Pretenţii. Decizia nr. 677/2013. Tribunalul TULCEA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 677/2013 pronunțată de Tribunalul TULCEA la data de 09-10-2013 în dosarul nr. 677/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL TULCEA
Secția Civilă de C. Administrativ Și Fiscal
DECIZIA CIVILĂ NR. 677
Ședința publică de la 09 octombrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE L. D. P.
Judecător R. A. V.
Judecător S. R.
Grefier D. B.
Pe rol fiind judecarea recursului civil formulat de recurenta-reclamantă C. NAȚIONALĂ ADMINISTRAȚIA P. D. M. S.A. G., cu sediul în mun. G., ., jud. G., împotriva sentinței civile nr. 1119 din data de 26 martie 2013 pronunțată de Judecătoria Tulcea în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata-pârâtă .., cu sediul în mun. Tulcea, ., jud. Tulcea .
Dezbaterile asupra recursului civil au avut loc în ședința publică din data de 25 septembrie 2013, fiind consemnate în încheierea de ședință din acea dată ce face parte din prezenta hotărâre, când având nevoie de timp pentru studiul actelor și lucrărilor dosarului, instanța a amâna pronunțarea la data de 02 octombrie 2013 și ulterior la data de 09 octombrie 2013, când a hotărât următoarele:
TRIBUNALUL,
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei G. la data de 25.07.2011, reclamanta C. NAȚIONALĂ ADMINISTRAȚIA P. D. M. S.A. G., a chemat în judecată pe pârâta .., solicitând obligarea acesteia la plata sumei de 11.545,85 lei, reprezentând contravaloare tarife portuare, în baza contractului de prestări servicii nr. 6112/2009 în baza căruia reclamanta închiria pârâtei un spațiu de staționare în portul Tulcea a unităților fluviale de transport aflate în operarea societății pârâte.
Pârâta a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei G., precum și excepția inadmisibilității cererii, cu privire la aceasta din urmă, arătând, în esență, că nu a fost îndeplinită procedura prealabilă a concilieri reglementată de art. 720 ind. 1 C.p.c.
Prin sentința civilă nr. 7625/10.07.2012, Judecătoria G. a admis excepția necompetenței teritoriale invocată de către pârâtă, și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Tulcea.
La Judecătoria Tulcea s-a înregistrat dosarul nr._, la data de 27.07.2012.
Prin sentința civilă nr. 1119/26.03.2013, Judecătoria Tulcea a admis excepția inadmisibilității cererii de chemare în judecată și a respins cererea formulată de reclamanta ca inadmisibilă.
Pentru a pronunța această hotărâre, Judecătoria Tulcea a reținut că, acțiunea dedusă judecății este o acțiune în pretenții calificată ca fiind comercială și are ca obiect obligarea pârâtei la plata unei sume de bani reprezentând contravaloare tarife portuare.
S-a mai reținut că, în cauză sunt incidente dispozițiile art. 720 ind. 1 C.p.c., din conținutul acestuia rezultând caracterul imperativ al concilierii.
A concluzionat prima instanță că, convocarea la conciliere pentru data de 06.04.2011 a fost comunicată la o altă adresă decât cea la care pârâta își avea la acel moment sediul (filele 33 și 34), împrejurare față de care nu se poate considera îndeplinită procedura concilierii.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs C.N. A.P.D.M. S.A. G., criticând-o ca netemeinică și nelegală, motivat de faptul că, în mod greșit a fost respinsă cererea formulată ca inadmisibilă.
A arătat recurenta că, între părți există un raport juridic, motiv pentru care nu era obligatorie îndeplinirea procedurii de conciliere prev. de art. 720 ind. 1 Cod procedură civilă.
S-a mai arătat că, totuși, procedura de conciliere a fost realizată cu respectarea dispozițiilor legale, pârâta primind actele transmise pentru conciliere, aspect rezultat din refuzul la plată al facturilor din perioada iulie-septembrie 2010, facturi pe care le-a primit la noua adresă.
Pe fondul cauzei, s-a susținut că, hotărârea este nelegală întrucât instanța de fond nu a luat în considerare probatoriul administrat și nici faptul că, pretențiile solicitate reprezintă valorificarea utilizării de către pârâtă a infrastructurii portuare aflată în aria de concesiune a A.P.D.M. S.A.
În apărare, intimata a formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului ca nefondat și arătând că procedura prealabilă de conciliere este obligatorie și nu facultativă.
A mai susținut intimata-pârâtă că, sediul său social se află în Tulcea, ., încă din anul 2008, acest lucru rezultând din chiar contractul ce s-a cerut a fi executat.
Recurenta-reclamantă a depus și răspuns la întâmpinarea intimatei-pârâte, solicitând respingerea argumentelor invocate de aceasta și admiterea recursului astfel cum a fost formulat.
Analizând cauza, în raport de critica din recurs, Tribunalul constată că, acesta este întemeiat potrivit următoarelor considerente:
Deși pe confirmarea de primire a invitației la conciliere expediată de recurenta-reclamantă, este menționat sediul din Tulcea ., . nu rezultă că, pârâta nu a luat cunoștință de această invitație, în condițiile în care s-a demonstrat că aceasta primea toată corespondența trimisă la această adresă.
Astfel, din adresa nr. 125/23.09.2010, rezultă că pârâta a primit comunicarea facturii fiscale nr. APDMTL_/31.07.2010, expediată la același sediu, iar din conținutul adresei nr. 134/06.10.2010, reiese că pârâta a primit comunicarea facturii fiscale nr. APDMTL_/30.09.2010, expediată tot în Tulcea, ., ., .> În consecință, reținând că reclamanta a făcut demersuri suficiente în sensul îndeplinirii procedurii concilierii prevăzută de art. 720 ind. 1 Cod procedură civilă, rezultă că aceasta nu are nicio culpă în nefinalizarea acestei proceduri, apreciindu-se astfel că, recurenta reclamantă nu poate fi sancționată pentru neîndeplinirea procedurii prealabile sesizării instanței de judecata.
Față de toate aceste considerente, întrucât cauza a fost soluționată pe excepție, devin incidente dispozițiile art. 321 alin. (5) Cod procedură civilă, în baza cărora recursul va fi admis, va fi casata sentința atacata si trimisa cauza spre rejudecare primei instanțe.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE,
Admite recursul civil formulat de recurenta-reclamantă C. NAȚIONALĂ ADMINISTRAȚIA P. D. M. S.A. G., cu sediul în mun. G., ., jud. G., împotriva sentinței civile nr. 1119 din data de 26 martie 2013 pronunțată de Judecătoria Tulcea în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata-pârâtă .., cu sediul în mun. Tulcea, ., jud. Tulcea.
Casează sentința atacată și trimite cauza spre rejudecare primei instanțe.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la data de 09 octombrie 2013.
Președinte, L. D. P. | Judecător, R. A. V. | Judecător, S. R. |
Grefier, D. B. |
Red. Jud. LDP/11.11.2013
Tehnored. Gref. LAI/12.11.2013/2 ex.
| ← Contestaţie la executare. Decizia nr. 665/2013. Tribunalul TULCEA | Plângere contravenţională. Decizia nr. 636/2013. Tribunalul... → |
|---|
