Plângere contravenţională. Decizia nr. 732/2014. Tribunalul TULCEA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 732/2014 pronunțată de Tribunalul TULCEA la data de 24-11-2014 în dosarul nr. 732/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL T.
SECȚIA CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ nr.732
Ședința publică din data de 24 noiembrie 2014
Completul compus din:
Președinte: V. A.
Judecător: M. L. Șurculescu
Grefier: P. L.
S-a luat în examinare apelul civil declarat de către apelantul-petent G. A. domiciliat în T., ..22, jud. T., impotriva sentintei civile nr.1510/22.05.2014 pronuntata de Judecatoria T. in dosarul nr._, avand ca obiect plângere contravențională, in contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI T. - S. R., cu sediul în T., ., jud. T..
La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care invedereaza instantei ca apelul este declarat in termen, motivat si legal timbrat, după care,
Potrivit art.394 C.pr.civ. instanta, constatand ca nu sunt motive de amanare, apreciaza dosarul in stare de judecata si ramane in pronuntare.
TRIBUNALUL:
Sub nr._ s-a înregistrat pe rolul Judecătoriei T., plângerea formulată de către petentul G. A., împotriva procesului verbal . nr._ încheiat la data de 26.11.2013 de intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI T. - S. R., solicitând anularea acestuia
Prin sentința civilă nr.1510/22.05.2014 Judecătoria T. a respins plângerea formulată de petentul G. A., ca nefondată.
Examinând actele dosarului, instanța de fond a reținut că prin procesul verbal . nr._ încheiat la data de 26.11.2013 de intimatul I.P.J. T., petentul a fost sancționat contravențional cu amendă în cuantum de 320 de lei și suspendarea dreptului de a conduce autovehicule pe drumurile publice pe o perioadă de 30 de zile, întrucât la data mai sus arătată a condus autovehiculul cu numărul de înmatriculare_ pe .. T. și a efectuat manevra de depășire peste marcajul continuu, faptă ce întrunește elementele constitutive ale contravenției prevăzută de art. 100 alin. 3 lit. e din OUG 195/2002 cu referire la art. 120 lit. i din RA OUG 195/2002.
Sub aspectul legalității procesului verbal de constatare a contravenției, instanța de fond a reținut că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor art. 16 și 17 din OG 2/2001 referitoare la mențiunile obligatorii, ce trebuie prevăzute cub sancțiunea nulității.
Cât privește temeinicia actului sancționator, s-a reținut de către prima instanță că potrivit art. 120 lit. i din RA OUG 195/2002, este interzisă depășirea autovehiculelor când pentru efectuarea manevrei se încalcă marcajul continuu, simplu sau dublu, care desparte sensurile de mers, iar autovehiculul circulă, chiar și parțial, pe sensul opus, ori se încalcă marcajul care delimitează spațiul de interzicere. Încălcarea acestei obligații constituie contravenție și se sancționează cu amenda și suspendarea dreptului de a conduce pe o perioadă de 30 de zile potrivit art. 100 alin. 3 lit. e din OUG 195/2002.
A mai reținut prima instanță că situația de fapt expusă de către agentul constatator nu este contestată de către petent, care recunoaște că prin efectuarea manevrei de depășire a autovehiculului ce circula în fața sa a încălcat marcajul continuu ce desparte sensurile de mers existente pe . deplasa. Apărările acestuia cum că s-a angajat în depășirea unui autovehicul de „școală” chiar dacă sunt conforme realității, nu justifică nerespectarea regulilor de circulație pe drumurile publice.
S-a mai reținut că în mod corect a concluzionat agentul constatator că petentul a comis contravenția prevăzută de 100 alin. 3 lit. e din OUG 195/2002 pentru care a făcut o corectă individualizare a sancțiunii în raport de criteriile stabilite în acest sens de art. 21 alin. 3 din OG 2/2001.
Împotriva acestei hotărâri, în termen legal, a declarat apel petentul G. A., criticând-o ca fiind nelegală și netemeinică.
A arătat apelantul-petent că instanța de fond a apreciat eronat situația de fapt descrisă de acesta, referitor la depășirea pe care a fost obligat să o efectueze pe un spațiu mai larg întrucât autovehiculul din fața sa nu respecta o linie dreaptă în conducere, fiind nevoit să evite un impact.
A solicitat apelantul-petent a se avea în vedere că a redus viteza de deplasare tocmai pentru a evita un posibil impact, iar un alt aspect ce ar trebui să fie avut în vedere este acela că fiind angajat în depășire, a fost mai prudent să evite un potențial impact printr-o mai largă îndepărtare față de vehiculul depășit, decât o continuare a depășirii în condițiile în care un potențial impact ar fi fost posibil.
În termen legal, intimatul a formulat întâmpinare, solicitând respingerea apelului ca nefondat și menținerea ca legală și temeinică a hotărârii instanței de fond.
Examinând hotărârea atacată prin prisma motivelor invocate se constată că apelul declarat este nefondat urmând a se respinge.
Instanța reține că apelantul invoca faptul că instanta de fond a respins cu usurinta plangerea formulata impotriva procesului-verbal de contraventie si nu a analizat circumstantele savarsirii manevrei de depasire .
Se retine ca petentul a recunoscut faptul că a efectuat depășirea autovehiculului însă invocă faptul ca a efectuat manevra de depasire pe un spatiu mai larg intrucat masina din fata sa nu respecta o constanta de linie dreapta, fapt ce l-a determinat sa efectueze o astfel de manevra pentru a evita un eventual impact.In fapt, apelantul invoca existenta starii de necesitate ca si cauza de inlaturare al caracterului contraventional al faptei.
Potrivit art. 20 alin.2 c.pen, ,, Este în stare de necesitate persoana care săvârșește fapta pentru a salva de la un pericol imediat și care nu putea fi înlăturat altfel viața, integritatea corporală sau sănătatea sa ori a altei persoane sau un bun important al său ori al altei persoane sau un interes general, dacă urmările faptei nu sunt vădit mai grave decât cele care s-ar fi putut produce în cazul în care pericolul nu era înlăturat”.
Pentru a interveni starea de necesitate trebuie îndeplinite mai multe condiții: existența unei stări de pericol care să pună în pericol viața, integritatea corporală sau sănătatea sa, a altuia sau un bun important al său ori al altuia sau un interes obștesc, starea de pericol trebuie să fie iminentă, starea de pericol să nu fi putut fi evitată, starea de pericol să nu fie produsă de către cel care invocă starea de necesitate, între acțiunea de salvare și starea de pericol să existe o anumită proporționalitate. Din probele administrate în cauză instanța nu poate reține existența stării de necesitate drept cauză care înlătură caracterul contravențional al faptei. In primul rand petentul nu a solicitat nicio proba in dovedirea sustinerilor sale, iar in al doilea rand, chiar si daca situatia de fapt ar fi fost cea expusa, deplasarea unui autoturism ce nu respecta o constanta nu creeaza niciun pericol pentru conducatorii auto care se afla in spatele acestuia.
Petentul avea posibilitatea de a ramane in spatele autoturismului cu inscriptia”scoala”, sa mentina o viteza redusa, iar atunci cand marcajul longitudinal al drumului public ii permitea depasirea, o putea face.
Ori, procedand de aceasta maniera, petentul a creeat o stare de pericol pentru alte autoturisme care rulau din sensul opus, fiind cunoscut faptul ca in zona marcata cu linie continua, vizibilitatea este foarte redusa sau lipseste.
Din aceste considerente, instanța reține că petentul a săvârșit contravenția de depășire interzisă, sancționată de art.100 alin. 3 lit.e din OUG nr. 195/2002, fapt pentru care va respinge apelul ca nefondat, cu consecinta mentinerii hotararii instantei de fond ca temeinica si legala.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul civil declarat de către apelantul-petent G. A. domiciliat în T., ..22, jud. T., impotriva sentintei civile nr.1510/22.05.2014 pronuntata de Judecatoria T. in dosarul nr._, avand ca obiect plângere contravențională, in contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI T. - S. R., cu sediul în T., ., jud. T., ca nefondat.
Menține soluția instanței de fond ca temeinică și legală.
Definitivă.
Pronuntata in sedinta publica din 24.11.2014.
Președinte, Judecător, Grefier,
V. A. M. L. Șurculescu P. L.
Jud.fond.S.G.
Red.jud.Ș.M.L./19.12.2014.
Tehnored.gref.P.L./4ex./19.12.2014.
.>
| ← Contestaţie la executare. Decizia nr. 252/2014. Tribunalul TULCEA | Suspendare executare art.484,507,512,700,718 NCPC/art.... → |
|---|
