Validare poprire. Decizia nr. 1116/2015. Tribunalul TULCEA
Comentarii |
|
Decizia nr. 1116/2015 pronunțată de Tribunalul TULCEA la data de 27-11-2015 în dosarul nr. 1116/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL TULCEA
SECȚIA CIVILĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIE CIVILĂ Nr. 1116/2015
Ședința publică de la 27 Noiembrie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE: C. D. A.
JUDECĂTOR: S. G.
Grefier: L. R.
Pe rol judecarea apelului civil formulat de apelanta terț poprit ., cu sediul procesual ales la Cabinet av.F. A. în Tulcea, ., jud.Tulcea, împotriva sentinței civile nr.173/06.05.2015 pronunțată de Judecătoria Babadag, în contradictoriu cu intimata creditoare GLASRO H. L. prin mandatar . cu sediul în București, ..21, ., intimații debitori P. N. și P. A. G., ambii cu domiciliul în . și intimatul reclamant B. B. A. R. cu sediul în Tulcea, ., ., parter, jud.Tulcea, având ca obiect validare poprire.
Încheierea din 20 noiembrie 2015 face parte integrantă din prezenta hotărâre.
INSTANȚA
Asupra apelului civil analizat:
Prin cererea adresată Judecătoriei Babadag la data de 31.03.2015 și înregistrată sub nr._, reclamantul B. B. A. – R. în contradictoriu cu terțul poprit S.C. M. M. S.R.L. și cu debitorul P. N. a solicitat instanței ca pe cale de hotărâre judecătorească să se dispună validarea popririi până la concurența sumei de 10.920,67 euro și 6.735,10 lei datorată creditoarei . pentru ..
Terțul poprit și debitorul, deși au fost încunoștiințați că au obligația de a depune întâmpinare, sub sancțiunea decăderii din dreptul de a mai depune probe și de a invoca excepții, nu au formulat apărări sau invocat excepții și nici nu s-au prezentat la judecata cauzei.
Soluționând cauza, prin sentința civilă nr.173 din 06 mai 2015 instanța a admis cererea formulată de reclamantul B. B. A. – R., privind pe creditoarea . pentru . în contradictoriu cu terțul poprit S.C. M. M. S.R.L. și cu debitorul P. N..
Pe cale de consecință, a validat poprirea înființată prin titlurile executorii reprezentate de contractul de credit nr._-1/02.07.2008 încheiat între Unicredit Ț. Bank SA și debitorul P. N., modificat prin actul adițional nr.1/29.05.2009 și de încheierea nr.2 emisă în vederea stabiliri cheltuielilor de executare din data de 05.01.2015 întocmită de B. B. A.-R..
Totodată, a obligat terțul poprit să plătească creditoarei, în limita creanței, suma de 10.920,67 euro și 6735,10 lei datorată debitorului.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut că debitorii P. A. G. și P. N. au primit un împrumut de la Unicredit Ț. Bank, în sumă de 11.800 euro, asumându-și obligația de a rambursa acest împrumut, în termen de 10 ani, conform contractul de credit nr._-1/02.07.2008, contract care a fost modificat prin actul adițional nr.1/29.05.2009, debitorii beneficiind de o lună de grație începând cu data semnării prezentului act adițional.
Este de subliniat că Unicredit Ț. Bank a încheiat cu Glasro Holding L. contractul de cesiune de creanțe nr._/08.10.2013, prin care Unicredit Ț. Bank S.A. (cedent) a cesionat către Glasro Holding L. (cesionar), prin mandatar ., dreptul de a solicita și de a primi plata pentru sumele restante rezultate din contractul de credit sus-menționat, împreună cu toate drepturile aferente ce rezultă din acest contract.
În condițiile în care debitorii nu și-au executat obligația de a rambursa lunar creditul care i-a fost acordat, creditoarea a formulat, la data de 19.12.2014, cerere de executare silită, formându-se astfel dosarul de executare nr.354/NC/2014 în care s-au întocmit acte de executare, respectiv somația de plată din 05.01.2015.
B. B. A. – R., în conformitate cu prevederile art.728, art. 781 alin.1, art.782 alin.1, 2 și 3 Cod de procedură civilă, având în vedere titlul executoriu sus-menționat, respectiv contractul de credit nr._-1/02.07.2008, contract care a fost modificat prin actul adițional nr.1/29.05.2009, cu privire la care s-a dispus, prin încheierea din 25.11.2014 pronunțată de Judecătoria Sectorului 2 București în dosarul nr._/300/2014, învestirea cu formulă executorie, precum și a încheierii din 05.01.2015 prin care s-au stabilit cheltuielile de executare și raportat la răspunsul formulat de Casa Națională de Pensii Tulcea, prin adresa nr.M/1923/0/04.02.2015, în sensul că debitorul P. N. figurează în baza de date a acestei instituții ca persoană angajată, angajatorul fiind S.C. M. M. S.R.L., a emis, la data de 24.02.2015, adresă de înființarea popririi asupra sumelor pe care terțul poprit S.C. M. M. S.R.L. le datorează debitorului P. N., cu titlu de drepturi salariale, adresă care a fost comunicată terțului poprit și primită de acesta din urmă la data de 26.02.2015, conform dovezii de primire depusă la dosarul cauzei.
Potrivit art.780 alin.1 Cod procedură civilă sunt supuse executării silite prin poprire, sumele de bani, titlurile de valoare sau alte bunuri mobile incorporale urmăribile datorate debitorului sau deținute în numele său de o a treia persoană sau pe care aceasta din urmă i le va datora în viitor în temeiul unor raporturi juridice existente.
Prin urmare, cum între terțul poprit și debitorul P. N. există raporturi juridice, aceștia nefăcând dovada contrară celor menționate în adresa emisă de Casa Națională de Pensii Tulcea, terțul poprit avea obligația ca în termen de 5 zile de la data de 26.02.2015, când i-a fost comunicată adresa de poprire nr.354/NC/2014 din 24.02.2015, să plătească suma de bani urmăribilă, obligație căreia nu i-a dat curs.
Potrivit articolul 789 alin.1, alin.3 și alin.4 Cod procedură civilă, dacă terțul poprit nu își îndeplinește obligațiile ce-i revin pentru efectuarea popririi, inclusiv în cazul în care, în loc să consemneze suma urmăribilă, a liberat-o debitorului poprit, creditorul urmăritor, debitorul sau organul de executare, în termen de cel mult o lună de la data când terțul poprit trebuia să consemneze sau să plătească suma urmăribilă, poate sesiza instanța de executare, în vederea validării popririi, instanța urmând a cita creditorul urmăritor și pe cei intervenienți, dacă este cazul, precum și pe debitorul și terțul poprit și, dacă din probele administrate rezultă că terțul poprit îi datorează sume de bani debitorului, va da o hotărâre de validare a popririi prin care îl va obliga pe terțul poprit să îi plătească creditorului, în limita creanței, suma datorată debitorului, iar, în caz contrar, va hotărî desființarea popririi.
Dată fiind situația de fapt reținută mai sus și având în vedere dispozițiile legale sus menționate, instanța de fond a constatat că în cauză sunt incidente dispozițiile art.789 alin.1, alin.3 și alin.4 Cod procedură civilă.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, a formulat apel terțul poprit ..
Se susține în motivarea apelului că între societate și debitorul P. N. a existat un raport juridic de muncă, acesta fiind angajat în baza contractului individual de muncă 57/22.10.2014, raport care, în baza deciziei 23/06.04.2015, a încetat în temeiul disp. art. 55 lit. b) din Codul Muncii.
Ca urmare a adresei de înființare a popririi emisă de executorul judecătoresc, la data de 01.04.2015, reprezentantul societății s-a deplasat la sediul susnumitului căruia i-a arătat faptul că debitorul urma să nu mai lucreze la societate motivat de faptul că intenționa să plece la muncă în străinătate, executorul solicitând dovada încetării raportului de muncă.
Arată în continuare apelanta că la data de 06.04.2015 raportul juridic mai sus arătat a încetat, decizia 23/06.04.2015 fiind comunicată cu adresă de înaintare la B.E.J. B. la data de 07.04.2015, semnând de primire numita D. D., astfel cum reiese din AWB-ul cu seria_ emis de Fan Courier Express.
După comunicarea înscrisurilor de mai sus, s-a luat din nou legătura cu executorul judecătoresc care a comunicat faptul că va înainta înscrisurile instanței de judecată.
Ulterior instanța, neprimind înscrisurile trimise executorului judecătoresc, s-a pronunțat în baza probelor existente la dosar, admițând acțiunea.
În acest context, subliniază apelanta că este evident că executorul judecătoresc a fost de rea-credință și nu a înaintat instanței dovezile depuse la dosarul de executare, obligația incumbându-i susnumitului atunci când a înaintat copia integrala a dosarului de executare instanței de judecată.
De asemenea, menționează apelanta că este evident că, raportul juridic dintre debitor și societate fiind încetat anterior datei când instanța de fond s-a pronunțat, astfel că acțiunea având ca obiect validare poprire trebuia respinsă ca inadmisibilă sau ca nefondată.
De aceea, pentru motivele mai sus arătate, solicită apelanta a se aprecia asupra pertinenței și temeiniciei prezentului apel și, în temeiul disp. art. 480 alin. 2 din Codul de Procedură Civilă, admiterea apelului formulat, schimbarea în tot a sentinței civile 173/06.05.2015 și, constatând că hotărârea judecătorească atacată s-a dat cu aplicarea greșită a legii (situație determinată, evident, de conduita culpabilă a executorului judecătoresc), rejudecând cauza în fond, respingerea cererii introductivă de instanță.
În cauză, intimații nu au formulat întâmpinare în termenul prevăzut de art. 471 alin. 5 Noul Cod procedură civilă, sub sancțiunea decăderii din dreptul de a mai propune probe și de a invoca excepții, în afara celor de ordine publică.
Examinând apelul, prin prisma criticilor aduse, Tribunalul constată că acesta este întemeiat.
Astfel, potrivit art.789 alin.1, alin.3 și alin.4 Cod proc.civ. forma anterioară republicării,dacă terțul poprit nu își îndeplinește obligațiile ce îi revin pentru efectuarea popririi, inclusiv în cazul în care, în loc să consemneze suma urmăribilă, a liberat-o debitorului poprit, creditorul urmăritor, debitorul sau executorul judecătoresc, în termen de cel mult o lună de la data când terțul poprit trebuia să consemneze sau să plătească suma urmăribilă, poate sesiza instanța de executare, în vederea validării popririi; instanța îi va cita pe creditorul urmăritor și pe cei intervenienți, dacă este cazul, precum și pe debitorul și terțul poprit și, la termenul fixat pentru judecarea cererii de validare, va putea dispune administrarea oricărei probe necesare soluționării acesteia, care este admisibilă potrivit normelor de drept comun. În instanța de validare, terțul poprit poate opune creditorului urmăritor toate excepțiile și mijloacele de apărare pe care le-ar putea opune debitorului, în măsura în care ele se întemeiază pe o cauză anterioară popririi.
Dacă din probele administrate rezultă că terțul poprit îi datorează sume de bani debitorului, instanța va da o hotărâre de validare a popririi, prin care îl va obliga pe terțul poprit să îi plătească creditorului, în limita creanței, suma datorată debitorului, iar, în caz contrar, va hotărî desființarea popririi.
În cauză, prin adresa nr.354/NC/2014/24-02-215 emisă de B. B. A. R., s-a solicitat apelantei, în calitate de angajator al debitorului P. N., înființarea popririi asupra 1/3 din venitul net lunar al acestuia, până la achitarea integrală.
Înscrisurile anexate probează că societatea angajatoare a primit adresa de înființare a popririi la data de 26-02-2015, corespondența fiind depusă la cutia poștală, procesul-verbal întocmit de agentul însărcinat cu înmânarea actelor de procedură fiind relevant în acest sens.
De asemenea, mai rezultă din înscrisuri că raportul de muncă încheiat între terțul poprit-apelant și debitor a încetat la data de 06-04-2015, prin decizia nr.23/06-04-2015.
În cauză, s-a solicitat apelantei să comunice ce venituri salariale au fost achitate debitorului după primirea adresei de înființare a popririi, însă s-a anexat la dosar doar o adeverință cu salariul obținut de acest debitor de la data angajării și până la data încetării raporturilor de muncă.
Această adeverință relevă că, ulterior comunicării adresei de înființare a popririi, i s-au achitat debitorului sumele de 205 lei - salariul pentru luna martie 2015, salariul pentru zilele lucrate din luna aprilie 2015-38 lei, la care se adaugă și salariul aferent lunii februarie 2015 ce se va reține că a fost achitat în luna martie 2015, în lipsa unui răspuns clar al apelantei în acest sens, deși a fost solicitat expres.
Prin urmare, sumele ce trebuiau virate către creditor sunt în sumă de 448 lei.
Primei instanțe nu i s-a comunicat de către niciuna dintre părți încetarea raporturilor de muncă între terțul poprit și debitor, cu toate că reclamantul B. B. A. R. cunoștea această împrejurare, condiții în care a obligat terțul poprit la plata către creditor a întregii sume datorată de către debitor, prin aplicarea dispozițiilor art.789 alin.4 Cod proc.civ.
Însă, în raport de înscrisurile depuse în apel, rezultă că validarea popririi se justifică numai pentru suma de 448 lei, menționată anterior.
Așa fiind, având în vedere considerentele expuse, Tribunalul va admite apelul promovat și va schimba în parte hotărârea atacată în sensul că se validează poprirea înființată prin adresa nr.354/NC/2014/24-02-2015 emisă de B. B. A. R. doar pentru suma de 448 lei.
În consecință, va fi obligat terțul poprit la plata către creditoare a sumei de 448 lei, sumă ce trebuia virată către acesta după primirea adresei de înființare a popririi, conform obligațiilor ce-i reveneau în acest sens, păstrându-se celelalte dispoziții ale hotărârii atacate.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul formulat de apelanta terț poprit ., cu sediul procesual ales la Cabinet av.F. A. în Tulcea, ., jud.Tulcea, împotriva sentinței civile nr.173/06.05.2015 pronunțată de Judecătoria Babadag, în contradictoriu cu intimata creditoare GLASRO H. L. prin mandatar . cu sediul în București, ..21, ., intimații debitori P. N. și P. A. G., ambii cu domiciliul în com.Zebil, . și intimatul reclamant B. B. A. R. cu sediul în Tulcea, ., ., parter, jud.Tulcea, având ca obiect validare poprire.
Schimbă în parte sent.civ.nr.173/06-05-2015 a Judecătoriei Babadag în sensul că validează poprirea înființată prin adresa nr.354/NC/2014/24-02-2015 emisă de B. B. A. R. doar pentru suma de 448 lei.
Obligă terțul poprit la plata către creditoare a sumei de 448 lei.
Păstrează celelalte dispoziții ale hotărârii atacate.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 27 Noiembrie 2015.
PREȘEDINTE,JUDECĂTOR,Grefier,
C. D. A. S. G. L. R.
Jud.fond AA
Red./tehnored.jud.CDA/14-12-2015
Gref.șed.LR/7 ex./.>
← Obligaţie de a face. Decizia nr. 1209/2015. Tribunalul TULCEA | Contestaţie la executare. Decizia nr. 1214/2015. Tribunalul... → |
---|