronunțată în dosarul de ieșire din indiviziune_ și obligarea reclamanților la plata cheltuielilor de judecată.
De asemenea, pârâtul P. I. a invocat excepția lipsei calității procesuale active a S.C. B. S.N.C. și a lui B. F..
A solicitat a se avea în vedere faptul că reclamanta persoană juridică S.C. B. S.N.C. nu are calitate procesuală activă în prezenta acțiune având în vedere obiectul cererii de chemare în judecată respectiv grănițuire și revendicare.
De asemenea, nici reclamantul persoană fizică B. G. F. nu are calitate procesuală activă în prezenta acțiune întrucât nu este proprietarul imobilului în cauză, în raport de obiectul cererii de chemare în judecată respectiv grănițuire și revendicare.
Totodată, la data de 12.02.2013, pârâtul P. I. a depus la dosar cerere reconvențională prin care a solicitat să se dispună obligarea reclamanților pârâți la plata sumei de 1.450 lei reprezentând jumătate din contravaloarea gardului construit pe delimitările celor două proprietăți stabilite conform Sentinței Civile nr. 1238 din 14.12.2010 având ca obiect ieșirea din indiviziune, să se dispună mutarea clădirii C2 pe vechile amplasamente conform raportului de expertiză din dosarul_ și să se constatate ocuparea în mod abuziv prin desființarea semnelor vechi de hotar a unei fâșii lungi de 15-20 metri cu lățimea de 40-50 cm din lotul nr. 2 atribuit lui conform Sentinței Civile nr. 1238 din 14.12.2010 având ca obiect ieșirea din indiviziune, având în vedere argumentele expuse, precum și situația de fapt arătată pe larg în cuprinsul întâmpinării.
La data de 09.04.2013 reclamanții au depus la dosar precizări prin care au învederat că, din certificatul de moștenitor nr. 59/30.03.2001rezultă că suprafața de 2006 mp teren, rămasă de pe urma defunctului P. T. s-a împărțit astfel: 2/8 (501,5 mp) – P. Aftinia ; 3/8 (752,25 mp ) P. G. și 3/8 (752,25 mp ) B. N. .
La termenul de judecată din data de 09.05.2013, ca urmare a decesului reclamantului B. G. F., s-a dispus introducerea în cauză în calitate de reclamanți a moștenitorilor defunctului, respectiv B. C. D. și B. G. M..
Judecătoria T. prin sentința civilă nr. 303 din data de 30 iunie 2014 a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a S.C. B. S.N.C. și a respins excepția lipsei calității procesuale active a lui B. G. F..
De asemenea, a respins ca nefondate acțiunea civilă având ca obiect grănițuire și revendicare, formulată de reclamanții B. N., B. C.-D., B. G.-M. și S.C. Balanuta S.N.C., precum și cererea reconvențională formulată de pârâtul P. I..
Relativ la excepția lipsei calității procesuale pasive a societății comerciale B. S.N.C, s-a reținut că, aceasta este în fapt un magazin, este înființată de reclamanți pe lotul atribuit acestora prin sentința civilă nr.1238 din 14.12.2010 pronunțată în dosarul nr._ având ca obiect ieșire din indiviziune ,ori această societate nu poate revendica un teren de la pârât și nici nu poate solicita stabilirea liniei de hotar al lotului aparținând reclamanților față de lotul aparținând pârâtului P. I..
Cât privește excepția lipsei calității procesuale active a lui B. G. F. prima instanță a constat că, în dosarul nr._ P. I. în calitate de reclamant a chemat în judecată pe B. N. și B. G. F. pentru ieșire din indiviziune, iar prin sentința civilă nr.1238/2010 s-a admis acțiunea și s-a dispus ieșirea din indiviziune a părților prin formarea a două loturi,un lot fiind atribuit lui B. N. și B. F. și un alt lot lui P. I.. Prin urmare, în cauza respectivă P. I. i-a recunoscut calitate procesuală lui B. G. F., ori în prezenta cauză nu-i se mai recunoaște această calitate, deși prin sentința susmenționată s-a constatat că soții B. au adus îmbunătățiri imobilului supus partajării, ori în cauză se solicită grănițuirea lotului proprietatea soților B. de a lotului proprietatea lui P. I.. Astfel, prima instanță a constat că B. G. F. are calitate procesuală în speța dedusă judecății.
Pe fondul cauzei, față de ansamblul probator administrat în cauză prima instanță a reținut că, prin sentința civilă nr.1238/14.12.2010 pronunțată de Judecătoria Babadag în dosarul civil nr._, s-a admis acțiunea formulată de P. I. în contradictoriu cu B. N. și B. G. F. și s-a dispus ieșirea din indiviziune a părților cu privire la imobilul compus din casă de locuit și teren aferent situat în localitatea Sabangia ., fiind atribuit soților B. Lotul nr. 1, iar lui P. I. i-a fost atribuit lotul nr.2.
Împotriva sentinței civile sus-citate soții B. au formulat recurs fără a invoca vreo nemulțumire cu privire la modalitatea de partajare, necriticând hotărârea sub acest aspect fiind nemulțumiți doar de acordarea sultei, recurs ce le-a fost respins,sentința civilă nr.1238/2010 rămânând definitivă și irevocabilă
La data de 19.12.2012 soții B. au formulat cerere de lămurire a dispozitivului sentinței civile nr.1238/2010, susținând că dispozitivul hotărârii care se execută necesită lămuriri cu privire la întinderea și aplicarea titlului executoriu, în speță sentința civilă nr. 151/22.03.2012 pronunțată de Judecătoria Babadag în dosarul nr._ prin care s-a dispus evacuarea acestora din lotul aparținând lui P. I., sentința civilă nr.151/2012 rămasă definitivă prin respingerea recursului formulat de B. G. F..
În ceea ce privește cererea de lămurire a dispozitivului sentinței civile nr.1236/2010, aceasta a fost respinsă prin încheierea din 16 ianuarie 2013 rămasă definitivă prin decizia civilă nr.335/24.04.2013 pronunțată de Tribunalul T. prin respingerea recursului formulat de soții B. .
S-a mai reținut că, soții B. au demolat fără autorizație clădirea C2, prin reconstituirea unei alte clădiri, fiind amendați de către Primăria comunei Sarichioi cu amendă în sumă de 3.000 lei, primăria câștigând contestația formulată de soții B. împotriva procesului verbal de contravenție .
Soții B. au susținut că din lotul atribuit acestora le lipsește o suprafață de aproximativ 100 de metri față de suprafața de 755 m.p. atribuită prin sentința civilă nr.1238/2010 .
Expertiza topo efectuată de expert G. P. a arătat că, în urma măsurătorilor și a calculelor efectuate, a reieșit că terenul în litigiu are în fapt suprafața totală de 2136 mp, cu 130 mp mai mare decât suprafața de 2006 mp ce a stat la baza lotizării din dosarul nr._, din care lotul deținut faptic de B. N. și B. G.-F. este în suprafața de 810 mp, iar lotul deținut faptic de P. I. are suprafața de 1326.
La data efectuării măsurătorilor s-a constatat de asemenea că, clădirii C2 atribuită prin sentința civilă nr. 1238/14.12.2010 pronunțată de Judecătoria Babadag în dosarul nr._ numitei B. N. nu mai există pe teren, în locul acesteia construindu-se o ală clădire ce are altă configurație.
În urma mai multor obiecțiuni formulate de toate părțile la raportul de expertiză susmenționat, expertul a arătat că suprafețele celor două loturi sunt respectiv de 755 mp - lotul 1 și 1251 mp - lotul 2, iar din planșa 2 rezultă că suprafața lotului 2 este de 1267 mp în loc de 1251 mp iar în final să concluzioneze că lotul deținut în prezent de numiții B. are suprafața totală de 638 mp, cu 117 mp mai mică decât suprafața de 755 mp atribuită prin Sentința Civilă nr. 1238/2010 .
Toate aceste inadvertențe în ceea ce privește suprafața totală de teren și suprafețele de teren deținute de reclamanți și pârât profită lui P. I. conform adagioului in dubio pro reo .
Reclamanții nu au administrat probe cu care să facă dovada că pârâtul le-a ocupat o suprafață de teren din suprafața de teren atribuită prin sentința civilă nr.1238/2010 pentru ca aceștia să fie îndrituiți a solicita ca P. I. să le lase în deplină proprietate și pașnică folosință terenul .
În ceea ce privește cererea reconvențională formulată de către pârâtul P. I. prima instanță a reținut că acesta a solicitat obligarea lui B. N. și B. G. F. la plata sumei de 1.450 lei reprezentând jumătate din contravaloarea gardului construit pe delimitările celor două proprietăți stabilite conform Sentinței Civile nr. 1238 din 14.12.2010 având ca obiect ieșirea din indiviziune, să se dispună mutarea clădirii C2 pe vechile amplasamente conform raportului de expertiză din dosarul_ și să se constatate ocuparea în mod abuziv prin desființarea semnelor vechi de hotar a unei fâșii lungi de 15-20 metri cu lățimea de 40-50 cm din lotul nr. 2 atribuit lui conform Sentinței Civile nr. 1238 din 14.12.2010 având ca obiect ieșirea din indiviziune, având în vedere următoarele considerente de drept și de fapt cât și situația de fapt expusă pe larg în cuprinsul întâmpinării.
S-a constatat că în susținerea cererii reconvenționale P. I. nu a administrat probe cu înscrisuri, cu martori din care să rezulte că a executat un asemenea gard,în ce lungime, precum și valoarea acestuia, de asemenea nu a dovedit cu o expertiză topo că i-a fost ocupată, în mod abuziv, de către reclamanți,o fâșie lungă de 520 metri cu lățimea de 40-50c.m.din lotul atribuit în baza sentinței civile nr. 1238/2010,astfel că pe cale de consecință, s-a respins cererea reconvențională ca nefondată.
Împotriva acestei sentințe civile, în termen legal, au formulat recurs reclamantul B. G. M. și pârâtul P. I., criticând-o sub aspectul nelegalității și al netemeiniciei.
Astfel, a arătat recurentul B. G. M. că, împreună cu B. N. și B. D., în contradictoriu cu pârâtul P. I., au solicitat ca prin hotărâre judecătorească să se dispună grănițuirea, precum revendicarea suprafeței de teren de aproximativ 100 mp, suprafață situată în Sabangia, jud. T. (suprafața hașurată în schița anexată) și cheltuieli de judecată.
Prin sentința civilă nr.1238/2010 pronunțată de Judecătoria Babadag în dosarul nr._, având ca obiect ieșire din indiviziune, s-a dispus ca suprafața ce se atribuie este de 755 mp. In prezent, pârâtul a dărâmat vechiul gard care despărțea proprietățile dintre părți și a ridicat un gard nou pe proprietatea intimaților-reclamanți, astfel că în acest moment aceștia își exercită dreptul de proprietate asupra a 655 m.p.
Astfel, s-a solicitat stabilirea liniei de hotar dintre proprietăți cu obligarea pârâtului la restituirea suprafeței deținute fără drept din terenul limitrof.
Pârâtul recunoaște că a construit un gard fără acord, fără autorizație de construcție și solicită cheltuielile efectuate aferente construcției.
Instanța de fond a dispus efectuarea unei expertize în vederea lotizării celor două proprietăți aflate în litigiu, concluzionându-se că, lotul deținut de reclamanți are suprafața totală de 638 mp, cu 117 mp mai mică decât suprafața de 755 mp atribuită prin sentința civilă nr. 1238/2010.
De asemenea, recurentul a mai arătat că, deși s-a făcut dovada celor susținute cu înscrisuri și s-a contestat limitele celor două proprietăți, instanța de fond după analiza înscrisurilor din dosar a respins acțiunea din lipsă de probe.
Cererea este admisibilă pentru următoarele considerente: limitele de hotar sunt contestate de ambele părți (obiecțiuni la expertiză); linia de hotar este alterată și schimbată în timp (pârâtul recunoaște că a ridicat un gard pe alt hotar decât cel solicitat de reclamanți fără a deține autorizație sau acceptul vecinului). Instanța de fond a reținut o altă situație de fapt decât cea care rezultă din interpretarea coroborată a probelor administrate în cauză.
În concluzie, recurentul B. G. M. a solicitat admiterea recursului, în sensul admiterii acțiunii formulate, ca temeinică și legală.
În dezvoltarea motivelor de recurs, recurentul P. I. a arătat că, la dosarul cauzei este atașată chitanța, reprezentând contravaloarea materialelor necesare pentru realizarea gardului, iar soții B. recunosc în cadrul interogatoriului ca acest gard s-a construit. In mod eronat instanța de fond a constatat că nu s-a administrat proba cu înscrisuri și proba cu martori pentru construcția acestui gard. A fost depusă chitanța pentru materiale, iar soții B. pot fi considerați martori pentru construcția acestui gard, aceștia recunoscând construcția gardului.
Instanța de fond nu a apreciat interogatoriul luat reclamanților și pozele depuse la dosar în care se observă situarea clădirii C2 înainte și după demolarea clădirii, când a respins capătul de cerere cu privire la mutarea clădirii C2 pe vechile amplasamente, așa cum sunt stabilite prin sentința civilă nr.1238/14.12.2010 pronunțată în dosarul nr._ .
La întrebarea nr. 6 din interogatoriu reclamanții recunosc că nu au schimbat forma trotuarului. Având în vedere că acesta este acum lipit de noua construcție și în pozele făcute înainte de demolare există o distanță de aproximativ 2 metri, implicit reclamanții recunosc că au construit noua clădire pe partea din lot atribuită pârâtului. La întrebarea numărul 5 reclamanta B. N. atribuie o alta delimitare celor două proprietăți, delimitare care nu este conformă cu hotărârea de ieșire din indiviziune. De remarcat este că, soții B. s-au contrazis la întrebarea nr. 10 (B. N. arată că noua clădire este mai mare, iar B. F. învederează că are aceleași dimensiuni).
Pentru a induce în eroare instanța, soții B. intabulează proprietatea făcând un cadastru cu clădirea C2 modificată, astfel în noul cadastru reclamanții ocupa o parte din lotul atribuit lui P. I..
La întrebarea nr.14 B. N. recunoaște că pentru a rezolva problemele cu cadastru si a putea să-și stabilească lotul după bunul plac intabulează proprietatea și realizează cadastrul după ce a modificat cladirea C2.
Astfel, se efectuează cadastrul neștiindu-se că soții B. au modificat granița. Contrar celor declarate de B. N., B. G. F. a declarat la aceeași întrebare că noul cadastru a fost făcut după schița M.. De remarcat este faptul că în cadastrul depus de soții Balanuță, se ține cont de acea alee de 1.1 metri între cele două proprietăți, dar cum nu s-a informat ca reclamanții au mutat cladirea C2, . raport cu noua clădire C2.
De asemenea, recurentul a mai arătat că, în luna iulie 2012 soții B. au demolat fără autorizație clădirea C2, fapt dovedit prin nota de control nr.6198 din 24.07.2012 emisă de Primăria Sarichioi, jud. T.. Astfel, prin notificarea nr. 6199/24.07.2012 primaria a solicitat oprirea lucrărilor „în curs de execuție, realizate cu nerespectarea prevederilor autorizație de construcție nr. 8/6852 din 03.10._ pentru extindere, modernizare si schimbare acoperiș la locuința existenta, până la obținerea unei noi autorizații”.
Ignorând faptul că primaria nu eliberează autorizație de construcție din motive legale, reclamanții reconstruiesc cladirea C2 cu peste 1 metru peste vechea amplasare și astfel pătrund în poligonul atribuit de instanță lui P. I.. În mod abuziv reclamanții au desființat semnele vechi de hotar care separau cele doua proprietăți și au intrat cu construcția pe proprietatea atribuită, ocupând o fașie lunga de 15-20 metri și o lățime de 40-60 cm.
În consecință, recurentul P. I. a solicitat obligarea reclamanților la plata sumei de 1.450 lei, reprezentând ½ din contravaloarea gardului construit; mutarea clădirii C2 pe vechile amplasamente conform raportului de expertiză din dosarul_ ; obligarea reclamanților la plata cheltuielilor de judecată.
Recurentul P. I. a depus la dosar concluzii scrise (filele 35-38).
Analizând sentința atacată, în raport de criticile din recurs invocate, cât și din oficiu, în temeiul art. 304¹Cod proc civ., instanța reține următoarele:
Inițial, prin sentința civilă nr. 1238 din 14 decembrie 2010 a Judecătoriei Babadag a fost admisă cererea principală formulată de către reclamantul P. I., în contradictoriu cu pârâții B. N. și B. G. F. și în parte cererea reconvențională formulată de pârâți, s-a dispus ieșirea din indiviziune a părților cu privire la imobilul compus dintr-o casă de locuit și teren aferent situat în localitatea Sabangia, ., conform raportului de expertiză M. V., răspunsul la obiecțiuni, prin formarea a două loturi; lotul nr. 1-a fost atribuită pârâților-reclamanți suprafața de 755 mp teren delimitată prin poligonul ABEEFGH anexa C2, pătul porumb și gard parapet în valoare de 21 137 lei; lotul nr. 2-a fost atribuită reclamantului P. I. suprafața de 1250,99 mp teren, casă de locuit C1, anexa C3, gard lot delimitat prin poligonul EFGHDC în planul de situație întocmit, în valoare de 54 308 lei; s-a constat că pârâții au un drept de creanță asupra imobilului casă de locuit și teren ce formează obiectul cauzei, compus din îmbunătățirile aduse locuinței în valoare de 6878 lei, lucrările efectuate cu pomi fructiferi-1350 lei, lucrările efectuate cu vița de vie din boltă-1440 lei.
Ulterior, prin sentința civilă nr. 151 din 22 martie 2012 a Judecătoriei Babadag a fost admisă acțiunea de evacuare a pârâților B. N. și B. G. F. din imobilul proprietatea reclamantului P. I., imobil constând tocmai în lotul nr. 2 atribuit prin sentința civilă nr. 1238 din 14 decembrie 2010.
Potrivit raportului de expertiză tehnică întocmit în speță de expert G. P., comparând planul de situație anexat raportului de expertiză cu planul de situație întocmit de expert M. ce face parte integrantă din sentința civilă nr. 1238 din 14 decembrie 2010 pronunțată de Judecătoria Babadag în dosarul nr._, se observă că aceasta din urmă este eronată, nu s-a ținut seama de orientarea loturilor, cu toate că cele două loturi la hotarul cu proprietatea C. I. și la hotarul cu drumul stradal au dimensiuni aproximativ egale (24,09 m la hotarul cu proprietatea C. I. și 24,14 m la hotarul cu drumul stradal), pe planul de situație întocmit de expert M. deschiderea la drumul stradal este mai mare, iar construcțiile de pe lotul atribuit numitei B. N. sunt trasate pe același plan la distanță foarte mare față de limita gardului ce delimitează lotul acesteia de proprietatea P. V. și P. G..
În același raport de expertiză se menționează și faptul că planul de situație M. ce face parte integrantă din sentința civilă nr. 1238 din 14 decembrie 2010 pronunțată de Judecătoria Babadag în dosarul nr._ este total eronat, pe acest plan nefiind nici măcar specificate dimensiunile laturilor ce lor două loturi la limita cu drumul stradal, nu se poate întocmi o schiță cu cele două loturi în funcție de sentința civilă nr. 1238 din 14 decembrie 2010 pronunțată de Judecătoria Babadag în dosarul nr._ .
În aceste coordonate cum litigiul dintre părți nu este soluționat, impunându-se stabilirea unei linii de hotar între proprietățile părților, stabilire a hotarului menită să conducă la rezolvarea acestui conflict și, cum se impune efectuarea unei noi expertize topografice, în acest sens urmează ca tribunalul să admită recursurile, să caseze hotărârea atacată și să trimită cauza în rejudecare primei instanțe-Judecătoria Babadag.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursurile civile formulate de către recurentul-reclamant B. G.– M., cu domiciliul în mun. București, sector 3, ., ., . și recurentul-pârât P. I., cu domiciliul în mun. București, ., ., ap177, sector 1, împotriva sentinței civile nr.303 din data de 30 iunie 2014, pronunțată de Judecătoria T. în dosarul nr._, având ca obiect „grănițuire-revendicare”, în contradictoriu cu intimații-reclamanți B. N., B. C. – D., ambii cu domiciliat în mun. T., ., ., ., județul T., și S.C. B. S.N.C., cu sediul în T., ., ., ..
Casează hotărârea atacată și trimite cauza în rejudecare primei instanțe-Judecătoria Babadag.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din data de 17 decembrie 2014.
Președinte, Judecător, Judecător,
L. D. P. R. A. V. Ș. R.
Grefier,
D. B.
Red.sent.civ.jud. EIȘL
Red./dec.civ.jud.R.A.V./15.01.2015
Tehnored.gref.DB/16.01.2015/2ex.
| ← Contestaţie la executare. Decizia nr. 751/2014. Tribunalul TULCEA | Pretenţii. Decizia nr. 233/2014. Tribunalul TULCEA → |
|---|
