Pretenţii. Decizia nr. 148/2012. Tribunalul TULCEA

Decizia nr. 148/2012 pronunțată de Tribunalul TULCEA la data de 01-03-2012 în dosarul nr. 148/2012

Dosar nr._

ROMÂNIA

TRIBUNALUL TULCEA

SECȚIA CIVILĂ,

DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DECIZIA CIVILĂ nr. 148

Ședința publică din data de 01 martie 2012

Președinte: I. A.

Judecători: D. N.

E. N.

Grefier: P. L.

S-a luat în examinare recursul civil formulat de către recurenta-reclamanta S. DE A. G. SA cu sediul in Bucuresti, ..45, sector 1, cu sediul ales pentru comunicarea actelor de procedura la G. ASIGURARI SA Tulcea cu sediul in Tulcea, ..1, . civile nr.3782 din 29.11.2011 pronuntata de Judecatoria Tulcea in dosarul nr._, avand ca obiect pretentii, in contradictoriu cu intimatele-pârâte . cu sediul in Tulcea, ., parter si M. Ș. domiciliata in oras Babadag, ., judetul Tulcea.

Dezbaterile au avut loc in sedinta publica din 16 februarie 2012, incheierea de sedinta din acea dată făcând parte integranta din prezenta hotarare.

TRIBUNALUL:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Tulcea sub nr._ din 9 februarie 2011, reclamanta S.C. G. ASIGURĂRI S.A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâții S.C. O. VIENNA INSURANCE GROUP S.A. și M. S., obligarea acestora în solidar la plata sumei de 6.502,75 lei, reprezentând diferența dintre suma de 19.540 lei și suma de 13.037,25 lei, plătită de pârâta S.C. O. VIENNA INSURANCE GROUP S.A., la care se adaugă penalități de 0,1% pe zi de întârziere și cheltuieli de judecată.

In motivarea acțiunii, reclamanta a arătat, în esență, că la data de 12.06.2008, autoturismul marca Dacia L. cu nr. de înmatriculare_, proprietatea S.C. IT Business Solutions S.R.L., asigurat CASCO la reclamantă în baza contractului nr. A423587, a fost implicat într-un accident care a avut ca rezultat un prejudiciu cuantificat la suma de 19.540 lei.

Reclamanta a mai învederat că se subrogă în drepturile persoanei asigurate, în limita sumei de 19.540 lei achitate acesteia, iar pârâta M. S., vinovată de producerea accidentului deținea o poliță RCA încheiată cu pârâta S.C. O. VIENNA INSURANCE GROUP S.A.

In drept, acțiunea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 998 – 999 Cod civil, art. 22 din Legea nr. 136/1995și art. 65 alin. 3 din Ordinul RCA nr. 20/2008.

Soluționând cauza, Judecătoria Tulcea, prin Sentința civilă nr. 3782 din 29 noiembrie 2011 a respins acțiunea ca nefondată.

Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut următoarele:

La data de 12.06.2008, autoturismul marca Dacia L. cu nr. de înmatriculare_, proprietatea S.C. IT BUSINESS SOLUȚIONS S.R.L., asigurat CASCO la reclamantă în baza contractului nr. A423587, a fost implicat într-un accident rutier survenit din culpa pârâtei M. S..

Astfel, conform procesului-verbal de contravenție încheiat de Inspectoratul Județean de Poliție Tulcea – Poliția Orașului Babadag la 12.06.2008, ora 11,15 pârâta M. S. în calitate de conducătoare a autoturismului marca Dacia L. cu numărul de înmatriculare_ nu a respectat distanța minimă față de autovehiculul din față, intrând în coliziune cu acesta, într-un moment de neatenție (fila 4).

Daunele suferite de autovehiculul Dacia L. condus de pârâta M. S. și asigurat CASCO de societatea reclamantă au fost localizate la nivelul capotei, a plăcuței de înmatriculare față, barei de protecție față, aripă, portieră, oglindă și roată dreapta față (a se vedea nota semnată de agentul constatator, fila 5).

Cele expuse au rezultat din coroborarea următoarelor înscrisuri aflate la dosar: proces-verbal de contravenție . Nr. indescifrabil (fila 4), nota avariilor constatate la cele două autoturisme (fila 5), proces-verbal de reconstatare a daunelor (fila 7 – 9), polița de asigurare nr. A423587 din 1 noiembrie 2007 (fila 10), adresa de înștiințare a pârâtei S.C. O. VIENNA INSURANCE GROUP S.A. din data de 3 februarie 2009 (fila 11 – 12).

In drept, potrivit art. 22 alin. 1 din Legea nr. 136/1995 privind asigurările și reasigurările în România, în limitele indemnizației plătite, asigurătorul este subrogat în toate drepturile asiguratului sau ale beneficiarului asigurării contra celor răspunzători de producerea pagubei.

Conform prevederilor art. 998 și 999 Cod civil, pentru angajarea răspunderii civile delictuale pentru fapta proprie a pârâtului se cer a fi întrunite cumulativ patru condiții, si anume: existența unei fapte ilicite, existența unui raport de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu, existența vinovăției celui ce a cauzat prejudiciul, constând în intenția, neglijența sau imprudența cu care a acționat și existența unui prejudiciu.

Fapta ilicită comisă de pârâta M. S., existența vinovăției acesteia și legătura de cauzalitate a rezultat din conținutul procesului-verbal de contravenție antemenționat, a cărui valabilitate nu a fost contestată.

In conformitate cu articolul 12 din Ordinul CSA nr. 12/2008 și art. 80 și 801) din O.U.G. nr. 195/2002, cuantumul real al prejudiciului este dovedit prin Raportul de expertiză efectuat de expert tehnic auto D. M. A. care a concluzionat că suma de 16.500 lei corespundea valorii maxime ce putea fi despăgubită pe RCA la momentul producerii accidentului (fila 76).

Or, pârâta S.C. O. VIENNA INSURANCE GROUP S.A. a achitat reclamantei integral despăgubirea cuvenită, înainte de primul termen de judecată din 18.04.2011; la 17.02.2010 suma de 13.037,25 lei (aspect recunoscut în cererea introductivă), iar la 04.04.2011 suma de 3.456,6 lei (fila 30 – 31, 35 – 36), plățile pârâtei totalizând suma de 16.502 lei, cu 2 lei m ai mult decât valoarea maximă fixată de expert.

Ca atare, împrejurarea că s-a solicitat obligarea pârâților la plata unei sume mai mari decât cea la care era îndreptățită reclamanta era imputabilă exclusiv acestei părți, iar nu pârâților, fiind aplicabile prevederile art. 275 Cod proc. civ., iar plățile efectuate de pârâta S.C. O. VIENNA INSURANCE GROUP S.A. profitând pârâtei M. S., prin natura raportului juridic de solidaritate existent între pârâți (conform art. 48 alin. 2 Cod proc. civ.)

Impotriva acestei sentințe civile a formulat recurs reclamanta S. de A. G. S.A., cu sediul în municipiul București, criticând-o ca fiind nelegală și netemeinică pentru următoarele motive:

- pârâta S.C. O. V. S.A. susține că a achitat diferența în sumă de 3.456,60 lei din suma datorată reclamantei la data de 04.04.2011 pentru dosarul de daună A/12/_/2008/BU.

La data achitării diferenței în cuantum de 3.456,60 lei, s-au cerut explicații reprezentanților O. V. S.A. privind destinația acestei sume, iar răspunsul lor a fost că suma a fost achitată pentru dosarul AAA/390/2008/TL/TL, deci pentru un alt dosar de daună diferit de cel ce face obiectul cauzei.

Luând în considerare ceea ce i-a comunicat reclamantei pârâta S.C. O. S.A. referitor la destinația sumei de 3.456,60 lei rezultă că pentru dosarul de față nu s-a achitat nimic în plus față de suma de 13.037,25 lei achitată inițial, astfel că în mod greșit a reținut prima instanță că a fost achitată această sumă;

- chiar și în situația în care se va constată ca fiind neîntemeiat primul motiv de recurs, hotărârea primei instanțe este nelegală deoarece nu au fost acordate penalitățile de 0,1% pe zi de întârziere aferente sumei de 3.456,60 calculate până la data de 04.04.2011, ele fiind solicitate prin cererea de chemare în judecată.

Examinând hotărârea atacată în raport de criticile aduse acesteia, tribunalul reține că recursul este întemeiat.

Referitor la primul motiv de recurs se constată că este neîntemeiat.

S-a stabilit că vinovată de producerea accidentului este pârâta M. S. care a avut încheiată asigurarea de răspundere civilă la pârâta S.C. O., respectiv polița de asigurare ./10/U4/CA nr._ pentru autoturismul cu numărul de înmatriculare_ .

Cu dovezile depuse la dosarul cauzei (filele 30 – 31, 35 – 36), extrasul de cont nr. 155/05.04.2011, pârâta S.C. O. a făcut dovada că a plătit reclamantei la data de 04.04.2011 suma de 3.465,60 aferentă poliței de asigurare nr. CA_ dosar RC/09/1701 pentru autoturismul cu număr de înmatriculare_ .

In aceste condiții, în mod corect a reținut prima instanță că la data de 04.04.2011, pârâta a achitat reclamantei și diferența de 3.456,6 lei din despăgubirea în sumă de 16.502 lei pe care o datora reclamantei.

Cu privire la cel de-al doilea motiv de recurs, instanța reține că evenimentul asigurat a fost produs la data de 12.06.2008 când era aplicabil Ordinul nr. 11/2007 al CSA având în vedere și prevederile art. 1 și 2 din acest ordin.

La data de 17.02.2010, pârâta S.C. O. a achitat reclamantei suma de 13.037,25 lei considerând că aceasta reprezintă valoarea maximă de despăgubire.

Potrivit art. 64 alin. 2 și 3 din Ordinul CSA 11/2007, „în cazul în care în drepturile persoanei prejudiciate s-a subrogat asigurătorul acesteia, conform prevederilor art. 22 din Legea nr. 136/1995, cu modificările și completările ulterioare, asigurătorul RCA efectuează plata despăgubirilor astfel:

a) dacă nu există obiecțiuni asupra sumelor solicitate, acestea se vor achita în cel mult 15 zile calendaristice de la data avizării scrise, efectuată de asigurătorul subrogat în drepturile persoanei păgubite, însoțită de documentele justificative. Avizarea de plată poate fi făcută la sediul social sau la oricare dintre unitățile teritoriale ale asigurătorului RCA care desfășoară activități de constatare, de lichidare a daunelor auto și de efectuare a plăților de despăgubiri. Acțiunea în justiție împotriva asigurătorului RCA poate fi exercitată, în mod alternativ, la oricare din sediile asigurătorului, respectiv sediul social ori sucursala care a emis polița de asigurare RCA ori sucursala care a lichidat dauna;

b) dacă există obiecții întemeiate asupra sumelor solicitate, acestea se vor comunica asigurătorului CASCO în termenul prevăzut la lit. a), urmând ca în termen de cel mult 30 de zile calendaristice de la soluționarea obiecțiilor să se efectueze plata.

In cazul neformulării obiecțiilor în termen de 30 de zile, asigurătorul RCA nu mai poate emite obiecții, datoria devenind scadentă.

Pârâta S.C. O., în calitate de asigurător RCA nu a formulat obiecțiuni însă a achitat inițial după avizare numai suma de 13.037,25 lei.

Numai după introducerea acțiunii, pârâta S.C. O. a reconsiderat suma ce putea fi acordată suplimentar cu titlu de despăgubire, achitând suplimentar suma de 3.465,6 lei la data de 04.04.2011.

Potrivit art. 64 alin. 4 din Ordinul nr. 11/2007 al CSA, „dacă asigurătorul RCA nu își îndeplinește obligațiile în termenele prevăzute la alin. 2 și 3 sau și le îndeplinește defectuos, la suma solicitată pentru plata asigurătorului RCA se aplică o penalizare de 0,1% calculată pentru fiecare zi de întârziere.

In raport de această dispoziție legală, pârâtele datorează penalități de întârziere în procent de 0,1% pe zi de întârziere asupra sumei de 3454,6 lei calculate începând cu 9 februarie 2011 și până la 4 aprilie 2011.

Vor fi păstrate restul dispozițiilor hotărârii atacate.

A fost respinsă ca nefondată cererea recurentei de acordare a cheltuielilor de judecată efectuate în recurs față de împrejurarea că s-au efectuat de către aceasta cheltuieli de judecată constând în taxa de timbru și timbrul judiciar aferente primului motiv de recurs, cel referitor la neacordarea sumei de 3.456,60 lei, care a fost găsit de către instanță neîntemeiat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Admite recursul civil formulat de către recurenta-reclamanta S. DE A. G. S.A., cu sediul în București, .. 45, sector 1, cu sediul ales pentru comunicarea actelor de procedură la G. ASIGURARI S.A. Tulcea cu sediul în Tulcea, .. 1, ., . civile nr. 3782 din 29 noiembrie 2011 pronunțată de Judecătoria Tulcea în dosarul nr._, având ca obiect pretenții, în contradictoriu cu intimatele-pârâte S.C. O. S.A. TULCEA, cu sediul în Tulcea, ., parter și M. Ș., domiciliată în oraș Babadag, ., județul Tulcea.

Modifică hotărârea atacată în sensul că admite în parte acțiunea și îi obligă pe pârâții-intimați la plata penalităților de întârziere de 0,1% pe zi de întârziere asupra sumei de 3454,6 lei calculate începând cu 9 februarie 2011 și până la 04.04.2011.

Păstrează restul dispozițiilor hotărârii atacate.

Respinge ca nefondat capătul de cerere privind cheltuielile de judecată. Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din data de 1 martie 2012.

PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, GREFIER,

I. A. D. N. P. L.

E. N.

25.03.2012/Red.jud.EN

Tehnored.DS/ex. 2/26.03.2012

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Pretenţii. Decizia nr. 148/2012. Tribunalul TULCEA