Plângere contravenţională. Decizia nr. 678/2015. Tribunalul TULCEA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 678/2015 pronunțată de Tribunalul TULCEA la data de 20-08-2015 în dosarul nr. 678/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL TULCEA
SECȚIA CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ nr.678
Ședința publică din data de 20 august 2015
Completul compus din:
Președinte: V. A.
Judecător: M. L. Șurculescu
Grefier: P. L.
S-a luat în examinare apelul civil declarat de către apelanta G. DE C. cu sediul în C., ..3, județ C., impotriva sentintei civile nr.583/03.03.2015 pronuntata de Judecatoria Tulcea in dosarul nr._, avand ca obiect plângere contravențională, in contradictoriu cu intimata-petenta G. S. CO.I.., cu sediul procesual ales la I. S.&SEVICES SRL, C., ., județ C..
La apelul nominal făcut în ședință publică s-a prezentat cons.jur. C.-Mauna M. in calitate de reprezentant al apelantei, in baza delegației existente la dosar, lipsă fiind reprezentantul intimatei.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care invedereaza instantei ca apelul este declarat in termen, motivat si scutit de taxe, după care,
Față de sustinerea reprezentantului apelantei ca nu mai are alte cereri de formulat sau explicatii de dat in completarea cercetarii judecatoresti, instanta constata dosarul in stare de judecata si acorda cuvantul in apel.
Reprezentantul apelantei, având cuvântul în apel, solicită admiterea apelului așa cum a fost formulat.
TRIBUNALUL:
Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei Tulcea la data de 04.08.2014 sub nr._, petenta G. S. CO. I.. a solicitat, în contradictoriu cu intimata G. DE COASTA – GN S. – P. S. anularea procesului-verbal de contravenție . nr._ din data de 24.07.2014, ca netemeinic și nelegal.
Prin sentința civilă nr.583/03.03.2015 Judecătoria Tulcea a admis plângerea contravențională, a dispus anularea procesului-verbal . nr._ din data de 24.07.2014, emis de INSPECTORATUL GENERAL AL POLIȚIEI DE FRONTIERĂ – G. DE C. GN S., ca netemeinic și nelegal și a exonerat petenta de la plata amenzii contravenționale în cuantum de 8.000 lei.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța de fond a reținut că prin procesul-verbal . nr._ din data de 24.07.2014, petenta a fost sancționată cu amendă contravențională în cuantum de 8.000 lei, pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 7 alin. (1) și art. 134 pct. 1 din O.U.G. nr. 194/2002, modificată de Legea nr. 157/2011, sancționată de art. 135 lit.d) din același act normativ.
Prin actul sancționator s-a reținut că în data de 24.07.2014, ora 17.20, în P. S. D. 1, petenta, prin reprezenant Guldere Ircan, în calitate de comandant al navei Gundem-1, pavilion Turcia, acostată în portul S., D. 1, a prezentat lista de pasageri din care a rezultat că numita Guldere P. nu posedă viză română sau altfel de viză și nici permis de ședere care să-i permită ..
Analizând procesul-verbal contestat din punct de vedere al legalității, instanța de fond a constatat că acesta cuprinde toate mențiunile prevăzute de 17 din O.G. nr. 2/2001 sub sancțiunea nulității absolute, respectiv numele, prenumele, calitatea si semnătura agentului constatator, numele si prenumele contravenientului, fapta săvârșită si data comiterii acesteia.
În ceea ce privește temeinicia actului contestat, instanța de fond a avut în vedere Decizia Curții Constituționale nr. 183/2003, potrivit căreia procesul-verbal de contravenție se bucură de prezumția de legalitate, temeinicie si veridicitate, fiind un act administrativ întocmit de către un agent al statului pe baza propriilor constatări. Prin urmare, până la proba contrară, actul de sancționare face dovada situației de fapt reținute, sarcina probei contrare revenind petentului. Sub acest aspect, instanța de fond a apreciat că reglementarea și aplicarea unei astfel de prezumții, deși are ca efect limitarea prezumției de nevinovăție garantată de art. 6 par. 2 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, prin aceea că inversează sarcina probei, nu este contrară acesteia.
În drept, instanța de fond a reținut incidența dispozițiilor art. 7 alin. (1) din O.U.G. nr. 194/2002, însă, deși textul legal consacră regula în materia transportului persoanelor străine pe teritoriul României, potrivit art. 6 alin. (3) din O.U.G. nr. 194/2002, străinilor care staționează în zonele de tranzit internațional ale aeroporturilor, în zonele de tranzit la frontiera de stat sau în centrele de cazare care au regimul zonei de tranzit, precum și străinilor îmbarcați pe navele ori ambarcațiunile ancorate în porturi maritime și fluviale sau care se află în tranzit pe D. ori în apele de frontieră nu li se aplică prevederile prezentei ordonanțe de urgență referitoare la condițiile de intrare și de ședere a străinilor pe teritoriul României.
A arătat prima instanță că prin prisma excepției astfel reglementate, companiilor navale le este permis să transporte la bordul navelor străini care nu posedă documente de de intrare pe teritoriul României, cât timp aceștia rămân îmbarcați pe nava transportatoare.
Astfel, reținând că cetățeanul turc Guldere P., pasager al navei Gundem-1 acostată în Portul S. – D. 1 (fila 6), nu a părăsit nava transportatoare pe perioada derulării formalităților de control prealabile tranzitării canalului S. spre destinația finală Port Reni-Ucraina (aspect pe care intimata nu l-a contestat), nefiind astfel obligat să dețină documente care să îi permită ., instanța de fond nu a reținut în sarcina petentei săvârșirea faptei prevăzute de art. 7 alin. (1) și art. 134 pct. 1 din O.U.G. nr. 194/2002, modificată de Legea nr. 157/2011, cât timp nava aflată sub pavilion Turcia se afla în tranzit în apele de frontieră.
Sub acest aspect, instanța de fond a reținut că zona de tranzit constituie, potrivit art. 2 alin. (1) lit. n) din Legea nr. 122/2006, suprafața situată la frontiera de stat ori în apropierea acesteia, destinată staționării persoanelor care nu au primit aprobarea de intrare în teritoriu, a mijloacelor de transport și a bunurilor, până la stabilirea regimului lor juridic la trecerea frontierei de stat.
Împotriva acestei hotărâri, în termen legal, a declarat apel G. de C. C., criticând-o ca fiind nelegală și netemeinică.
Astfel, a arătat apelantul că nerespectarea de către petentă a obligației prevăzute la art.7 alin.1 din O.U.G. nr.194/2002, constituie contravenție conform art.134 pct.1 . Referitor la aplicarea art.6 alin.3 din O.U.G. nr.194/2002, așa cum a fost modificat prin Legea nr.157/2011, arată că pentru a se înțelege despre ce străini este vorba, trebuie pornit de la definiția „zonei de tranzit”, așa cum este exprimată în Legea nr.122/2006 privind Azilul la art.2 lit.n, în care se arată că aceasta este „suprafața situată la frontiera de stat ori în apropierea acesteia, destinată staționării persoanelor care nu au primit aprobarea de intrare în teritoriu, a mijloacelor de transport și a bunurilor, până la stabilirea regimului lor juridic la trecerea frontierei de stat.
Mai arată că dacă textul art.6 alin.3 invocat de petentă s-ar interpreta „ad literam” și scos din context, România ar deveni singura țară din lume unde o navă având ca bord persoane fără documente de călătorie, cu documente de călătorie expirate, false sau falsificate, fără viză sau permis de ședere, ar putea intra și naviga pe apele interioare sau acosta în porturile românești fără ca armatorul acesteia să poată fi tras la răspundere. Consideră că acest lucru nu este posibil, ținând cont că România este stat al Uniunii Europene, în cadrul căreia, prin Directiva CE 51/2001, de completare a dispozițiilor prevăzute de art.26 din Convenția din 1985, ale cărei prevederi au fost transpuse în legislația națională prin O.U.G. nr.194/2002 și prin Legea nr.157/2011.
A solicitat apelanta admiterea apelului și respingerea plângerii contravenționale.
În termen legal, intimata-petentă a formulat întâmpinare, solicitând respingerea apelului ca nefondat și menținerea ca legală și temeinică a hotărârii instanței de fond.
Examinând hotărârea atacată prin prisma motivelor invocate se constată că apelul declarat este nefondat urmând a se respinge.
Instanța reține că apelantul invoca o interpretare eronata a dispozitiilor legale incidente, respectiv art.6 alin.3 din O.U.G. 194/2002, privind regimul juridic al strainilor.
Potrivit dispozitiei legale enuntate, text in vigoare la data savarsirii pretinsei contraventii „străinilor care staționează în zonele de tranzit internațional ale aeroporturilor, în zonele de tranzit la frontiera de stat sau în centrele de cazare care au regimul zonei de tranzit, precum și străinilor îmbarcați pe navele ori ambarcațiunile ancorate în porturi maritime și fluviale sau care se află în tranzit pe D. ori în apele de frontieră nu li se aplică prevederile prezentei ordonanțe de urgență referitoare la condițiile de intrare și de ședere a străinilor pe teritoriul României.”
Deci textul de lege este cat se poate de clar si nu comporta nici un fel de discutii in ceea ce priveste persoanele carora nu li se aplica prevederile prezentei ordonante.Apelanta face o confuzie, asimiland pozitia strainului pentru care a fost sanctinat armatorul navei cu cea a străinului care staționeaza în zona de tranzit, motiv pentru care invocă și dispoziții care definesc noțiunea de „zona de tranzit”.
Ori persoana pentru care a fost incheiat procesul verbal de contraventie se afla in a doua ipoteza a textului, respectiv, strain imbarcat pe o nava ce se afla in tranzit pe Dunare, nefiind necesar a prezenta viza romana si nici permis de sedere pe teritoriul României.
Avand in vedere ca aceste critici sunt nefondate, Tribunalul constata ca apelul declarat de G. de Coasta este nefondat, urmand a fi respins, cu consecinta mentinerii hotararii instantei de fond ca temeinica si legala.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul civil declarat de către apelanta G. DE C. cu sediul în C., ..3, județ C., impotriva sentintei civile nr.583/03.03.2015 pronuntata de Judecatoria Tulcea in dosarul nr._, avand ca obiect plângere contravențională, in contradictoriu cu intimata-petenta G. S. CO.I.., cu sediul procesual ales la I. S.&SEVICES SRL, C., ., județ C., ca nefondat.
Definitivă.
Pronuntata in sedinta publica din 20.08.2015.
Președinte, Judecător, Grefier,
V. A. M. L. Șurculescu P. L.
Jud.fond.A.M.R.
Red.jud.Ș.M.L./08.09.2015.
Tehnored.gref.P.L./08.09.2015/4ex.
.>
| ← Plângere contravenţională. Decizia nr. 679/2015. Tribunalul... | Exequator. Recunoaștere înscris / hotărâre străină.... → |
|---|
