Plângere contravenţională. Decizia nr. 886/2013. Tribunalul VASLUI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 886/2013 pronunțată de Tribunalul VASLUI la data de 17-06-2013 în dosarul nr. 6666/333/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL V.
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 886/R/2013
Ședința publică de la 17 Iunie 2013
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE G. F.
Judecător L.-M. B.
Judecător E. S.
Grefier T. B.
Pe rol se află judecarea cererii de recurs formulată de recurentul G. N. domiciliat în mun. A., ..1, . A. în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliție al județului V. cu sediul în mun. V., ..1, jud.V. împotriva sentinței civile nr. 1144/2013 din data de 06.03.2013 pronunțată de Judecătoria V. în dosarul civil nr._ având ca obiect plângere contravențională.
La apelul nominal făcut în ședință publică s-a constatat că lipsesc părțile în proces.
S-a făcut referatul cauzei, grefierul de ședință arătând că procedura de citare este legal îndeplinită, cauza se află la primul termen de judecată, recursul este declarat și motivat în termen legal, prin cererea înregistrată la dosarul cauzei la 14.06.2013 prin serviciul registratură, intimatul IPJ V. a solicitat judecarea cauzei în lipsă, respingerea recursului formulat de recurentul G. N. și menținerea ca legală și temeinică a hotărârii instanței de fond.
S-au verificat actele și lucrările dosarului, după care, având în vedere lipsa la termen a părților legal citate precum și faptul că s-a solicitat judecarea cauzei și în lipsă, în baza probatoriului administrat, instanța se consideră lămurită, constată cauza în stare de judecată, și rămâne în pronunțare.
Ulterior, conform prevederilor art. 246 Cod pr.civilă, s-a trecut la deliberare, când;
INSTANȚA
Deliberând asupra recursului declarat, constată următoarele;
Prin sentința civilă nr.1144/2013 din data de 06.03.2013 pronunțată în dosarul civil nr._, Judecătoria V. a respins plângerea formulată de petentul G. N. împotriva procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._, întocmit la data de 01.10.2012, întocmit de intimata I.P.J V., pe care îl menține ca fiind legal și temeinic.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele, Prin plângerea promovata pe rolul Judecătoriei V. si înregistrată cu nr._, petentul G. N. a solicitat, în contradictoriu cu intimatul I.P.J. V., anularea procesului verbal de constatare a contravenției . nr._, întocmit la data de 01.10.2012 de I.P.J. V., ca nelegal si neîntemeiat și exonerarea de plata amenzii contravenționale aplicate.
Petentul a criticat pentru nelegalitate procesul verbal contestat, motivând că au fost încălcate dispozițiile art. 16 alin.1 din O.G nr.2/2001 referitoare la obligația înscrierii în cuprinsul procesului verbal a seriei si tipului de radar precum și . de înregistrare.
Petentul a criticat pentru netemeinicie procesul verbal contravențional menționând că nu se face vinovat de săvârșirea faptei contravenționale reținută în sarcina sa.
Petentul nu a motivat în drept plângerea contravențională formulată.
În dovedirea aspectelor de fapt relevate in cuprinsul plângerii, a depus la dosar procesul verbal de contravenție . nr._, întocmit la data de 01.10.2012 de I.P.J. V..
Intimata I.P.J V. – Serviciul Rutier legal citată a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată, apreciind că fapta reținută in cuprinsul procesului verbal contestat a fost comisă de către contravenientul G. N., astfel cum se reține în cuprinsul procesului verbal contestat.
In dovedirea împrejurărilor evocate in cuprinsul întâmpinării, intimata a atașat actului procesual menționat în original procesul verbal . nr._, întocmit la data de 01.10.2012 de I.P.J. V., un set de patru planșe foto, Buletinul de verificare metrologică nr._ din data de 05.04.2012.
Analizând actele si lucrările dosarului, instanța a constatat si retinut ca:
Instanța a constatat că din punct de vedere formal, procesul verbal de contravenție a fost încheiat cu respectarea condițiilor impuse sub sancțiunea nulității de art.17 din O.G. nr. 2/2001.
Cât privește criticile de nelegalitate ale procesului verbal contravențional referitoare la obligația înscrierii în cuprinsul procesului verbal a a seriei si tipului de radar precum și . de înregistrare, instanța a aratat faptul că, dispozițiile legale a căror încălcare se invocă, au un caracter relativ, fiind de natură să atragă sancțiunea nulității relative în condițiile prevăzute de dispozițiile art. 105 Cod pr. civ.
Astfel, sancțiunea anulării procesului verbal intervine în cazul constatării încălcării dispozițiilor prev. de art. 16 din O.G nr.2/2001, cu condiția dovedirii unei vătămări ce nu pateu fi înlăturată decât prin anularea actului.
Simpla invocare a acestor prevederi legale, în lipsa dovedirii unei vătămări nu este suficientă pentru a se dispune anularea actului.
Or, în cauză, instanța a constatat că o atare vătămare nu a fost probată de către petent.
Asupra temeiniciei procesului verbal contestat instanța a retinut că, prin procesul verbal contravențional . nr._, întocmit la data de 01.10.2012, petentul G. N. a fost sancționat conform art. 108 alin.1, lit.b, pct.2 din OUG 195/2002 R constând în aceea că la data de 01.10.2012, ora 11.10, a condus autoturismul cu număr de înmatriculare_, PE DN 24, în localitatea Băcăoani, jud. V., cu viteza de 80 km/h, fapta fiind înregistrată cu aparatul radar instalat pe auto_ .
Potrivit art. 100 alin.2 din O.U.G 195?2002R ,, Amenda contravențională prevăzută la alin.(1) se aplică și conducătorului de autovehicul sau tramvai care săvârșește o faptă pentru care se aplica 3 puncte de penalizare, conform art.108 alin.(1) lit.b).
Conform art. 121 din Regulamentul de aplicare a O.U.G nr. 195/2002R si art. 108 alin.1lit b, pct.2 din O.U.G nr. 195/2002 R ,conducătorii auto sunt obligați sa respecte viteza maxima admisa pe sectorul de drum pe care circula si pentru categoria din care face parte vehiculul condus, precum si cea impusa prin mijloacele de semnalizare in caz contrar fapta constituie contravenție si se sancționează cu amenda prevăzuta la clasa a II-a de sancțiuni și 3 puncte penalizare printre altele, depășirea cu 21-30 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv pentru categoria din care face parte autovehiculul condus, constatată, potrivit legii, cu mijloace tehnice omologate și verificate metrologic.
Dispozițiile art.49 alin.1 din O.U.G nr.195/2002 R prevăd :,, Limita maxima de viteza in localității este de 50 km/h,,.
Se reține că abaterile săvârșite de către petent au fost filmate de aparatul radar ce se afla montat pe autoturismul politiei rutiere Dacia L. nr._, iar din succesiunea planșelor foto (f.22,23), rezultă fără echivoc, că autoturismul condus de petent cu nr. de înmatriculare_ ,, circula din sens opus, la momentul T 11:10:49, cu viteza de 80 km/h.
Potrivit Buletinului de verificare metrologică nr._ din data de 05.04.2012, ora 10:55,, se retine că cinemometrul de tip radar ce se afla montat pe autoturismul politiei rutiere Dacia L. nr._ a fost verificat metrologic, rezultatul verificării fiind ,,admis, valabilitatea verificării fiind de un an (f.20).
Analizând ansamblul probator administrat în cauză, instanța a reținut că petentul G. N. la data de 01.10.2012, în jurul orei 11,10, a condus autoturismul cu număr de înmatriculare_, în localitatea Băcăoani, jud. V., cu viteza de 80 km/h, fapta fiind înregistrată cu aparatul radar instalat pe auto_, verificat metrologic, apărarea invocată de către petent în sensul că nu a circulat cu viteza reținută în cuprinsul procesului verbal contravențional, nefiind dovedită prin probe obiective, de natură să înlăture prezumția de veridicitate a aspectelor de fapt reținute în cuprinsul procesului verbal contestat.
Potrivit art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2 /2001 privind regimul juridic al contravențiilor :„(3) Sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul – verbal.”
Potrivit art. 7 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor:
„(1) Avertismentul constă în atenționarea verbală sau scrisă a contravenientului asupra pericolului social al faptei săvârșite, însoțită de recomandarea de a respecta dispozițiile legale.
(2) Avertismentul se aplică în cazul in care fapta este de gravitate redusă.
(3) Avertismentul se poate aplica și în cazul in care actul normativ de stabilire și sancționare a contravenției nu prevede aceasta sancțiune.
Ca si natură, avertismentul reprezintă o sancțiune pur morală ce se aplică în cazul contravențiilor ce prezintă un grad de pericol social redus, instanța putând dispune înlocuirea sancțiunii amenzii contravenționale cu cea a avertismentului pentru plângerea contravenționala prin care se invoca netemeinicia aplicării sancțiunii amenzii contravenționale.
Ori, analizând în concret fapta contravențională reținută în sarcina petentului, având în vedere valoarea socială ocrotită de norma juridică încălcată, urmările ce a fi putut fi produse ca urmare a nerespectării vitezei legale în localitate, instanța a apreciat că sancțiunea amenzii contravenționale în cuantumul minim prevăzut de dispozițiile legale este proporțională cu gravitatea faptei, sancțiunea avertismentului fiind insuficientă pentru îndreptarea petentului.
Pentru aceste considerente, instanța a respins plângerea contravenționala formulată de către petentul G. N., în contradictoriu cu intimatul I.P.J. V. pentru anularea procesului verbal de constatare a contravenției . nr._, întocmit la data de 01.10.2012, ca neîntemeiată.
Împotriva acestei soluții a declarat recurs petentu G. N., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, cu motivarea că, ăn mod greșit prima instanță a respins plângerea contravențională întrucât în cauză există mai multe inadvertențe, respectiv diferența de oră între cea înregistrată de aparatul radar și cea reținută în procesul verbal ca fiind săvârșită fapta, că faptei i s-a dat o încadrare juridică greșită, că nu s-qa indicat locul săvârșirii faptei și că există dubii în privința faptei, care ar trebui să-i profite petentului.
Intimatul IPJ V. a solicitat respingerea recursului.
În recurs nu s-au administrat probe noi.
Examinând actele și lucrările dosarului prin prisma motivelor de recurs invocate, cât și din oficiu, conform dispozițiilor art. 304 ind.1 Cod pr.civilă, Tribunalul apreciază că recursul este neînemeiat pentru următoasrele considerente.
Prin procesul verbal de contravenție . nr._, încheiat la data de 01.10.2012, petentul G. N. a fost sancționat cu amendă pentru săvârșirea contravenției prevăzută de art. 108 alin.1 lit. b pct.2 din OUG nr.195/2002.
Sub aspectul legalității procesului-verbal, se constată că prima instanță a reținut, în mod corect, că procesul verbal de contravenție a fost întocmit în mod legal, agentul constatator consemnând toate elementele indicate de dispozițiile art. 17 alin.1 din O.G. 2/2001, care atrag nulitatea absolută expresă a actului.
Sub aspectul temeiniciei procesului-verbal, Tribunalul reține că în mod corect s-a reținut de către instanța de fond săvârșirea contravenției prevăzute de art. 108 alin.1 lit. b pct.2 din OUG nr.195/2002.
S-a reținut că la data de 1 octombrie 2012 ora 11,10, petentul a condus autoturismul_ în localitatea Băcăoani cu viteza de 60 km/h,fapta fiind înregistrată cu aparatul radar instalat pe auto_ .
Fapta există și a fost săvârșită cu vinovăție de petent.
Din planșele foto rezultă că petentul a condus în localitatea autoturismul cu viteza de 80 km/h.
Aparatul radar care a măsurat viteza a fost verificat metrologic.
Diferența de oră între ora săvârșirii faptei și cea trecută în actul constatator se explică prin aceea că agentul de poliție a consemnat ora la care el a încheiat actul constatator.
Și dacă ar exista vreo inadvertență, aceasta s-ar datora unei greșeli omenești.
Nu se poate aplica principiul in dubio pro reo, pentru că nu există dubii în cauză, ci doar certitudini.
Petentul nu a reușit să facă dovada unei alte situații de fapt decât cea reținută prin actul constatator, astfel că prezumția de temeinicie nu a fost răsturnată.
Susținerile petentului nu se rezultă decât la simpla afirmație fără suport probator.
Pentru aceste considerente, în temeiul art. 312 Cod pr.civilă, instanța va respinge, neîntemeiat, recursul declarat de petentul G. N. împotriva sentinței civile nr.1144 din 6.03.2013 pronunțată de Judecătoria V., pe care o va menține.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca neîntemeiat, recursul declarat de petentul G. N. împotriva sentinței civile nr.1144 din 6.03.2013 pronunțată de Judecătoria V., pe care o menține.
IEREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică de la 17 Iunie 2013.
Președinte, G. F. | Judecător, L.-M. B. | Judecător, E. S. |
Grefier, T. B. |
Redactat-S.E.
Tehnoredactat-T.B.
Ex. 2-27 Iunie 2013
Judecătoria V.-judecător fond:D. E. M.
| ← Pretenţii. Decizia nr. 419/2013. Tribunalul VASLUI | Contestaţie la executare. Decizia nr. 341/2013. Tribunalul VASLUI → |
|---|
