Plângere contravenţională. Decizia nr. 616/2013. Tribunalul VASLUI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 616/2013 pronunțată de Tribunalul VASLUI la data de 29-04-2013 în dosarul nr. 7851/333/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL V.
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 616/R/2013
Ședința publică de la 29 Aprilie 2013
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE R.-N. O.
Judecător D. E. S.
Judecător A. C.
Grefier M.-L. M. F.
pe rol judecarea recursului civil privind pe recurent ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE A MUN. V. și pe intimat . împotriva sentinței civile nr.542 din 06.02.2013 a Judecătoriei V., având ca obiect-plângere contraventională.
La apelul nominal făcut în ședința publică, au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează faptul că recursul a fost declarat și motivat în termenul prevăzut de lege, cauza se află la primul termen de judecată; nu s-a depus întâmpinare; se solicită judecarea cauzei și în lipsă.
S-au verificat actele și lucrările de la dosar, după care:
Având în vedere că se solicită judecarea cauzei și în lipsă, instanța constată cauza în stare de judecată și trece la dezbateri, după care le declară închise, lăsând cauza în pronunțare.
Ulterior deliberării;
INSTANȚA
Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.542 din 6 febr.2013 Judecătoria V. a respins ca neîntemeiată excepția tardivității plângerii invocată de intimată prin întâmpinare.
A respins ca neîntemeiată excepția prescrierii executării sancțiunii amenzii contravenționale invocată de petentă.
A admis în parte plângerea contravențională formulată de petenta .., cu sediul în ., jud. V., cu sediul procesual ales în V., ., nr. 70, .. V., în contradictoriu cu intimata Administrația Finanțelor Publice V., cu sediul în V., jud. V., împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției ./2012 nr._/06.11.2012
A înlocuit sancțiunea amenzii contravenționale în cuantum de 5.000 lei cu avertismentul.
A menținut celelalte dispoziții ale procesului-verbal de constatare a contravenției ./2012 nr._/06.11.2012.
Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a reținut următoarele:
La data de 06.11.2012 a fost încheiat procesul-verbal de contravenție ./2012 nr._ prin care s-a constatat că la termenul din data de 25.09.2012 petenta nu și-a respectat obligația de declarare a impozitelor, taxelor și contribuțiilor, respectiv declarația 300 și 112 pentru luna august 2012, faptă prevăzută de art. 219 alin. 1 lit. b din O.G. nr. 92/2003, fiind sancționată cu amendă în cuantum de 5.000 lei.
Cu privire la excepția tardivității plângerii invocată de intimată prin întâmpinare și pe care instanța o va analiza cu prioritate în temeiul art. 137 alin. 1 Cod procedură civilă.
Potrivit art. 31 alin. 1 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției și de aplicare a sancțiunii se poate face plângere în termen de 15 zile de la data înmânării sau comunicării acestuia. Conform art. 27 din OG 2/2001, comunicarea procesului-verbal și a înștiințării de plată se face prin poștă, cu aviz de primire, sau prin afișare la domiciliul sau la sediul contravenientului.
Dovada comunicării (fila 16) atestă că procesul-verbal a fost comunicat la data de 09.11.2012. Termenul de 15 zile urmează a fi calculat conform dispozițiilor art. 101 alin. 1 Cod procedură civilă pe zile libere. Aceasta înseamnă că termenul de decădere de 15 zile instituit de ordonanță s-ar fi împlinit la data de 25.11.2012, însă întrucât era duminică, potrivit art. 101 alin. 5 Cod procedură civilă, termenul s-a prelungit până pe 26.11.2012 - ultima zi în care putea fi formulată plângere. Instanța constată că plângerea a fost trimisă recomandat prin serviciul poștal, cu 26.11.2012 data poștei. Rezultă că raportat la dispozițiile art. 104 Cod procedură civilă plângerea contravențională formulată de către petent nu este tardivă.
În consecință, în baza art. 34 alin. 1 raportat la art. 31 alin. 1 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, instanța a respins excepția tardivității plângerii ca neîntemeiată.
Cu privire la excepția prescrierii executării sancțiunii amenzii contravenționale invocată de petentă, art. 14 alin. 1 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 prevede că executarea sancțiunii amenzii contravenționale se prescrie dacă procesul-verbal de constatare a contravenției nu a fost comunicat contravenientului în termen de o lună de la data aplicării sancțiunii. Dovada comunicării (fila 16) atestă că procesul-verbal a fost comunicat la data de 09.11.2012 administratorului petentei (P. M.).
Petenta nu a dovedit faptul că procesul-verbal a fost încheiat anterior datei înscrise pe act, respectiv 06.11.2012, dată care se prezumă a fi cea adevărată până la înscrierea în fals.
Instanța a constatat că procesul-verbal a fost încheiat chiar în ziua în care petenta și-a îndeplinit obligația la care face referire înscrisul. Se poate prezuma din aceste circumstanțe că abia la acest moment intimata a constatat săvârșirea faptei. În consecință, instanța a respins excepția prescrierii executării sancțiunii amenzii contravenționale ca neîntemeiată.
În ceea ce privește legalitatea, raportat la condițiile prevăzute sub sancțiunea nulității de art. 17 din ordonanță care reglementează în mod limitativ cazurile în care procesul verbal este lovit de nulitate absolută conform Deciziei nr. 22/19.03.2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, instanța constată că procesul verbal este legal întocmit.
În ceea ce privește temeinicia procesului-verbal, acesta se bucură de o prezumție relativă de veridicitate în privința faptelor constatate în mod nemijlocit de agenții constatatori. Revine petentei sarcina de a răsturna această prezumție.
Potrivit art. 219 alin. 1 lit. b constituie contravenție neîndeplinirea la termen a obligațiilor de declarare prevăzute de lege, a bunurilor și veniturilor impozabile sau, după caz, a impozitelor, taxelor, contribuțiilor și a altor sume, precum și orice informații în legătură cu impozitele, taxele, contribuțiile, bunurile și veniturile impozabile, dacă legea prevede declararea acestora și se sancționează, potrivit alin. 2 lit. d cu amendă de la 1.000 lei la 5.000 lei, pentru persoanele juridice.
Din înscrisurile depuse la dosar rezultă că într-adevăr petenta nu și-a îndeplinit la termen această obligație, procesul verbal fiind temeinic. Cu toate acestea, instanța a constatat că, așa cum rezultă și din întâmpinarea depusă la dosar, declarațiile au fost depuse ulterior – la data de 06.11.2012, dar înainte ca petentă să aibă cunoștință de existența sancțiunii și, cel mai probabil, înainte de constatarea contravenției.
În temeiul art. 34 alin. 1 raportat la art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001, instanța a analizat dacă aceasta este proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținând seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal.
Având în vedere scopul legii contravenționale, dat fiind faptul că pericolul social al faptei a fost înlăturat din propria inițiativă a petentei, înainte ca societatea să fie sancționată sau să fi avut cunoștință de o astfel de sancțiune, instanța a apreciat că se impune înlocuirea sancțiunii amenzii contravenționale în cuantum de 5.000 lei cu avertismentul.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs agentul constatator, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Pentru a pronunța soluția de admitere a plângerii, prima instanța a analizat daca amenda aplicata este proporționala cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, tinand seama de împrejurarile in care a fost săvârșita fapta, de modul si mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsa, precum si de circumstanțele personale ale contravenientului si de celelalte date înscrise in procesul verbal.
Din aceste considerente, instanța având in vedere scopul legii contravenționale, dat fiind faptul ca pericolul social al faptei a fost inlaturat din propria inițiativa a petentei, inainte ca societatea sa fie sancționată sau sa fi avut cunoștința de o astfel de sancțiune, instanța a apreciat ca se impune înlocuirea amenzii contravenționale in cuantum de 5.000 lei cu avertismentul.
Prima instanța nu a avut în vedere la aplicarea sancțiunii avertismentului faptul că petenta a depus DECONTUL PRIVIND TAXA PE VALOAREA ADĂUGATA pe luna 08/2012 la data de 06.11.2012
In drept, invocă dispozițiile art. 304 pct. 9 si art. 304 ind. 1 Cod proc. civ.
Recursul este întemeiat.
Petenta a fost sancționată contravențional cu amendă în cuantum de 5.000 lei pentru faptul că nu și-a respectat obligația de declarare a impozitelor, taxelor și contribuțiilor, respectiv declarația 300 și 112 pentru luna august 2012, faptă prevăzută de art. 219 alin. 1 lit. b din O.G. nr. 92/2003.
Instanța de fond investită cu soluționarea plângerii, a concluzionat în raport de criteriile de individualizare enumerate de art. 21 alin. 3 din OG nr. 2/2001, în concret, în raport de împrejurarea că pericolul social al faptei a fost înlăturat din propria inițiativă a petentei, înainte ca societatea să fie sancționată sau să fi avut cunoștință de o astfel de sancțiune, că se impune înlocuirea amenzii cu avertisment, concluzie care este însî greșită.
La stabilirea sancțiunii contravenționale agentul constatator trebuie să aibă în vedere ca aceasta să-și atingă scopul educativ-preventiv, ținând cont de toate criteriile de individualizare prevăzute de lege, printre acestea regăsindu-se și cele legate de conținutul concret al faptei, urmarea produsă sau care s-ar fi putut produce și de circumstanțele personale ale contravenientului. Or, în cauză petenta care are obligația să cunoască scadența de plată a obligațiilor fiscale, a înregistrat o întîrziere la plata acestora de trei luni și nu este la prima abatere în acest sens ,manifestând perseverență contravențională în materie fiscală, așa cum rezultă din actele depuse în recurs.
Raportat la aceste criterii în mod netemeinic prima instanță a admis în parte plângerea dispunând înlocuirea sancțiunea amenzii contravenționale în cuantum de 5.000 lei cu sancțiunea avertismentului, mai ales că petenta nu este la prima abatere de acest gen.
Pentru aceste motive, tribunalul în baza art. 312 C.pr.civilă va admite recursul declarat de de A.F.P.V. împotriva sentinței civile nr.542 din 06.02.2013 pronunțată de Judecătoria V., pe care o va modifică în parte, în sensul respingerii plângerii contravenționale formulată de petenta ., cu sediul în ..V., împotriva procesului-verbal de contravenție ./2012 nr._/06.11.2012.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de A.F.P.V. împotriva sentinței civile nr.542 din 06.02.2013 pronunțată de Judecătoria V., pe care o modifică în parte, în sensul că:
Respinge plângerea contravențională formulată de petenta ., cu sediul în ..V., împotriva procesului-verbal de contravenție ./2012 nr._/06.11.2012, pe care îl menține.
Menține soluția cu privire la excepții.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică de la 29 aprilie 2013.
Ptr.Președinte, R.-N. O. aflat la seminar Președinte, D.E.S- | Judecător, D. E. S. | Ptr.Judecător, A. C. aflat în c.o. Președinte, D.E.S. |
Grefier, M.-L. M. F. |
Red./teh.red.E.D.S.-29.05.2013
Teh.red.M.M.F.-05.06.2013
2 ex./ 05.06.2013
Jud.fond: A.-C.C.
| ← Constatare nulitate act juridic. Decizia nr. 97/2013. Tribunalul... | Anulare act. Decizia nr. 1248/2013. Tribunalul VASLUI → |
|---|
