Pretenţii. Decizia nr. 382/2014. Tribunalul TULCEA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 382/2014 pronunțată de Tribunalul TULCEA la data de 18-06-2014 în dosarul nr. 382/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL TULCEA
SECȚIA CIVILĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ Nr. 382/2014
Ședința publică de la 18 Iunie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE L. N.
Judecător E. N.
Grefier N. M.
S-a luat în examinare apelul civil, în rejudecare, formulat de apelanta reclamantă . cu sediul în Tulcea, ., ., împotriva sentinței civile nr.3061/07.10.2011 pronunțată de Judecătoria Tulcea în dosarul nr._, având ca obiect pretenții, în contradictoriu cu intimatul - pârât E. N. cu domiciliul în Tulcea, ., ., . și chematul în garanție . Tulcea cu sediul în Tulcea, ., jud.Tulcea, având ca obiect pretenții.
Dezbaterile pe fondul cauzei au avut loc în ședința din data de 11 iunie 2014, susținerile părților prezente fiind cosemnate în încheierea din acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța având nevoie de timp pentru studiul actelor și lucrărilor dosarului a amânat pronunțarea la data de 18 iunie 2014, când a pronunțat următoarea hotărâre.
TRIBUNALUL,
P. cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Tulcea, la data de 03.08.2009, sub nr._, reclamanta .. a solicitat obligarea pârâtului E. N. la plata sumei de 252.000 lei, reprezentând contravaloarea prejudiciului pe care acesta l-a provocat la data de 03.06.2009, prin distrugerea autoturismului marca Mercedez-Benz S-350 Klasse, precum și la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat ca, la data de 03.06.2009, în timp ce conducea autoturismul sau marca Dacia dinspre Cataloi spre Tulcea, la ieșirea dintr-o curbă, pârâtul a pierdut controlul acestuia și a intrat pe sensul de mers pe care se deplasa autoturismul proprietatea reclamantei, avariindu-l.
S-a mai învederat că autoturismului marca Mercedez-Benz se deplasa cu viteză legală, adaptată condițiilor de trafic, impactul neputând fi evitat. Ca urmare a coliziunii, autoturismul Mercedes a suferit o . de avarii în valoare de 255.000 lei (60.000 Euro).
In drept, acțiunea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 998 - 999 din Codul Civil.
La termenul de judecată din data de 24.02.2010, pârâtul a solicitat introducerea în cauză a asigurătorului, cerere ce a fost admisă, cadrul procesual fiind extins cu privire la chemata în garanție S.C. A. ROMANEASCA – A. V. I. G. S.A.
P. Sentința civilă nr. 3061 din 7 octombrie 2011 a Judecătoriei Tulcea, a fost admisă, în parte, acțiunea principală, precum și cererea de chemare în garanție.
Pe cale de consecință, s-a dispus obligarea pârâtului la plata către reclamant a sumei de 81.790,80 lei reprezentând daune materiale și a sumei de 3.476,29 lei reprezentând cheltuieli de judecata.
De asemenea, a fost obligată chemata în garanție la plata sumei de 81.790,80 lei reprezentând daune materiale cât și a sumei de 3.476,29 lei cheltuieli de judecată în favoarea pârâtului.
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut că, la data de 03.06.2009, autoturismul proprietatea reclamantei, marca Mercedes-Benz S-350 Klasse, cu nr. de înmatriculare_, se deplasa pe DN 22 (E87), din direcția municipiul Tulcea către municipiul C., fiind condus de către I. T.. La km 180 + 680, acest vehicul a intrat în coliziune cu cel condus de pârâtul E. N., un autoturism marca Dacia cu nr. de înmatriculare_, aparținând soției sale, E. M.. In urma impactului, produs în zona stânga-față a fiecărui din cele doua vehicule, acestea s-au oprit pe sensul de mers al Daciei, respectiv sensul C.-Tulcea, suferind avarii importante.
Deoarece pârâtul E. N. era grav rănit, acesta a fost transportat cu o ambulanta la Spitalul Județean de Urgență Tulcea, analizele efectuate în privința sa neputând stabili dacă acesta consumase băuturi alcoolice.
De asemenea, în ceea ce privește șoferul autoturismului Mercedes-Benz, analiza probelor prelevate de la acesta au stabilit că acesta nu consumase băuturi alcoolice, testele efectuate fiind negative.
Din analiza probelor administrate în cursul judecații, instanța de fond a apreciat că impactul s-a produs pe sensul de deplasare al autoturismului Dacia condus de pârât, respectiv direcția C. - Tulcea. In sprijinul acestei ipoteze veneau o . probe, începând cu procesul-verbal de cercetare întocmit de către agenții de poliție din cadrul I.P.J. Tulcea – Serviciul Rutier si terminând cu expertiza dispusă în cauză.
In ceea ce privește expertiza tehnică efectuată în cauză (deși la formularea concluziilor expertul a avut în vedere într-o oarecare măsură și declarațiile martorilor audiați, inclusiv de către organele de poliție), aceasta a confirmat situația de fapt reținută de către instanță.
Instanța a apreciat că vina producerii accidentului aparține în totalitate pârâtului E. N., care a încălcat o . obligații prevăzute de O.U.G. nr. 195/2002 republicată privind circulația pe drumurile publice, precum și de regulamentul de aplicare a acesteia (H.G. nr. 1391/2006).
S-a mai reținut că autoturismul Dacia condus de pârât rula cu o viteză de 59 km/h, iar cel condus de I. T. avea 77 km/h, deși pe sectorul de drum unde s-a produs coliziunea viteza de deplasare era restricționată prin indicatoare rutiere la 50 km/h.
Cu privire la despăgubiri, instanța a reținut că, prin suplimentul la expertiză, expertul a stabilit valori diferite ale despăgubirilor, reclamanta optând pentru varianta „daună totală”, astfel că valoarea de 175.266 lei a fost redus cu procentul de culpă de 20%, rămânând o valoare de 140.212,80 lei, din care a fost scăzută valoarea epavei Mercedes (58.422 lei) suma finală fiind de 81.790,80 lei.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel .., care a criticat-o ca netemeinică, nelegală.
S-a susținut că instanța de fond a reținut culpa concurentă a reclamantului la producerea prejudiciului pe o simplă supoziție, nesusținută de nicio probă și fără o expertiză efectuată de un laborator de specialitate
De asemenea, s-a arătat că valoarea epavei a fost scăzută de două ori, atât de expert cât și de judecător în condițiile în care, conform expertizei, suma de 175.266 lei a fost obținută de expert după scăderea valorii epavei. Or. judecătorul fondului a mai scăzut odată valoarea epavei de 58.422 lei.
Intimatul-pârât și chemata în garanție au formulat întâmpinare, solicitând respingerea primului motiv de critică ca nefondat și reținerea ca întemeiată a criticii în ce privește al doilea motiv.
In apel, s-a efectuat o nouă expertiză pentru determinarea vitezelor celor două autoturisme implicate în accident având în vedere că expertiza tehnică efectuată la fond cât și expertiza criminalistică nr. 244 din 27 iulie 2011, efectuată în dosarul penal nr. 683/P/2010 au determinat viteze diferite.
Astfel, prin decizia civilă nr. 73/21.06.2012 a Tribunalului Tulcea, s-a dispus admiterea apelului, schimbarea în parte a hotărârii atacate numai în ce privește cuantumul daunelor materiale în sensul că a obligat pârâtul către reclamantă și chemata în garanție în favoarea pârâtului, fiecare la plata sumei de 175.266 lei cu titlu de daune materiale, pârâtul fiind obligat și la plata sumei de 5.500 lei cheltuieli de judecată.
Împotriva deciziei au declarat recurs pârâtul care a arătat că tribunalul, în mod eronat, nu a obligat asiguratorul și la plata sumei de 5.500 lei cheltuieli de judecată, chemata în garanție aducând critici cu privire la reținerea greșită a culpei exclusive în producerea accidentului, pledând pentru o culpă comună cu proporțiile avute în vedere de către prima instanță.
P. decizia civilă nr. 655/C/03.10.2012 a Curții de Apel C., s-a luat act de renunțarea recurentului-pârât la recursul declarat. Totodată, a fost admis recursul asiguratorului cu consecința casării hotărârii pronunțate în apel și trimiterea cauzei tribunalului spre rejudecarea apelului.
În considerentele deciziei de casare s-a arătat că se impune suplimentarea probatoriului, fiind necesară întregirea expertizei sau o nouă expertiză pentru a se stabili cu exactitate gradul de culpă în producerea prejudiciului. Instanța de control a reținut că accidentul s-a produs prin culpa exclusivă a pârâtului, însă este necesar a se stabili cu exactitate gradul de culpă în producerea pagubei.
S-a arătat că vinovăția exclusivă a pârâtului în producerea coliziunii nu implică de plano răspunderea acestuia pentru toate avariile, fiind necesar ca, în baza unor probatorii complexe, - expertize tehnice, păreri ale unor specialiști, să se stabilească dacă valorile vitezelor celor două autovehicule au relevanță asupra avariilor.
Analizând actele și lucrările dosarului, în limitele stabilite de instanța de control și date de normele procedurale aplicabile, în rejudecarea apelului promovat de către reclamant, tribunalul reține că apelul este întemeiat, având în vedere următoarele aspecte:
Tribunalul reține a fi neîntemeiată excepția lipsei de interes în judecarea apelului în raport de împrejurarea că asiguratorul, după pronunațarea deciziei casate, la data de 17.08.2012, așa cum rezultă din extrasul de cont emis de B.C.R., a achitat daunele și cheltuielile în cuantum de 184.242,29 lei.
Plata la care s-a făcut referire nu poate fi calificată drept o recunoaștere a pretențiilor. Este adevărat că executarea voluntară a hotărârii poate constitui o achiesare tacită. Pentru a produce aceste efecte este necasar ca manifestarea de voință să fie exprimată în sensul acestei recunoașteri. Or, în speță plata a intervenit în cursul judecării recursului promovat de către asigurator, cale de atac susținută de altfel, astfel că plata poate fi calificată drept acțiune de împiedicare a curgerii accesoriilor. Astfel, în situația unei hotărâri irevocabile diferite, asiguratorul va putea urmări întoarcerea plății nedatorate.
D. urmare, excepția va fi respinsă ca neîntemeiată.
Pentru a se conforma celor ordonate prin decizia de casare, tribunalul a dispus efectuarea unei de către trei experți a unei expertize tehnice auto.
Au fost avute în vedere considerentele deciziei de casare în care se arată că vor fi va fi întregită expertiza sau se va efectua o altă expertiză, dar și prevederile art. 201 din Codul de procedură civilă, potrivit cu care, pentru efectuarea expertizei, instanța poate numi unu sau trei experți.
Pe de altă parte, s-a dispus efectuarea unei noi expertize la care să participe trei experți reținând și faptul că, în cauză, au fost efectuate două expertize tehnice auto judiciare, la dosar existând rapoartele experților B. I. și P. E. din cadrul B.L.E. Tulcea, dar au fost depuse și rapoartele experților R. G. din cadrul B.L.E. Tulcea și M. S. din cadrul Laboratorului Interjudețean de Expertize București, expertize efectuate în dosarele penale nr. 229/P/2009 și 683/P/2010 înregistrate la I.P.J. Tulcea.
Or, concluziile celor 4 experți sunt diferite în privința vitezelor pe care le-au avut cele două autovehicule, iar instanța de control a avut în vedere viteza de deplasare drept element esențial în determinarea gradului de culpă. Astfel, potrivit celor 4 expertize, autoturismul Dacia a avut viteza de 47 km/h, 58 km/h sau 59 km/h iar vehiculul Mercedes s-a deplasat cu viteza de 51 km/h, 64 km/h, 7 km/h 7, sau 90,9 km/h.
Pentru a se stabili gradul de culpă în producerea prejudiciului, referire fiind făcută la culpa conducătorului auto Mercedes, reținând că acestuia nu-i poate fi imputată decât activitatea de a fi condus pe sensul său cu o viteză superioară decât cea legală, prin obiectivul 6, tribunalul a cerut experților să arate care este prejudiciul suferit de auto Mercedes-Benz în situația circulării acestuia cu viteza legală, astfel încât, prin comparație cu deformările concrete ale vehiculului, să se stabilească prejudiciul suplimentar determinat de diferența dintre viteza cu care a circulat și viteza legală.
P. Raportul de expertiză tehnico judiciară auto și prin suplimentele la raport, experții D. F., D. M. A. din cadrul B.L.E. Tulcea și expert A. L. din cadrul B.L.E. C. au concluzionat că impactul celor două autoturisme a avut loc pe banda de mers a autoturismului Mercedes-Benz, la cca 70 cm față de axul drumului, viteza de deplasare în premomentul impactului fiind cuprinsă între 49-55 km/h în cazul auto Mercedes-Benz și între 35-44 km/h în cazul auto Dacia.
S-a reținut că impactul putea fi evitat de către conducătorul autoturismului Dacia căruia îi revine culpa exclusivă de a fi pătruns pe contrasens, viteza de deplasare a autoturismului Mecedes neinfluențând accidentul.
Pentru determinarea vitezelor, experții au avut în vedere pierderea de viteză estimată în urma coliziunii, dispunerea avariilor, deplasările ulterioare, masele și dimensiunile de gabarit și au folosit programul de calcul PC - Crash, un program de simulare a accidentelor care, potrivit celor afirmate de experți, acoperă o multitudine de situații de fapt.
S-a arătat că au fost simulate 15 variante în care s-a modificat viteza inițială, în toate variantele, viteza auto Mercedes nu a putut fi apreciată ca fiind mai mare de 60 km/h. S-a mai precizat și faptul că intervalul de viteze stabilit prin acest program se încadrează într-o marjă acceptabilă de abatere de până la 20%, abatere ce există și în calculul exact. În practica obișnuită, experții înlătură această abatere prin alegerea unei valori unice, așa zise certe. Ca atare, și valorile arătate în cele 4 expertize nu pot constitui o certitudine, ele făcând parte dintr-un interval posibil.
Experții au concluzionat că avariile înregistrate de auto Mercedes-Benz nu pot fi calculate decât în situația concretă dată, neputând fi estimate pentru o situație ipotetică, respectiv pentru cazul deplasării cu viteza legală. Deși au acceptat că avariile sunt direct proporționale cu vitezele de deplasare, experții au concluzionat că nu pot oferi elementele necesare stabilirii gradului de culpă al celor doi conducători auto în raport de vitezele de deplasare. Faptul că există un raport de proporționalitate directă între viteza de deplasare și gradul de deformare a autoturismelor implicate în incident poate fi dedus, într-adevăr, și de un nespecialist. Măsura în care poate să influențeze deformarea fiecare participant implicat într-o situație ipotetică cerută, se constată că nu o poate oferi nici mijloacele tehnice de care dispun experții în prezent.
Tribunalul reține astfel că impactul dintre cele două autoturisme s-a produs pe un sector de drum unde viteza de circulație era restricționată la 50 km/h, pe banda de deplasare a autoturismului Mercedes-Benz, că autoturismul Dacia a circulat cu viteza legală, între 35-44 km/h, dar a pătruns pe contrasens.
Constată că potrivit noii expertize, viteza autoturismului Mercedes a fost cuprinsă între 49-55 km/h.
În privința vitezei acestui din urmă vehicul, tribunalul reține aplicabilitatea principiul neagravări situației în propria cale de atac. Astfel, nu poate fi reținută o viteză a vehiculului Mercedes-Benz inferioară celei avute în vedere de tribunal prin decizia casată, de 27 km peste limita legală, și anume 77 km/h.
A se reține că auto Mercedes-Benz a avut o viteză inferioară vitezei de 77 km/h o defavorizează pe chemata în garanție, ceea ce contravine principiului enunțat, rejudecarea fiind determinată de propriul său demers judiciar constând în promovarea recursului. Aceasta, în absența unui recurs promovat de către reclamant.
Astfel, deși autoturismului Mercedes s-ar fi putut afla și în situația de a se fi deplasat cu o viteză de 5, 10 sau chiar 27 km peste limita legală de 50 km/h, nu poate fi stabilită în concret măsura în care acest fapt a influențat întinderea prejudiciului.
În atare situație, reținând și prevederile art. 1169 din Codul civil, potrivit cu care ,,Cel ce face o propunere înaintea judecății trebuie să o dovedească.”, tribunalul concluzionează că reclamantul a dovedit că pârâtului îi revine culpa de a fi pătruns pe contrasens, fapt care reprezintă de altfel cauza exclusivă a produceri impactului.
Pârâtul este culpabil de a fi nesocotit prevederile art. 41 alin. 1 din O.U.G. nr. 195/2002, potrivit cărora ,,Vehiculele și animalele, atunci când circulă pe drumurile publice pe care le este permis accesul, trebuie conduse pe partea din dreapta a drumului public, în sensul de circulație, cât mai aproape de marginea părții carosabile, cu respectarea semnificației semnalizării rutiere și a regulilor de circulație.” precum și dispozițiile art. 77 alin. 2 din H.G. nr. 1391/2006 conform cărora, ,,Marcajul longitudinal format dintr-o linie continuă simplă sau dublă interzice încălcarea acestuia.”
Sarcina dovedirii măsurii în care întinderea prejudiciului a fost influențată de viteza de deplasare a autoturismului Mercedes-Benz aparține pârâtului, respectiv chematei în garanție. Cum atare dovadă nu a fost produsă, se concluzionează că vinovăția exclusivă în producerea impactului este exclusivă și în privința întinderii pagubei.
Tribunalul reține că maniera de apreciere a culpei avută în vedere de prima instanță, care a stabilit un procent de 20 în sarcina reclamantului, este criticabilă sub aspectul arbitrariului ei. Aceasta, în contextul în care nu s-a stabilit pe baza unor criterii obiective, fiind rezultatul unei opinii eminamente subiective.
D. urmare, reținând concluziile expertizei tehnice auto întocmite de către expert B. I., care a stabilit valoarea de 175.266 lei pentru daună totală cu reținerea epavei în valoare de 58.422 lei de către păgubit, tribunalul concluzionează că prima instanță, în mod arbitrar, fără o dovadă obiectivă, a reținut că reclamantului îi revine 20% din culpa producerii prejudiciului ajungând astfel la valoarea de 140.212,80 lei și, în mod eronat, a procedat la deducerea valorii epavei 58.422 lei, obligând finalmente pârâtul la daune materiale de 81.790,80 lei, valoarea epavei fiind avută în vedere deja de către expert
De altfel, cu privire la temeinicia celei din urmă critici, pârâtul și chemata în garanție au fost de acord.
Date fiind argumentele de fapt și de drept arătat, tribunalul văzând și prevederile art. 296 din Codul de procedură civilă, va respinge excepția lipsei de interes în judecarea apelului, va admite apelul cu consecința schimbării în parte a sentinței apelate în sensul obligării intimatului-pârât la plata sumei de 175.266 lei către apelanta-reclamantă, cu titlu de daune materiale și a obligării chematei în garanție la plata sumei de 175.266 lei către intimatul pârât cu titlu de daune materiale și va menține celelalte prevederi ale sentinței.
Având în vedere declarația apelantului de renunțare la cheltuielile de judecată, tribunalul va luat act de această manifestare de voință.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge excepția lipsei de interes în judecarea apelului.
Admite apelul civil, în rejudecare, formulat de apelanta reclamantă . cu sediul în Tulcea, ., ., împotriva sentinței civile nr.3061/07.10.2011 pronunțată de Judecătoria Tulcea în dosarul nr._, având ca obiect pretenții, în contradictoriu cu intimatul - pârât E. N. cu domiciliul în Tulcea, ., ., . și chematul în garanție . Tulcea cu sediul în Tulcea, ., jud.Tulcea, având ca obiect pretenții.
Schimbă în parte sentința apelată în sensul că obligă intimatul pârât la plata sumei de 175.266 lei către apelanta reclamantă,cu titlu de daune materiale și obligă chemata în garanție la plata sumei de 175.266 lei către intimatul pârât cu titlu de daune materiale.
Ia act de renunțarea apelantei la cheltuieli.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței ca fiind legale și temeinice.
Definitivă. Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din data de 18 iunie 2014.
Președinte, Judecător, Grefier,
L. N. E. N. N. M.
Jud. fond FC
Red.jud.LN/03.07.2014
Tehnored.gref.NM/03.07.2014/5 ex./ .
ROMANIA
TRIBUNALUL TULCEA
Secția civilă, de contencios administrativ și fiscal
Dosar nr._ din 03 iulie 2014
Către,
BIROUL LOCAL DE EXPERTIZE JUDICIARE
TEHNICE ȘI CONTABILE TULCEA
Vă facem cunoscut că expertiza tehnică auto dispusă în cauza ce face obiectul dosarului nr._, privind pe reclamanta . cu sediul în Tulcea, ., ., ., jud. Tulcea, în contradictoriu cu intimatul - pârât E. N. cu domiciliul în Tulcea, ., ., . și chematul în garanție . Tulcea cu sediul în Tulcea, ., jud. Tulcea, având în vedere dispozițiile de înlocuire a experților desemnați inițial, a fost efectuată de către comisia de experți din care au făcut parte domnii experți A. L., din cadrul Biroului Local de experți C., D. F. și D. M.- A., din cadrul Biroului Local de experți Tulcea.
Tribunalul a aprobatonorariu definitiv în sumă de 4.500 lei, câte 1.500 lei pentru fiecare membru al comisiei de experți.
Plata onorariului a fost efectuată prin chitanța nr._/1 din data de 17.12.2012 și prin ordinul de plată A 298/28.10.2013 de către A. Tulcea, depus la data de 12 noiembrie 2013.
În consecință, urmează să întreprindeți demersurile necesare pentru efectuarea plății onorariului cuvenit fiecăruia dintre experți.
Alăturat, vă trimitem, în copie, încheierile de ședință din data de 21 noiembrie 2013, și 27 februarie 2012, chitanța nr._/1, din data de 17.12.2012 și ordinul de plată A 298/28.10.2013.
Președinte, Grefier,
L. N. N. M.
ROMANIA
TRIBUNALUL TULCEA
Secția civilă, de contencios administrativ și fiscal
Dosar nr._ din 03 iulie 2014
Către,
BIROUL LOCAL DE EXPERTIZE JUDICIARE
TEHNICE ȘI CONTABILE C.
Vă facem cunoscut că expertiza tehnică auto dispusă în cauza ce face obiectul dosarului nr._, privind pe reclamanta . cu sediul în Tulcea, ., ., ., în contradictoriu cu intimatul - pârât E. N. cu domiciliul în Tulcea, ., ., . și chematul în garanție . Tulcea cu sediul în Tulcea, ., jud. Tulcea, având în vedere dispozițiile de înlocuire a experților desemnați inițial, a fost efectuată de către comisia de experți din care au făcut parte domnii experți A. L., din cadrul Biroului Local de experți C., D. F. și D. M.- A., din cadrul Biroului Local de experți Tulcea.
Tribunalul a aprobatonorariu definitiv în sumă de 4.500 lei, câte 1.500 lei pentru fiecare membru al comisiei de experți.
Plata onorariului a fost efectuată prin chitanța nr._/1 din data de 17.12.2012 și prin ordinul de plată A 298/28.10.2013 de către A. Tulcea, depus la data de 12 noiembrie 2013.
P. adresa din data de 04.07.2014, s-a solicitat Biroului Local de Expertiză Tulcea, să întreprindă demersurile necesare pentru efectuarea plății, onorariului cuvenit fiecăruia dintre experți, urmând astfel să fie transferată suma cuvenită expertului A. L..
În consecință, urmează ca dumneavoastră să efectuați plata onorariului definitiv în sumă de 1500 lei, către d-nul expert A. L..
Alăturat, vă trimitem, în copie, încheierile de ședință din data de 21 noiembrie 2013, și 27 februarie 2012, chitanța nr._/1, din data de 17.12.2012 și ordinul de plată A 298/28.10.2013.
Președinte, Grefier,
L. N. N. M.
| ← Plângere contravenţională. Decizia nr. 282/2014. Tribunalul... | Plângere contravenţională. Decizia nr. 369/2014. Tribunalul... → |
|---|
