Fond funciar. Decizia nr. 1161/2013. Tribunalul VASLUI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1161/2013 pronunțată de Tribunalul VASLUI la data de 01-10-2013 în dosarul nr. 7046/333/2011
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL V.
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 1161/R/2013
Ședința publică de la 01 Octombrie 2013
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE A. A.
Judecător D. E. S.
Judecător V. A.
Grefier R. A.
S-a luat în examinare pronunțarea asupra cererii de recurs declarată de recurentul –reclamant I. V., cu domiciliul în V., ., ., ., în contradictoriu cu intimatele –pârâte C. L. MUNTENII DE JOS PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR, C. JUDEȚEANĂ V. PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR și R. Z. P. MANDATAR A. R. I., cu domiciliul în V., .. 417, ., jud. V., împotriva sentinței civile nr. 1254/12-03-2013 pronunțată de Judecătoria V., având ca obiect - fond funciar nulitate absolută titlu de proprietate.
La apelul nominal făcut în ședință publică la pronunțare au lipsit părțile.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care învederează faptul că procedura de citare este legal îndeplinită și că în termenul de amânare a pronunțării nu s-au depus concluzii scrise.
S-au verificat actele și lucrările de la dosar, după care;
Dezbaterile din prezenta cauză au avut loc în ședința publică din data de 24 septembrie 2013, fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta decizie civilă când, având nevoie de timp pentru a delibera, s-a amânat pronunțarea cauzei astăzi, 01 octombrie 2013, dându-se decizia de față;
INSTANȚA
Deliberând asupra recursului civil de față constată următoarele:
P. sentința civilă nr.1254/12.03.2013 a Judecătoriei V., a fost admisă excepția puterii lucrului judecat.
A fost respinsă acțiunea formulată de reclamantul I. V., în contradictoriu cu pârâtele R. ZOITA prin mandatar R. I., C. Județeană V. de stabilire a dreptului de proprietate asupra terenurilor și C. L. Muntenii de Jos de stabilire a dreptului de proprietate asupra terenurilor.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut următoarele:
Cu privire la excepția autorității de lucru judecat, invocată de pârâta C. L. Muntenii de Jos de stabilire a dreptului de proprietate asupra terenurilor prin întâmpinare, instanța de fond a reținut că este întemeiată, raportat următoarelor:
În doctrina și practica juridică s-a statuat că în esență, puterea de lucru judecat a unei hotărâri judecătorești semnifică faptul că o cerere nu poate fi judecată în mod definitiv decât o singură dată iar hotărârea este prezumată a exprima adevărul și nu trebuie să fie contrazisă de o altă hotărâre.
Așadar, noțiunea de „lucru judecat” al unei hotărâri judecătorești are două înțelesuri, respectiv: unul în sens strict, care semnifică autoritatea de lucru judecat, care face imposibilă judecarea unui nou litigiu între aceleași părți, pentru același obiect, cu aceeași cauză iar cel de-al doilea în sens larg, care semnifică puterea de lucru judecat (res judicata), care presupune că hotărârea beneficiază de o prezumție irefragabilă ca exprimă adevărul și că nu trebuie contrazisă de o altă hotărâre.
Astfel, “autoritatea de lucru judecat" și "puterea de lucru judecat" nu trebuie confundate. Autoritatea de lucru judecat este o parte a puterii de lucru judecat. Cu alte cuvinte, existența unei hotărâri judecătorești poate fi invocată în cadrul unui alt proces, cu autoritate de lucru judecat, atunci când se invocă exclusivitatea hotărârii, sau cu putere de lucru judecat, când se invocă obligativitatea sa, fără ca în cel de-al doilea proces să fie aceleași părți, să se discute același obiect și aceeași cauză. Cu alte cuvinte, pentru a se invoca obligativitatea unei hotărâri judecătorești irevocabile privind soluționarea unei probleme juridice nu este necesară existenta triplei identități de părți, cauză și obiect, ci este necesară doar probarea identității între problema soluționată irevocabil și problema dedusa judecații, neexistând posibilitatea de a se statua diferit.
In cauza de față, instanța a constatat că nu este îndeplinită condiția triplei identități față de litigiul care a făcut obiectul dosarului nr._ al Judecătoriei V., sub aspectul identității părților, întrucât în dosarul nr._ reclamantul nu a fost parte, ci doar intervenient accesoriu în favoarea reclamantilor, numiții Tighici. Asadar, nu exista autoritate de lucru judecat în prezenta cauză.
Insă, in ceea ce privește existența efectului „puterii de lucru judecat” în sensul larg al acestei noțiuni, respectiv existența unei hotărâri judecătorești care a dezlegat anterior în mod irevocabil aceeași problemă juridică, instanța a constatat că prin sentința civilă nr. 1902 din 29.05.2012 pronunțata în dosarul nr._ de Judecătoria V., instanța, analizând pe fond legalitatea emiterii titlului de proprietate nr._ din 08.09.2010 pe numele pârâtei R. Z. a constatat că acest act a fost eliberat conform prevederilor legale și în temeiul unei sentințe judecătorești nr. 2507 din 21.06.2010 și pe cale de consecință a respins acțiunea reclamanților Tighici. Reclamantul din cauza de față, I. V., a formulat cerere de intervenție în acel dosar, hotărârea instanței judecătorești fiindu-i astfel opozabilă. A mai reținut instanța că reclamanții din dosarul nr._ erau promitenții vânzători ai suprafeței de teren de 0,83 ha către reclamantul I. V. în temeiul antecontractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 990/2008.
Sentința civilă nr. 1902 din 29.05.2012 a rămas irevocabilă prin respingerea recursului reclamanților-recurenți, prin Decizia civila nr. 1182/R din 30.10.2012 a Tribunalului V. in dosarul_ .
A reținut că „excepția puterii lucrului judecat, care diferă de excepția autorității de lucru judecat, este o excepție de fond care a fost dezvoltată de doctrină pe baza principiului conform căruia „hotărârea este prezumată a exprima adevărul și nu trebuie contrazisă de o altă hotărâre. Ea este reglementata legal atât ca o prezumție legală (în temeiul art. 1200 pct. 4 din Vechiul Cod civil, în vigoare la data introducerii cererii de către reclamant și care se aplică și în cauza de față, potrivit art. 223 din Legea nr. 71/2011) cât și ca o excepție procesuală – prin art. 166 C.P.C. Conform acestui din urmă text legal, „excepția puterii lucrului judecat se poate ridica, de părți sau de judecător, chiar înaintea instanțelor de recurs”.
Instanța a constatat că reclamantul, prin cererea de chemare în judecată, tinde să lipsească de efectele lucrului judecat o hotărâre anterioară, prin care s-a stabilit irevocabil că titlul de proprietate nr._ din 08.09.2010 a fost emis pe numele pârâtei R. Z. în conformitate cu rigorile legii.
Dreptul de acces la justiție nu este unul absolut, el poate cunoaște limitări, decurgând din aplicarea altor principii.
S-a reținut că în speță, principiul autorității de lucru judecat, căruia i s-a dat eficiență, corespunde necesității de stabilitate juridică și ordine socială, fiind interzisă readucerea în fața instanțelor a chestiunii litigioase deja rezolvate.
Pentru aceste considerente, instanța a admis excepția puterii lucrului judecat și, pe cale de consecință, a respins acțiunea reclamantului.
Impotriva acestei sentinte a declarat recurs I. V. considerand sentinta instantei de fond nelegala si netemeinica.
In motivarea cererii de recurs se arata urmatoarele:
Instanta de fond a retinut in mod eronat ca in cauza a operat autoritatea de lucru judecat.Ar fi trebuit ca judecatorul sa treaca la analiza modalitatii de dobandire a terenului prin compararea actului doveditor al proprietatii prezentat de catre R. Zoita cu actul prezentat de catre recurrent,fiind necesar a se stabili care din cele doua acte este mai puternic,procedeu specific unei actiuni in revendicare.
P. preluarea celor retinute in sent. civ. nr.1902/2012 a Judecatoriei V., ramasa irevocabila prin dec. civ. nr.1182/2012 a Tribunalului V. i s-a incalcat recurentului dreptul de acces la o instanta.
Instanta de fond ar fi trebuit sa constate ca R. Zoita nu a vut niciodata teren in punctual Arie, iar terenul care i-a fost atribuit acesteia era, la data atribuirii, ocupat, fiind legal atribuit fratilor Tighici.La data atribuirii terenului si intocmirii titlului de proprietate pe numele R. Zoita suprafata de 0,30 ha teren atribuita acesteia figura in intravilanul localitatii,ori, R. Zoita, conform actelor dovedittoare prezentate, dovedea ca a avut teren in extravilan.
C. Locala de fond funciar Munteni de Jos a depus la dosar intampinare in care arata ca recursul formulat este nefondat.
Recurentul nu face dovada ca este titularul unui drept de proprietate dobandit in temeiul unui act translativ de proprietate asupra terenului revendicat si nici nu are un drept propriu la reconstituirea vreunei suprafete de teren pretins a fi atribuita pri actiunea in revendicare.
Recurentul nu poate beneficia de prezumtia bunei credinte intrucat a cunoscut ca terenul revendicat nu este proprietatea promitentilor-vanzatori iar un astfel de act, anulabil, produce efecte juridice numai intre partile care l-au incheiat, nefiind opozabil comisiilor de fond funciar ori intimatei R. Zoita.
Practica instantelor a statuat ca numai titlul de proprietate emis in mod legal poate fi invocat . revendicare ca temei al dobandirii dreptului de proprietate asupra terenului in litigiu pe cand antecontractul, o adeverinta de proprietate sau planuri parcelare nu constituie titluri de proprietate.
Planul parcelar si schita cadastrala prezentate de catre numitii Tighici recurentului nu au fost intocmite de catre C. Locala, nu poarta nici o semnatura a membrilor comisiei.
Analizand actele si lucrarile dosarului,hotararea recurata,prin prisma motivelor de recurs si a dispozitiilor legale aplicabile, tribunalul retine urmatoarele:
Solutia pronuntata de prima instanta este legala si temeinica,avand corespondent in probele administrate care au fost analizate in mod judicios de prima instanta, criticile aduse de catre recurent fiind nefondate.
Tribunalul va analiza doar criticile aduse hotararii instantei de fond cu privire la retinerea gresita a autoritatii de lucru judecat. Nu vor fi supuse analizei criticile aduse de recurent si apararile invocate de intimata ce tin de fondul cauzei deoarece prin sentinta civ. supusa controlului judiciar a fost admisa exceptia autoritatii de lucru judecat si ca urmare a admiterii acestei exceptii, a fost respinsa actiunea civila formulata de de reclamantul I. V. in contradictoriu cu parata R. Zoita, C. Locala Munteni de jos pentru aplicarea legii 18/1991 si C. Judeteana V..
Instanta de fond a retinut in mod corect ca prin sent. civ. nr.1902/2012 a Judecatoriei V. ramasa irevocabila prin dec. civ. nr. 1182/R//2012 a Tribunalului V. s-a analizat legalitatea emiterii titlului de proprietate nr._ din 8.09.2010 pe numele numitei R. Zoita.
Chiar daca recurentul a fost doar intervenient in dosarul in care s-a pronuntat sentinta mai sus aratata, in cauza de fata, exista identitate de obiect si cauza in raport de sent. sent. civ. nr.1902/2012 a Judecatoriei V. ramasa irevocabila prin dec. civ. nr. nr.1182/R//2012 a Tribunalului V..
Din analiza celor doua cereri de chemare in judecata rezulta ca dreptul subiectiv care poarta asupra obiectului sub aspect material este acela referitor la anularea aceluiasi tilu de proprietate.
Cu privire la cauza, ca si fundament al pretentiei deduse judecatii,instanta constata ca este aceeasi in sensul ca se intemeiaza pe de o parte pe nelegalitatea inscrierii in titlul de proprietate nr.1207/1995 a suprafetei de 0,30 ha teren in punctual C. Ses, deoarece nu au fost respectate vechile amplasamente iar, pe de alta part,e pe punerea in posesie asupra acestei suprafete de teren anterior, in punctual Arie.
In ambele actiuni s-au invocat aceleasi imprejurari de fapt si de drept, urmarindu-se aceeasi finalitate, respective aceea de a le reveni suprafata de teren in suprafata de 0,30 ha teren situate in punctual Arie pe motivul eliberarii nelegale a titlului de proprietate nr.1207/2005.
Asa fiind, Tribunalul constata ca recursul formulat este nefondat, urmand sa fie respins.
In baza art.312 Cd.pr. civ. instanta va mentine sentinta instantei de fond.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de I. V. împotriva sentinței civile nr. 1254/2013 a Judecătoriei V., pe care o menține.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică azi, 01 octombrie 2013
Președinte, A. A. | Judecător, D. E. S. | Judecător, V. A. |
Grefier, R. A. |
Red: A.A./07.10.2013
Tehnored: R.A./08.10.2013
2ex./08.10.2013
Judecătoria V.: judecător O. C..
| ← Actiune in raspundere delictuala. Decizia nr. 9/2013. Tribunalul... | Fond funciar. Decizia nr. 945/2013. Tribunalul VASLUI → |
|---|
