Cerere de valoare redusă. Decizia nr. 120/2014. Tribunalul VASLUI
Comentarii |
|
Decizia nr. 120/2014 pronunțată de Tribunalul VASLUI la data de 12-02-2014 în dosarul nr. 4083/333/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL V.
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIECIVILĂ Nr. 120/A/2014
Ședința publică de la 12 Februarie 2014
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE A. I. Z.
Judecător D. M. M.
Grefier E. G.
Pe rol se află pronunțarea cererii de apel formulată de apelanta – reclamantă S.C. TERMICA V. S.A., cu sediul în V., ., .. V., prin ESTCONSULT I.P.U.R.L. cu sediul în Huși, ..32, jud. V., în contradictoriu cu intimatul – pârât G. C., domiciliat în V., ., ., împotriva sentinței civile nr. 84/C/28.08.2013 pronunțată de Judecătoria V. în dosarul nr._, având ca obiect cerere de valoare redusă.
La apelul nominal făcut în ședința publică la pronunțare au lipsit părțile.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier arătându-se că procedura este legal îndeplinită.
Dezbaterile în prezenta cauză au avut loc în ședința publică de la 5 februarie 2014, susținerile părților fiind consemnate în încheierea din acea zi și care face parte integrantă din prezenta decizie. Din lipsă de timp pentru deliberare s-a amânat pronunțarea pentru astăzi, 12 februarie 2014, când s-a dat soluția de față.
INSTANȚA
Deliberând asupra apelului declarat, constată următoarele:
Prin Sentința civilă nr. 84/C/28.08.2013 Judecătoria V. a respins cererea reclamantei . în contradictoriu cu pârâtul G. C..
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut următoarele:
Prin HCL a Municipiului V. nr. 76/2005 a fost aprobată predarea de către asociațiile de proprietari a situațiilor centralizatoare privind datoriile pe apartamente către furnizorul de energie termică pentru încălzire și prepararea apei calde de consum S.C. TERMICA V. S.A.
Între părțile din cauza de față nu s-a încheiat un contract de furnizare a energiei termice care să stabilească drepturile și obligațiile acestora.
Reclamanta a depus la dosar un angajament de plată cu care să dovedească recunoașterea obligației de plată de către pârât, dar la o analiză mai atentă a acestuia, instanța a observat că pârâtul nu a semnat acest înscris, semnătura existentă aparținând numitei G. D.. Mai mult decât atât, din 2008 reclamanta a încheiat cu G. L. contract de facturare a energiei termice la același apartament din V. L., ., .> Evidențele contabile sau informatice depuse de reclamantă sunt acte unilaterale care nu pot fi opuse pârâtului.
Pe cale de consecință, instanța a reținut că nu există dovezi cu privire la raporturile juridice dintre părți, din care să se fi născut vreo obligație de plată pentru pârât.
Pentru aceste motive acțiunea reclamantei a fost respinsă.
Împotriva acestei hotărâri a formulat apel.S.C. TERMICA V. S.A., arătând că o consideră nelegala pentru următoarele motive:
La cererea creditoarei S.C. TERMICA V. S.A. a preluat cu protocol proces-verbal de la asociația de locatari/proprietari in conformitate cu H.C.L 76/2005, debitele acumulate de debitori la acea data. cu acumulare debite după preluare, conform fișei contabile.
Instanța de judecata a respins solicitarea sa motivând ca între reclamant și pârât nu ar exista un contract care sa stabilească drepturile si obligațiile acestora, dar in realitate, exista dovezi cu privire la raporturile juridice astfel:
-s-a incheiat angajament de plata nr.61 71 din 0.06.2006 pe numele Gugles D. si C. recunoscând debitul acumulat la acea data, ambii fiind locatari ai imobilului in calitate de sot/sotie, contribuind la acumularea debitului.
-s-a incheiat un contract-conventie semnat de fiica debitorilor fiind considerata in mod legal colocatar beneficiind de servicii, locuind permanent la aceeași adresă.
În considerarea celor anterior enunțate, S.C. TERMICA V. S.A., in calitate de creditor nu poate fi îngrădit in drepturile sale de a i se elibera o hotărâre in care sa cuprindă o sentința civila pentru recuperarea debitului.
In drept, art. 1270.1 272,1170.1164, 1516.1530 din Codul Civil precum si pe art. 1 025-1032 din NCPC.
Analizând actele și lucrările dosarului, hotărârea apelată prin prisma motivelor de apel și a dispozițiilor legale aplicabile, instanța de control judiciar constată că apelul este neîntemeiat pentru următoarele considerente:
Dovada raporturilor contractuale dintre apelanta-reclamantă și intimatul-pârât G. C., deși a fost invocată ca și motiv de apel, nu a fost făcută în cauză, nici în fața primei instanțe, nici în fața instanței de control judiciar.
Persoana chemată în judecată trebuie să fie titulara obligației de plată, respectiv a raportului juridic dedus judecății.
Angajamentul de plată nr.6171/10.06.2006, deși îi menționează ca titulari ai obligației de a plăti suma indicată pe G. D. și G. C., este semnat doar de cea dintâi persoană, fără a rezulta și, mai ales, fără a se face vreo dovadă că aceștia ar fi soț și soție, pentru a fi incidente dispozițiile art.32 lit.c) din Codul familiei - aplicabil în cauză pentru datoriile acumulate până la data de 01.10.2011 – și art.351 din Noul cod civil pentru datoriile acumulate ulterior. Potrivit art.32 lit.c) din Codul familiei și art.351 din Noul Cod civil, soții răspund cu bunurile comune pentru obligațiile contractate de fiecare dintre soți pentru împlinirea nevoilor obișnuite ale căsniciei. Serviciile prestate de creditoare intră în categoria nevoilor obișnuite ale căsătoriei și atrag obligația solidară a soților în a le achita.
Cu toate acestea, în fața primei instanțe nu s-a invocat calitatea de soți a persoanelor menționate în Angajamentul de plată și nici nu au fost invocate dispozițiile legale care ar fi putut atrage răspunderea unuia dintre aceștia pentru obligațiile asumate de celălalt.
Deși invocată în apel această împrejurare, apelanta reclamantă nu a produs nicio dovadă în acest sens, așa cum îi revenea obligația conform art.249 Cod procedură civilă: „cel care face o susținere în cursul procesului trebuie să o dovedească, în afară de cazurile anume prevăzute de lege”. Pe de altă parte, față de procedura desfășurată în fața primei instanțe, trebuie menționat că potrivit art.254 alin.(6) Cod procedură civilă, „(…) părțile nu pot invoca în căile de atac omisiunea instanței de a ordona din oficiu probe pe care ele nu le-au propus și administrat în condițiile legii”.
În ceea ce privește contractul-convenție încheiat la data de 31.10.2008, cu numita G. L., despre care apelanta-reclamantă susține că ar fi fiica intimatului-pârât, acesta nu poate constitui fundament juridic pentru a se dispune obligarea părintelui la plata obligațiilor fiicei, neexistând nicio dispoziție legală în acest sens, spre deosebire de situația soților. Împrejurarea că ar locui în același apartament nu este de natură a crea obligații de plată în sarcina altei persoane.
Și aceasta pentru că, în speță, este vorba de o răspundere civilă contractuală, debitor putând fi așadar doar partea contractantă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat apelul formulat de apelanta-reclamantă S.C. TERMICA V. S.A., prin administrator judiciar EST CONSULT IPURL HUȘI, cu sediul în Huși, ..32, jud.V., împotriva Sentinței civile nr. 84/C/28.08.2013 pronunțată de Judecătoria V., în dosarul nr._, pe care o menține.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 12.02.2014
Președinte, A. I. Z. | Judecător, D. M. M. | |
Grefier, E. G. |
Red. Z.A.I./10.03.2014
Tehnored. Z.A.I./E.G.
4 ex./
Judec. Fond. P. C.
.>
← Contestaţie la executare. Decizia nr. 907/2014. Tribunalul VASLUI | Plângere contravenţională. Decizia nr. 356/2014. Tribunalul... → |
---|