Suspendare executare art.484,507,512,700,718 NCPC/art. 300,319^1,325 CPC. Decizia nr. 286/2012. Tribunalul TULCEA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 286/2012 pronunțată de Tribunalul TULCEA la data de 25-04-2012 în dosarul nr. 286/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL T.
SECȚIA CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ NR 286
Ședința publică de la 25 Aprilie 2012
Completul constituit din:
PREȘEDINTE: S. R.
Judecător: L. D. P.
Judecător: R. A. V.
Grefier: D. B.
Pe rol judecarea recursului civil formulat de recurentul-contestator M. M., cu domiciliul în mun. T., . bis, împotriva Încheierii din data de 15 martie 2012, pronunțată de Judecatoria T., în dosarul nr._, având ca obiect „suspendare executare”, în contradictoriu cu intimatul MUNICIPIUL T. P. P., cu sediul în mun. T., ..
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns avocat P. M. pentru recuretul-contestator, care depune la dosar împuternicire avocațială, lipsind intimatul.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că recursul este declarat și motivat în termen; recurentul contestator nu a depus la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 5 lei și timbru judiciar în valoare de 0,15 lei, după care:
Reprezentantul recurentului-contestator depune la dosar chitanța nr._/20.04.2012, în cuantum de 5 lei, reprezentând taxă judiciară de timbru și timbru judiciar în valoare de 0,15 lei.
Având cuvântul, arată că nu mai are cereri prealabile de formulat sau probe de administrat în completarea cercetării judecătorești.
Față de declarația reprezentantului recurentului-contestator, instanța constata dosarul în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri asupra recursului.
Reprezentantul recurentului-contestator, avocat P. M. având cuvântul solicită admiterea recursului și schimbarea în totalitate a încheierii instanței de fond în sensul dispunerii suspendării executării până la soluționarea contestației, arătând că prin respingerea cererii de suspendare, instanța de fond s-a antepronunțat având în vedere aspectul că, în contestația formulată sunt două capete de cerere: să se constate existența unui drept de creanță cu privire la imobilul din care se solicită evacuarea, precum și un drept de retenție.
Instanța, în temeiul dispozițiilor art.150 cod procedură civilă declară dezbaterile închise, trecându-se la deliberare.
TRIBUNALUL,
P. cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei T. la data de 11.11.2011, contestatorul M. M. a formulat contestație la executare împotriva executării pornită împotriva sa de Municipiul T. prin P. solicitând instanței să constate că are un drept de creanță asupra imobilului în sumă de 2000 lei, să dispună instituirea unui drept de retenție asupra apartamentului până la restituirea banilor.
A arătat contestatorul că, în fapt, în anul 1993, a achitat suma de 1.500.000 lei vechi, în vederea achiziționării apartamentului sus-menționat, în baza contractului de vânzare-cumpărare preliminar nr. 492/1993, ulterior încheindu-se contractul de vânzare-cumpărare nr. 492/1995.
A precizat contestatorul că respectivele contracte au fost anulate după încheierea lor prin hotărâri judecătorești iar prin sentința civilă nr. 2288/22.09.2008 s-a dispus evacuarea sa din apartament, cauză ce formează obiectul dosarului de executare nr. 276/2011.
A susținut contestatorul în continuare că, în perioada cât a locuit în apartament a efectuat și unele îmbunătățiri iar suma achitată nu i-a fost restituită. Întrucât suma inițială a fost folosită de creditoare din anul 1993, contestatorul solicită și obligarea acesteia la plata sumei, reactualizată.
În dovedire, contestatorul a propus proba cu înscrisuri, interogatoriu și expertize.
În drept, contestatorul și-a întemeiat cererea pe dispozițiile art. 401 și urm. C.pr.civ. solicitând totodată suspendarea executării până la soluționarea contestației.
P. încheierea din 15.03.2012 a Judecătoriei T. a fost respinsă cererea de suspendare a executării silite formulată de contestatorul M. M..
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că prin sentința civilă nr. 2288/22.09.2008 pronunțată de Judecătoria T. în dosarul nr._, rămasă definitivă și irevocabilă – contestatorul a fost obligat să lase în deplină proprietate și posesie imobilul situat în mun. T., ., ., jud. T..
P. Somația din data de 27.10.2011 – contestatorul a fost somat ca în termen de 5 zile, să se conformeze dispozitivului hotărârii judecătorești și să evacueze imobilul.
Incidentul procedural al suspendării executării silite, constă în oprirea temporară a activității executorului judecătoresc, de punere în executare a titlului executoriu.
În mod evident, această procedură are un caracter excepțional și vizează în esență, preîntâmpinarea unor consecințe insurmontabile, care s-ar putea produce prin executarea silită, până la momentul soluționării contestației la executare.
În opinia instanței de fond, existența unui drept de creanță nu constituie un motiv suficient pentru suspendarea executării silite a unei hotărâri judecătorești (definitivă și irevocabilă) prin care contestatorul a fost obligat să lase în deplină proprietate și posesie, imobilul în speță. Prelungirea neexecutării hotărârii judecătorești în aceste condiții, ar deveni o ingerință asupra dreptului de proprietate recunoscut intimatului.
Împotriva acestei încheieri, contestatorul M. M. a formulat recurs.
În motivare, recurentul a arătat că prin contestația formulată și care face obiectul dosarului_ 11, a solicitat să se constate existența unui drept de creanță privitor la imobilul din care se solicită evacuarea sa și un drept de retenție.
Totodată, a solicitat suspendarea executării până la soluționarea contestației, achitând cauțiune în sumă de 1000 lei.
A mai arătat recurentul că prin încheierea atacată, instanța de fond a dispus respingerea cererii și a apreciat hotărârea instanței de fond ca fiind nelegală și netemeinică.
S-a precizat în continuare că, instanța de fond în mod eronat a dispus respingerea cererii cu motivația că existența unui drept de creanță nu constituie un motiv suficient pentru suspendare, o astfel de susținere neputând fi avută în vedere, cu atât mai mult cu cât s-a solicitat și constatarea unui drept de retenție la care instanța nu a mai făcut nici un fel de referire.
A mai susținut recurentul că, pronunțându-se de această manieră, instanța de fond s-a și antepronunțat cu privire la dreptul de retenție pe care însă nu l-a avut în vedere la momentul pronunțării încheierii pe cererea de suspendare și că este de menționat că, în cauză, s-a pronunțat suspendarea provizorie pe ordonanță președințială.
Intimatul Municipiul T. prin P. a depus întâmpinare la dosar solicitând respingerea recursului ca nefondat.
Examinând recursul formulat prin prisma motivelor invocate, se constată că acesta este nefondat pentru cele urmează:
P. sentința civilă nr. 2288/22.09.2008 a Judecătoriei T., recurentul din prezenta cauză a fost obligat să lase în deplină proprietate și posesie imobilul situat în municipiul T., . B, ..
Susținerile recurentului potrivit cărora soluția instanței de fond este eronată, nu pot fi primite de maniera în care au fost făcute pentru că, afirmarea unui drept de creanță și afirmarea unui drept de retenție, nu sunt, prin ele însele, motive suficiente pentru suspendarea executării silite.
Nici critica legată de antepronunțarea instanței de fond nu este întemeiată în acest context ea soluționându-se și urmând a fi verificată pe alte temeiuri în cadrul dosarului având ca obiect contestație la executare.
Faptul că prin încheierea din 17.11.2011 a Judecătoriei T. s-a dispus suspendarea provizorie a executării silite începută în dosarul de executare nr. 276/2011 al Biroului Executorului Judecătoresc D. D. până la soluționarea cererii de suspendare ce formează obiectul dosarului nr._ 11 al Judecătoriei T., nu înseamnă că la soluționarea prezentei cauze, judecătorul cererii nu avea deschisă calea oricărei soluții, nefiind evident ținut de soluția dată în încheierea mai sus amintită.
În raport de toate aceste considerente urmează ca instanța, văzând și dispozițiile art. 312 C.pr.civ., să respingă recursul ca nefondat și să mențină încheierea atacata ca legală și temeinică.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge recursul formulat de recurentul-contestator M. M., cu domiciliul în mun. T., . bis, împotriva Încheierii din data de 15 martie 2012, pronunțată de Judecatoria T., în dosarul nr._, având ca obiect „suspendare executare”, în contradictoriu cu intimatul MUNICIPIUL T. P. P., cu sediul în mun. T., ., ca nefondat.
Menține încheierea atacata ca legală și temeinică.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din data de 25 Aprilie 2012.
Președinte, S. R. | Judecător, L. D. P. | Judecător, R. A. V. |
Grefier, D. B. |
Red. Jud. R.A.V./04.05.2012
Tehnored. I.E.L./08.05.2012/2ex.
| ← Plângere contravenţională. Decizia nr. 292/2012. Tribunalul... | Modificare act constitutiv persoană juridică. Decizia nr.... → |
|---|
