Plângere contravenţională. Decizia nr. 478/2014. Tribunalul TULCEA

Decizia nr. 478/2014 pronunțată de Tribunalul TULCEA la data de 24-09-2014 în dosarul nr. 478/2014

Dosar nr._

ROMÂNIA

TRIBUNALUL T.

SECTIA CIVILA DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DECIZIA CIVILĂ NR.478

Ședința publică de la data de 24 septembrie 2014

Completul constituit din:

Președinte: L. D. P.

Judecător: L. N.

Grefier: D. B.

Pe rol fiind soluționarea apelului civil formulat de apelantul-petent B. B., cu domiciliul procesual ales la Cabinet Avocat C. A., cu sediul în mun. B., ., ., jud. B., împotriva sentinței civile nr. 127 din data de 19 februarie 2014 pronunțată de Judecătoria Măcin în dosarul nr._, având ca obiect „plângere contravențională”, în contradictoriu cu intimatul I. de POLIȚIE AL JUDEȚULUI T., cu sediul în mun. T., ., jud. T..

Procedura de citare este legal îndeplinită.

La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează părțile, obiectul cauzei și modul de îndeplinire a procedurii de citare; de asemenea, se învederează că, apelul este formulat în termen, motivat și netimbrat; intimatul a depus la dosar întâmpinare, 2 ex, un exemplar al întâmpinării s-a comunicat apelantului, după care:

Instanța, din oficiu, invocă excepția de netimbrare a cererii de apel și lasă cauza în pronunțare asupra excepției invocate.

TRIBUNALUL

Asupra apelului civil de față:

Prin plângerea formulată și înregistrată la Judecătoria Măcin sub nr._ din 03.09.2013, petentul B. B. a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea procesului verbal de contravenție . nr._ din 15.08.2013 încheiat de IPJ T. – Poliția oraș Isaccea și înlăturarea amenzii aplicate și a măsurii complementare a suspendării permisului.

Soluționând cauza, Judecătoria Măcin prin sentința civilă nr. 127 din data de 19 februarie 2014 a respins plângerea contravențională formulată de petentul B. B..

Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut că, din procesul verbal de contravenție rezultă că, pe 15.08.2013, în jurul orelor 12,25, pe .. Revărsarea, a fost surprins autoturismul marca Vw cu număr de înmatriculare_ condus de petent, circulând cu viteza de 103 Km/h pe un sector de drum ce are ca limită de viteză 50 Km/h, faptă ce constituie contravenție prev, de art.121 alin.1 din RA a OUG 195/2002 și sancționată de art.102 alin.3 lit.e din OUG 195/2002.

Împotriva procesului verbal de contravenție petentul a formulat plângere arătând că nu recunoaște viteza menționată în procesul verbal, nu i s-au prezentat planșe foto deși agentul avea această obligație, nu au fost menționate . numărul aparatului radar în procesul verbal, iar procesul verbal nu este semnat de un martor, de asemenea, a invocat faptul că nu s-a realizat o descriere suficientă a faptelor ce au fost săvârșite și împrejurările în care acestea au fost constatate.

Prin întâmpinarea depusă, IPJ T. a solicitat respingerea plângerii arătând că din planșele fotografice realizate cu aparatul radar rezultă fără nici un dubiu că petentul a circulat cu viteza de 103 Km/h în condițiile în care viteza de deplasare pe acel sector de drum era limită de 50 Km/h.

Cu privire la motivele invocate de petent, s-a solicitat respingerea acestora întrucât măsurarea vitezei s-a efectuat cu un mijloc legal, omologat și verificat metrologic conform documentelor depuse. Cu privire la motivul privind neprezentarea pe loc a planșelor foto și a documentelor de omologare și verificare metrologică a aparatului radar, s-a solicitat respingerea lor întrucât nu există nici o prevedere legală care să impună punerea la dispoziție a acestora.

De asemenea, s-a mai arătat că nu era necesară semnarea procesului verbal de un martor atâta timp cât procesul verbal a fost semnat de petent.

Analizând probele administrate în cauză prima instanță a reținut următoarele:

Raportând fapta reținută în sarcina petentului la dispozițiile normative înscrise în actul constatator, s-a constat că această faptă întrunește elementele constitutive ale contravenției stabilite prin actul constatator.

Procesul verbal constituie un mijloc de probă, el dovedind o situație de fapt care a dus la încheierea sa și conduce în mod rezonabil la o acuzație ce se bazează pe împrejurări de fapt care, pentru a putea fi înlăturate, necesită susțineri întărite de probe din partea celui sancționat.

Petentul nu a administrat probe prin care răstoarne prezumția relativă de legalitate și temeinicie de care se bucură procesul verbal de contravenție.

Susținerile petentului potrivit cărora în procesul verbal nu s-a consemnat . numărul aparatului radar, fapt real, fiind în situația unei nulități virtuale anularea intervine doar în măsura dovedirii unei vătămări care să decurgă din viciul constatat și care să nu poată fi înlăturată decât prin anularea actului.

Petentului nu i s-a produs nicio vătămare prin neînscrierea seriei și a numărului aparatului radar în condițiile în care planșe foto surprind autoturismul condus de el și viteza cu care a circulat.

Mai mult, IPJ T. prin planșele foto depuse la dosar în care este surprins autoturismul condus de petent și viteza înregistrată fac dovada din plin că procesul verbal contestat este temeinic.

De asemenea cu buletinul de verificare metrologică a aparatului radar se face dovada verificării acestuia la momentul folosirii, iar cu copia atestatului, dovada că lucrătorul de poliție are calitatea de polițist rutierist și este autorizat să lucreze pe aparatul radar.

În consecință, în lipsa unor probe care să susțină cele afirmate de petent, prima instanță a reținut că, fapta petentului întrunește elementele constitutive ale contravenției prevăzută de textul de lege incriminator.

Verificând, conform dispozițiilor art.5 alin.5 și art.21 alin.3 din OG 2/2001, proporționalitatea sancțiunii, s-a apreciat că sancțiunea aplicată a fost corect individualizată în raport de gradul de pericol social al faptei săvârșite și împrejurările în care a fost săvârșită.

Împotriva acestei sentințe, în termen legal, a fomulat apel petentul B. B., criticând-o sub aspectul nelegalității și al netemeiniciei.

În dezvoltarea motivelor de apel, apelantul a arătat că a fost oprit de agentul constatator care i-a comunicat ca a fost surprins de aparatul radar având o viteza de 103 km/h în localitate, respectiv cu o viteza mai mare 50 km/h, nefiind menționată . numărul radarului montat pe autoturismul poliției.

Așa cum reiese din procesul-verbal nu a existat nici un martor la fața locului, care să semneze procesul verbal de contravenție, iar instanța nu a citat martorul propus în vederea audierii.

Potrivit art.109 al.2 și 3 OUG nr. 195/2002 rep. și art.121 al.2 din HG nr. 1391/2006 nerespectarea regimului vitezei stabilit conform legii se constată de polițiștii rutieri cu mijloacele tehnice omologate și verificate metrologic.

Agentul constatator nu a menționat în cuprinsul procesul verbal . numărul aparatului radar montat pe autospeciala politiei, ci s-a multumit să comunice în fotocopii înscrisurile de care a înțeles să se folosească, astfel că există dubii dacă aparatul respectiv era montat pe autospecială, respectiv acesta nu a mentionat numele unui martor asistent care ar fi trebuit să semneze procesul verbal.

Pe cale de consecința se impune anularea în totalitate a procesului- verbal, deoarece procesul verbal nu respecta condițiile de formă impuse de lege, fiind nelegal și neîntemeiat.

Apalantul a mai arătat că, agentul constatator nu i-a prezentat planșa foto executată de camera radarului, deși a depus la dosar după formularea plângerii 6 planșe foto.

Procesul verbal neconținand . numărul aparatului radar care a efectuat înregistrarea sau numele unei persoane care ar fi asistat și ar fi văzut filmarea radar, în lipsa acestor elemente nu există certitudinea cu privire la îndeplinirea celorlalte condiții de valabilitate ale aparatului radar, neexistand dovezi ca acesta a fost verificat metrologic și că a fost montat pe autoturismul mentionat, care se presupune ca l-ar fi depistat cu o viteza mai mare decât limita prevăzută de lege, astfel ca procesul verbal incheiat de un agent cu incalcarea dispozițiilor art. 17 din OG nr.2/2001 este nul.

Agentul nu a realizat o descriere suficientă a faptelor pe care susține că le-ar fi săvârșit și nu a realizat nici o mențiune referitoare la împrejurările în care fapta săvârșită a fost constatată în prezența unei persoane, potrivit art. 16 alin. (1) teza a IV-a din O.G. 2/2001.

Sancțiunea pentru această neregularitate a procesului-verbal este cuprinsă în art. 17 din O.G. 2/2001.

Potrivit jurisprudenței dominante în materie-Tribunalul București Secția a Vlll-a decizia 2463/2005; decizia 2406/2005; decizia 282/2005, decizia 261/2005 ) „în cazul în care descrierea faptei lipsește cu desăvârșire sau aceasta este descrisă doar în mod generic, precum și în cazul în care orice mențiune privind împrejurările în care fapta a fost săvârșită este inexistentă, duce la aplicarea sancțiunii nulității absolute a actului constatator al contravenției”, în baza art. 17 din O.G. 2/2001, sancțiune care nu poate fi acoperită în nici un fel.

O redare fidelă a situației de fapt care a dus la săvârșirea faptei reținute în procesul-verbal, ar fi dus la o mai bună individualizare a faptei și la aplicarea unei sancțiuni mai ușoare, având în vedere disp. art. 16 alin. 3 din OG nr. 2/2001.

Totodată apelantul a mai arătat că, a propus instanței audierea martorului care îl însoțea la momentul respectiv, însă instanța a reținut că nu a administrat probe prin care să răstoarne prezumția relativă de legalitate și temeinicie.

Cu privire la temeinicia procesului-verbal, instanța avea obligația să constate că prezentul litigiu trebuie să ofere garanțiile procesuale recunoscute și garantate de articolul 6 din Convenția Europeana a Drepturilor Omului, care face parte din dreptul intern în baza art. 11 din Constituția României și are prioritate în temeiul art.20 alin.2 din legea fundamentala.

Potrivit art. 109 pct.2 si 3 din OUG nr. 195/2002 constatarea contravențiilor se poate face si cu ajutorul unor mijloace tehnice certificate sau mijloace tehnice omologate si verificate metrologic,consemnându-se acestea în procesul verbal de constatare a contravenției, în ipoteza în care un proces verbal se poate încheia chiar și în lipsa contravenientului, după stabilirea identității conducătorului de autovehicul, menționându-se acesta în procesul verbal.

In acest sens instanța nu poate aprecia că procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției, ar face dovada prin el însuși a existentei faptei, a autorului acesteia și a vinovăției, acesta fiind doar actul prin care o persoana este acuzată de săvârșirea contravenției.

Beneficiind de prezumția de nevinovăție contravenientul nu este obligat să-și dovedească nevinovăția, sarcina administrării probelor revenind agentului constatator, orice îndoiala profitând persoanei acuzate de săvârșirea contravenției (in dubio pro reo).

În final, apelantul a solicitat admiterea apelului și modificarea în tot a hotărârii atacate, în sensul anulării procesului-verbal.

În drept s-au invocat dispozițiile art. 5, 6,7,15,16,17,21 alin. 3 26 alin. 1, 38 alin. 3 din OG nr.2/2001 rap. la art. 46 și urm. Cod proc. civ.

În termen procedural, intimatul I. de POLIȚIE al JUDEȚULUI T. a formulat întâmpinare, solicitând respingerea apelului ca nefondat și menținerea sentinței atacate, ca temeinică și legală.

La termenul de judecată din data de 24 septembrie 2014, instanța, din oficiu, a invocat excepția de netimbrare a cererii de apel.

Examinând hotărârea atacată în raport de excepția invocată, tribunalul constată următoarele :

Excepția de netimbrare este o excepție de procedură cu caracter absolut, astfel că poate fi invocată de oricare dintre părți sau de instanță din oficiu. De asemenea, în ceea ce privește, efectele sale, netimbrarea cererii reprezintă o excepție peremptorie, putând împiedica, în caz de admitere, judecata cauzei în apel, astfel că în conformitate cu art. 248 alin. 1 din NCPC, analiza ei se impune a fi făcută cu prioritate față de celelalte excepții.

Cererea de apel a fost înregistrată pe rolul Tribunalului T. la data de 23 mai 2014, iar prin rezoluția administrativă s-a stabilit în sarcina apelantului-petent obligația achitării taxei judiciare de timbru în sumă de 20,00 lei corespunzătoare cererii formulate.

Pentru termenul de judecată din data de 24 septembrie 2014 apelantul-petent a fost citat cu mențiunea timbrării apelului promovat.

La termenul stabilit, apelantul-petent nu s-a prezentat în fața instanței și nu a făcut dovada plății taxei judiciare de timbru.

Potrivit dispozițiilor art. 470 alin 2 din NCPC, la cererea de apel se va atașa dovada achitării taxei de timbru, iar potrivit alin 3, cerința de la alin 2, lipsa dovezii achitării taxei de timbru, poate fi complinită până la primul termen de judecată la care partea a fost legal citată în apel.

Conform dispozițiilor art.19 din OUG nr.80/2013, plângerea împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției, precum și calea de atac împotriva hotărârilor pronunțate se taxează cu 20 lei.

În condițiile în care apelantului-petent i s-a pus în vedere prin citația emisă pentru termenul de judecată din 24 septembrie 2014, să satisfacă cerința timbrajului, iar aceasta nu a dat curs cerinței consacrate de lege, tribunalul urmează a admite excepția și a anula apelul formulat, ca netimbrat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite excepția.

Anulează apelul civil formulat de către formulat de apelantul-petent B. B., cu domiciliul procesual ales la Cabinet avocat C. A., cu sediul în mun. B., ., ., jud. B., împotriva sentinței civile nr. 127 din data de 19 februarie 2014 pronunțată de Judecătoria Măcin în dosarul nr._, având ca obiect „plângere contravențională”, în contradictoriu cu intimatul I. de POLIȚIE JUDEȚEAN T., cu sediul în mun. T., ., jud. T., ca netimbrat.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică de la data de 24 septembrie 2014.

Președinte, Judecător, Grefier,

L. D. P. L. N. D. B.

Red.sent.civ. jud. D.A.

Red. dec.civ.jud.PLD/09.10.2014

Tehnored. gref. D.B./09.10.2014/4 ex.

. ex.apelant/1 ex. intimat

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Plângere contravenţională. Decizia nr. 478/2014. Tribunalul TULCEA