Pretenţii. Decizia nr. 233/2014. Tribunalul TULCEA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 233/2014 pronunțată de Tribunalul TULCEA la data de 30-10-2014 în dosarul nr. 233/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL TULCEA
SECȚIA CIVILĂ
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIE CIVILĂ Nr. 233/2014
Ședința publică de la 30 Octombrie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE: E. B.
JUDECĂTOR: D. N. G.
JUDECĂTOR: V. A.
GREFIER: L. R.
Pe rol judecarea recursului civil formulat de recurenta reclamantă AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ÎMBUNĂTĂȚIRI F. - F. DE ÎMBUNĂTĂȚIRI F. TULCEA cu sediul în Tulcea, ., jud.Tulcea, împotriva sentinței civile nr.1952/30.06.2014 pronunțată de Judecătoria Tulcea, în contradictoriu cu intimata pârâtă ORGANIZAȚIA U. DE A. P. IRIGAȚII H. cu sediul în ..K., jud.Tulcea, având ca obiect pretenții.
Încheierile din data de 08 octombrie 2014, 15 octombrie 2014, 22 octombrie 2014 și 29 octombrie 2014 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.
TRIBUNALUL,
Asupra recursului civil de față:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Tulcea la data de 03.10.2012 sub nr._, reclamanta Agenția Națională de Îmbunătățiri F. – F. de Îmbunătățiri F. Tulcea a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Organizația U. de A. pentru Irigații H., obligarea acesteia la plata sumei de 13.734,09 lei, reprezentând contravaloare prestații (diferență aferentă tarif anual) precum și la plata sumei de 15.841,24 lei reprezentând penalități legale de întârziere.
Legal citată, pârâta a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția netimbrării cererii de chemare în judecată, iar la termenul de judecată din 04.07.2013, pârâta a invocat excepția lipsei capacității procesuale de folosință a reclamantei, motivat de faptul că potrivit art. 1 alin. 3 din O.U.G. nr. 82/2011 filialele A.N.I.F. nu dețin personalitate juridică.
Prin Sentința civilă nr. 2722 din data de 22.07.2013, instanța a respins excepția de netimbrare a cererii de chemare în judecată, invocată de pârâtă, ca nefondată, a admis excepția lipsei capacității procesuale de folosință a reclamantei, invocată de pârâtă și a respins cererea de chemare în judecată, ca fiind introdusă de către un subiect lipsit de capacitate procesuală de folosință.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta iar prin Decizia civilă nr. 841/13.11.2013, Tribunalul Tulcea a admis recursul, a casat hotărârea atacată și a trimis cauza spre rejudecare Judecătoriei Tulcea.
Astfel, s-a format dosarul nr._ .
Soluționând cauza, prin sentința civilă nr. 1952 din 30 iunie 2014 instanța a respins acțiunea având ca obiect pretenții formulată de reclamanta AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ÎMBUNĂTĂȚIRI F. – F. DE ÎMBUNĂTĂȚIRI F. TULCEA, în contradictoriu cu pârâta ORGANIZAȚIA U. DE A. P. IRIGAȚII H., având ca obiect pretenții, ca nefondată.
P. a se pronunța astfel instanța de fond a reținut că între părți s-a încheiat contractul multianual nr. 1805/25.06.2007 pentru prestarea serviciilor de irigații, modificat prin actul adițional nr. 2/12.09.2008.
Obiectul contractului l-a constituit executarea (prestarea) de către reclamantă a serviciilor de irigații către pârâta beneficiară constând în concret în servicii de întreținere și reparații a infrastructurii principale și de irigații până la punctul de livrare a apei și, după caz, servicii de întreținere și reparații de la punctul de livrare până la hidrant; servicii de prelevare și de transport al apei de la sursă la punctul de livrare prin intermediul infrastructurii de irigații și, după caz, servicii de exploatare a infrastructurii din amenajările interioare de irigații. Corelativ, pârâta beneficiară s-a obligat la plata sumei de 192.396,40 lei fără T.V.A. reprezentând suma valorilor stabilite pe baza suprafețelor și a volumelor de apă estimate, a tarifelor anuale și a tarifelor de livrare a apei pentru irigații, calculate pentru fiecare punct de livrare și, după caz, valoarea serviciilor de întreținere și reparații și valoarea serviciilor de exploatare a infrastructurii din amenajările interioare de irigații, cu posibilitatea recalculării automate după reajustarea tarifelor la începutul sezonului de irigații.
Prin art. 8 alin. 4 din convenția părților, astfel cum a fost modificată, s-a stipulat că pentru anul 2009 beneficiarul va achita contravaloarea prestației conform facturii emise de prestator pe baza volumelor de apă livrată și anume: 10% contribuție proprie din tariful de livrare a apei de irigații și 90% din subvenția acordată de la bugetul de stat în limita plafonului maxim aprobat prin ordin M.A.P.D.R..
Potrivit art. 7 alin. 2 din contract, beneficiarul s-a obligat să achite în avans prestatorului contribuția proprie anticipată de minim 20% din valoarea tarifului anual până la data de 31.01.2009.
Prin aceeași convenție, părțile au mai stipulat la art. 10 că beneficiarul va achita contravaloarea facturii lunar, în termen de 5 zile lucrătoare de la data emiterii acesteia, valoarea facturii reprezentând diferența dintre valoarea totală a volumului livrat, calculată pe baza tarifului de livrare a apei de irigații la punctul de livrare și contribuția proprie anticipată achitată. Totodată, prin art. 11 s-a prevăzut că în cazul în care beneficiarul nu onorează contravaloarea facturilor în acest termen, el va plăti penalități de 0,1% pe zi din suma neachitată pentru fiecare zi de întârziere.
Art. 67 din Legea nr. 138/2004 a îmbunătățirilor funciare (forma în vigoare în anul 2009) prevedea că organizațiile și federațiile primesc subvenții de la bugetul de stat pentru exploatarea, întreținerea și reparațiile amenajărilor de irigații, care se folosesc numai pentru achitarea către Administrație sau alt furnizor de apă pentru irigații a tarifului anual aferent punctelor de livrare a apei pentru irigații prevăzute în contractul multianual; achitarea către Administrație sau alt furnizor de apă pentru irigații a tarifului de livrare a apei pentru irigații aferent punctelor de livrare a apei pentru irigații prevăzute în contractul multianual; achitarea către furnizorul de energie electrică a costului energiei electrice și decontarea cheltuielilor cu energia termică de pompare a apei pentru irigații prin punctele de livrare a apei prevăzute în contractul multianual.
Astfel, în anul de producție 2009 pârâta avea obligația de a întocmi cereri de acordare a subvenției care împreună cu actele anexă solicitate de D.A.J. Tulcea, erau verificate de către această instituție și trimise la M.A.D.R..
În speță, pârâta a făcut dovada că a achitat avansul din contribuția proprie anticipată de minim 20% potrivit chitanței nr. 085/31.03.2009 (fila 13), a formulat cereri pentru acordarea subvenției de la bugetul de stat conform art. 67 din Legea nr. 138/2004 și a achitat 10% din valoarea facturilor emise de către reclamantă (fila 15, 17, 30).
Potrivit adresei nr._/21.05.2014 emisă de M.A.D.R. – Direcția Generală Buget Finanțe și Fonduri Europene rezultă că pârâta ORGANIZAȚIA U. DE A. P. IRIGAȚII H. a beneficiat în campania de irigații a anului 2009 de subvenții de la bugetul de stat pentru achitarea cotei cuvenite din tariful anual și de livrare a apei pentru irigații A.N.I.F. (fila 70).
Cererile de acordare a subvențiilor au fost transmise în termen util de către D.A.J. Tulcea iar D.G.I.F.F.F. din cadrul M.A.D.R. a comunicat sumele solicitate la plată prin adresele cu nr._/21.07.2009 și nr._/18.08.2009.
În anul 2009 datorită constrângerilor bugetare, sumele aprobate în bugetul ministerului au acoperit numai solicitările depuse în lunile aprilie – iunie 2009 de către D.A.J. Tulcea.
În anul 2010, respectiv la data de 07.01.2010 prin cererea de deschidere de credite nr. 15 au fost decontate solicitările neonorate în cuantum de 129.422 lei depuse de către D.A.J. Tulcea în lunile iunie – decembrie 2009, cuprinzând lucrări efectuate și recepționate în anul 2009.
Reclamanta a susținut prin precizări ulterioare la acțiunea introductivă că suma de 13.74,09 lei reprezintă o diferență de tarif anual care, într-adevăr în anul 2009 era subvenționat de către stat în proporție de 90%; deși nu contestă că pârâta beneficiară ar fi depus documentația la timp în vederea obținerii acestei sume ca și sprijin financiar, nu a depus toate diligențele pentru ca suma să-i fie efectiv virată.
Or, prin aceeași adresă anterior menționată, M.A.D.R. a arătat că, deși cu întârziere, s-a achitat de obligația virării subvențiilor pentru achitarea cotei cuvenite pentru organizațiile de îmbunătățiri funciare și A.N.I.F. din tariful anual și de livrare a apei pentru irigații pentru 2009, subvenția fiind virată în contul acesteia din urmă.
Cu privire la suma de 15.841,24 lei, fără a detalia modalitatea de calcul sau perioada de referință avută în vedere, reclamanta a arătat prin precizări ulterioare că aceasta reprezintă penalități de întârziere calculate pentru plata cu întârziere a tarifului de livrare. Acest tarif include costurile livrării apei pentru irigații și contravaloarea energiei electrice. Și pentru acest tarif beneficiara primea subvenție care din motive ce nu-i sunt imputabile a fost alocată cu întârziere.
Din interpretarea clauzei contractuale cuprinse la art. 8 alin. 4 din convenția părților, instanța de fond a reținut că existența obligației de plată a 90% din contravaloarea prestației efectuate a fost condiționată suspensiv de acordarea acestei subvenții de către stat, care, potrivit art. 67 din Legea nr. 138/2004, se repartizează Administrației sau altui furnizor de apă pentru irigații, în speță, reclamantei.
Prin asumarea acestei clauze, reclamanta, în calitate de creditoare, a consimțit ca obligația de plată a sumelor stipulate la plată să aibă natura juridică de: obligație pură și simplă, pentru 10% din valoarea acestora; obligație afectată de modalitatea condiției suspensive, constând în acordarea subvenției de stat, pentru diferența de 90%.
Obligația sub condiție suspensivă este aceea care depinde de un eveniment viitor și incert; obligația condițională nu se perfectează decât după îndeplinirea evenimentului așa cum se dispune prin dispozițiile art. 1017 Cod civil, în vigoare la data încheierii actului juridic civil sinalagmatic, supus analizei.
Acordarea subvenției reprezenta un eveniment incert – a cărui producere nu era sigură la data încheierii actului juridic civil, ce a condiționat achitarea a 90% din contravaloarea prestațiilor efectuate de reclamantă.
Prin răspunsurile la interogatoriu reclamanta a recunoscut faptul că pârâta și-a achitat în termenul convenit contribuția proprie la tarifele stipulate precum și faptul că pentru diferența de preț a încasat subvenții de la bugetul de stat (fila 11, 38-39).
În condițiile în care pârâta a achitat în termenul legal atât contribuția proprie la tariful anual cât și contribuția proprie la tariful de livrare instanța de fond a apreciat că nu îi este imputabilă acesteia încasarea cu întârziere a subvenției de la bugetul de stat de către reclamantă, situație care a generat nașterea penalităților de întârziere susmenționate.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, a formulat recurs reclamanta AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ÎMBUNĂTĂȚIRI F. – F. DE ÎMBUNĂTĂȚIRI F. TULCEA, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivarea recursului a arătat că nu a negat faptul că pârâta nu și-a achitat contribuția proprie la tariful anual și la tariful de livrare, care ar fi fost și o condiție pentru a primi subvenție, de altfel acest sprijin financiar fiindu-i acordat titularului prin efectuarea plății direct către ANIF pentru a se evita folosirea c/val. subvenției în alte scopuri.
Arată în continuare recurenta că titulara subvenției, pârâta în cauză, nu a depus diligențe pentru decontarea facturii în sumă de 13.734,09 lei reprezentând diferență tarif anual, respectiv c/val. lucrărilor pentru întreținere a infrastructurii de irigații pe întreaga amenajare care o deservește, aceste lucrări fiind însușite de către beneficiar, prin semnătură, respectiv O.U.A.I H. conform listelor depuse la dosar.
Astfel, precizează recurenta că instanța de fond în mod eronat a reținut că suma de 13.734,09 lei reprezentând tarif anual a fost alocată cu întârziere, aceasta nemaiacordându-se, însă beneficiara subvenției s-a folosit de amenajarea pentru care s-au efectuat lucrări de întreținere și reparații.
Referitor la suma totală de 15.841,24 lei reprezentând penalități legale de întârziere calculate pentru plata cu întârziere a tarifului de livrare învederează recurenta că beneficiara primea subvenție care din motive care nu privesc instituția recurentă au fost alocate cu întârziere, astfel că au fost calculate penalități legale de întârziere numai la energia electrică după ce furnizorul de energie le-a solicitat.
În această situație, arată recurenta că în conformitate cu prevederile art. 68 pct.”c” din Legea 138/2004 pentru a beneficia de decontarea penalităților facturate de către furnizorul de energie electrică intimata pârâtă trebuia să întocmească și să depună unele înscrisuri în acest sens.
Referitor la afectarea obligației de modalitatea condiției suspensive reținută de către instanța de fond, consideră recurenta că nu-și găsește aplicabilitatea deoarece condiția suspensivă este aceea de a cărei îndeplinire depinde eficacitatea drepturilor subiective civile și astfel contractul nu prevede nicio clauză în care prestația se va realiza doar dacă se va aloca subvenția, cum nu există nici clauză de exonerare la plată în cazul neacordării subvenției sau acordării cu întârziere.
Mai mult, menționează recurenta că în cuprinsul dispozițiilor art. 6 din Actul adițional la Contractul multianual pentru prestarea serviciilor de irigații, respectiv pct.”e”, beneficiarul își asumă anumite obligații și nu prezintă nicio relevanță existența unor surse de finanțare externe în afara contribuției proprii a beneficiarului, câtă vreme s-a obligat să achite integral prestațiile sub sancțiunea plății de penalități de întârziere, astfel cum sunt stipulate în contract.
P. toate aceste motive, recurenta a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii instanței de fond și, rejudecând cauza, admiterea acțiunii.
Examinând cauza în raport de criticile formulate, tribunalul consideră recursul neîntemeiat, din următoarele considerente:
Acțiunea reclamantei A.N.I.F. – F. de Imbunătățiri F. Tulcea a avut ca obiect obligarea pârâtei O.UA.I. H. la plata sumei de_,09 lei reprezentând contravaloarea prestației în baza contractului multianual pentru servicii de irigații nr. 1805 din 25.06.2007, precum și a penalităților de întârziere în sumă de_,24 lei.
Pretențiile reclamantei sunt întemeiate pe dispozițiile art. 68 din Legea nr. 138/2004 a îmbunătățirilor funciare, potrivit cărora organizațiile și federațiile beneficiază de subvenții de la bugetul de stat, pentru exploatarea, întreținerea și reparațiile amenajărilor de irigații, care se folosesc numai pentru achitarea către Administrație sau alt furnizor de apă pentru irigații, a tarifului anual aferent punctelor de livrare a apei pentru irigații, prevăzute în contractul multianual.
In speță, conform contractului intervenit între părți, pentru anul 2009, O.U.A.I. H. avea obligația de a achita reclamantei contravaloarea prestațiilor, respectiv a volumului de apă livrată, astfel: 10% din contribuție proprie și 90% din subvenția acordată de la bugetul statului.
Potrivit înscrisurilor depuse, s-a constatat că pârâta a achitat în termenul prevăzut în contract, suma reprezentând contribuția proprie la tariful anual și tariful de livrare a apei pentru anul 2009.
In ceea ce privește subvenția ce urma a fi suportată de la bugetul de stat pentru compania de irigații, a anului 2009, aceasta a fost achitată și virată în contul A.N.I.F. în procent de 90% în conformitate cu prevederile Legii nr. 138/2004, astfel cum a rezultat din adresa nr._ din 21.05.2014 a M.A.D.R.
Prin urmare, cererea privind plata sumei de_,09 lei este neîntemeiată, din moment ce serviciile de livrare a apei contractate au fost achitate atât de către pârâta O.U.A.I. H., cât și de la bugetul de stat, sub forma subvenției.
Referitor la penalitățile de întârziere de 15.841,24 lei solicitate, instanța reține că reclamanta nu a prezentat un mod de calcul detaliat, perioada la care se referă suma solicitată, enunțând doar cuantumul acesteia, astfel încât, în lipsa acestor elemente, nu se poate aprecia asupra temeiniciei cererii.
In raport de aceste considerente, se va respinge recursul formulat ca nefondat și se va menține hotărârea atacată ca temeinică și legală.
P. ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul formulat de recurenta reclamantă AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ÎMBUNĂTĂȚIRI F. – F. DE ÎMBUNĂTĂȚIRI F. TULCEA cu sediul în Tulcea, ., județul Tulcea, împotriva sentinței civile nr. 1952/30.06.2014 pronunțată de Judecătoria Tulcea, în contradictoriu cu intimata pârâtă ORGANIZAȚIA U. DE A. P. IRIGAȚII H. cu sediul în .. K., județul Tulcea, având ca obiect pretenții, ca nefondat.
Menține hotărârea atacată ca temeinică și legală.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 30 Octombrie 2014.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, GREFIER,
E. B. D. N. G. L. R.
V. A.
28.11.2014
Red.jud.VA
Tehnored. LR/DS/ex. 2
03.12.2014
| ← Grăniţuire. Decizia nr. 274/2014. Tribunalul TULCEA | Suspendare executare art.484,507,512,700,718 NCPC/art.... → |
|---|
