Plângere contravenţională. Decizia nr. 27/2012. Tribunalul TULCEA

Decizia nr. 27/2012 pronunțată de Tribunalul TULCEA la data de 24-10-2012 în dosarul nr. 27/2012

Dosar nr._

ROMÂNIA

TRIBUNALUL TULCEA

SECȚIA CIVILĂ,

DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DECIZIA CIVILĂ Nr. 27

Ședința publică de la 24 Octombrie 2012

Completul constituit din:

PREȘEDINTE L. D. P.

Judecător R. A. V.

Judecător S. R.

Grefier D. B.

Pe rol fiind judecarea contestației în anulare formulată de contestatoarea ., cu sediul în mun. B., .. 16, împotriva decizie civile nr. 251 din data de 11 aprilie 2012 pronunțată de Tribunalul Tulcea, în dosarul nr._, având ca obiect plângere contravențională, în contradictoriu cu intimata C.N.A.D.N.R.-DIRECȚIA R. de D. și P. C., cu sediul în mun. C., ., jud. Tulcea.

La apelul nominal făcut în ședința publică nu au răspuns părțile.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că ., a depus la dosar concluzii scrise, după care:

Văzând că nu sunt motive de amânare, instanța constată dosarul în stare de judecată, în temeiul dispozițiilor art.150 cod procedură civilă declară dezbaterile închise, trecându-se la deliberare asupra recursului.

TRIBUNALUL,

Prin cererea înregistrată la această instanță sub nr._, contestatoarea .. B. a formulat contestație în anulare împotriva Deciziei civile nr. 251/11.04.2012 a Tribunalului Tulcea, în contradictoriu cu intimata C.N.A.D.N.R. – Direcția R. de D. și P. – C., solicitând anularea hotărârii atacate și reluarea judecății de la cel mai vechi act de procedură efectuat.

In motivare, contestatoarea a arătat că decizia civilă atacată a fost pronunțată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii întrucât instanța de recurs a omis să se pronunțe cu privire la totalitatea motivelor invocate.

Astfel, prima instanță nu s-a pronunțat cu privire la existența sau inexistența în actul normativ sancționator a unei contravenții care să constea în „efectuarea transportului de mărfuri care nu sunt indivizibile cu depășirea maselor maxime admise” și deci nici cu privire la îndeplinirea cerințelor prevăzute de art. 16 sau 17 din O.G. nr. 2/2001.

S-a mai arătat că nepronunțarea instanței a vizat și faptul nereținerii de către agentul constatator a unor dispoziții legale din care să rezulte restricțiile impuse cu privire la respectarea unor mase comune, de o anume categorie de autovehicule raportate la o anume categorie de drum și perioadă de timp, nefiind astfel respectate dispozițiile art. 16 din O.G. nr. 2/2001.

Din punct de vedere al fondului cauzei, contestatoarea a susținut că procesul-verbal de contravenție nu îndeplinește condițiile de legalitate impuse de O.G. nr. 2/2001, agentul constatator inventând o nouă contravenție, și anume aceea a depășirii maselor maxime admise care nu este prevăzută de lege.

In continuare, contestatoarea a prezentat din nou argumentele din care rezultă că procesul verbal a fost întocmit cu încălcarea dispozițiilor legale care atrag nulitatea acestuia, din care rezultă în principal faptul că nu s-a depășit masa maximă admisă de 40.000 kg întrucât din tichetul de cântărire existent la dosar rezultă o masă totală de 38.300 kg, cu 1700 kg sub masa totală maximă admisă.

In final, contestatorul a solicitat admiterea contestației, anularea hotărârii atacate și reluarea judecății.

Contestatoarea a depus la dosarul cauzei concluzii scrise și a solicitat judecarea cauzei în lipsă.

Analizând cauza prin prisma temeiului de drept incident în cauză, instanța reține următoarele aspecte:

Conform art. 318 alin. 1 Cod proc. civ., hotărârile instanțelor de recurs mai pot fi atacate cu contestație când dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale sau când instanța, respingând recursul sau admițându-l numai în parte, a omis din greșeală să cerceteze vreunul dintre motivele de modificare sau de casare.

Prin plângerea contravențională înregistrată la Judecătoria Măcin sub nr._ din 11.10.2011, petenta .. B. a solicitat anularea procesului-verbal de constatare a contravenției_ din 14.09.2011 încheiat de D.R.D.P. C..

Prin Sentința civilă nr. 10/11.02.2012, Judecătoria Măcin – județul Tulcea a dispus respingerea plângerii contravenționale.

Impotriva acestei sentințe a formulat recurs petenta iar prin Decizia civilă nr. 251/2012 din 11.04.2012, Tribunalul Tulcea a respins această cale de atac ca neîntemeiată.

Printre motivele de recurs invocate se constată că, într-adevăr, s-a aflat și acela al întocmirii nelegale a procesului-verbal de contravenție sub aspectul încadrării juridice a faptei și a deosebirii acesteia în conținutul actului.

Referitor la această critică, instanța de recurs a învederat că, deși organul constatator nu a menționat forma republicată a actului normativ avut în vedere, textul legal aplicabil și în vigoare la data constatării contravenției este cel trecut în procesul-verbal de contravenție, astfel că petentului nu i s-a produs niciun prejudiciu sau vătămare.

O altă critică a sentinței analizate de instanța de recurs a vizat de asemenea descrierea inexactă a faptei, ca motiv de nulitate absolută a procesului-verbal de contravenție.

Și în această situație, instanța de recurs a analizat critica, arătând că, în realitate organul constatator a descris fapta săvârșită raportându-se la conținutul contravenției, respectiv autovehiculul petentului a circulat depășind masa maximă admisă pe axa 2 de 9 tone și masa maximă admisă pe axa 3 – 5 de 20 tone, situație care corespunde reglementărilor dispozițiilor art. 61 alin. 1 lit. p) teza II din ordonanță.

In ceea ce privește împrejurarea că instanța de control judiciar nu s-a referit în analiza sa la existența anumitor restricții, la anumite categorii de autovehicule sau la categoria de drum și la anumite perioade de timp, aceasta nu se poate constitui într-o critică aptă să conducă la admiterea prezentei contestații câtă vreme prin conținutul său este evident că se subsumează criticii vizând insuficienta descriere a faptei contravenționale pe care instanța a analizat-o și cu privire la care a arătat motivele de respingere.

Prin motivarea recursului, instanța nu este obligată să răspundă la toate argumentele aduse de parte pentru susținerea unui singur motiv de recurs, putând să grupeze toate aceste argumente într-un considerent comun, lucru care s-a petrecut și în situația din speța de față.

Ca urmare, faptul că instanța de recurs nu a răspuns la toate argumentele recurentului nu poate conduce la concluzia nepronunțării acesteia asupra unui motiv de recurs și deci nici la îndeplinirea cerințelor impuse de art. 318 alin. 1 Cod proc. civ., motiv pentru care contestația formulată va fi respinsă ca nefondată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge contestația în anulare formulată de contestatoarea .., cu sediul în municipiul B., .. 16, împotriva Deciziei civile nr. 251 din data de 11 aprilie 2012 pronunțată de Tribunalul Tulcea, în dosarul nr._, având ca obiect plângere contravențională, în contradictoriu cu intimata C.N.A.D.N.R. – DIRECȚIA R. de D. și P. C., cu sediul în mun. C., ., jud. Tulcea, ca nefondată.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din data de 24 octombrie 2012.

PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, GREFIER,

L. D. P. R. A. V. D. B.

Ș. R.

07.12.2012

Red.jud.LDP

Tehnored.DS/ex. 2

11.12.2012

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Plângere contravenţională. Decizia nr. 27/2012. Tribunalul TULCEA