Partaj judiciar. Decizia nr. 663/2014. Tribunalul VASLUI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 663/2014 pronunțată de Tribunalul VASLUI la data de 03-09-2014 în dosarul nr. 4359/333/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL V.
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE CIVILĂ Nr. 663/A/2014
Ședința publică de la 03 Septembrie 2014
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE A. I. Z.
Judecător D. M. M.
Grefier E. G.
Pe rol se află judecarea cererii de apel formulată de apelanta – reclamantă S. M., domiciliată în Săvinești, ., ., jud. N., în contradictoriu cu intimații - pârâți L. (fostă B.) Doinița – moștenitoare a defunctei B. A., domiciliată în ., județul V., P. M., domiciliat în Piatra N., ., ., ., A. P., domiciliat în B., ., jud. Bacău, A. N., domiciliat în B., ., jud. Bacău, A. N.-L., domiciliat în mun. Bacău, ., ., jud. Bacău, împotriva sentinței civile nr. 3539/04.11.2013 pronunțată de Judecătoria V. în dosarul nr._ , având ca obiect partaj judiciar.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă apelanta S. M., asistată de av. B. M., intimatul P. M., lipsind ceilalți intimați.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează următoarele: procedura de citare nu este legal îndeplinită intimatul A. N. întrucât citația a fost restituită cu mențiunea „destinatar mutat”; cauza se află la al treilea termen de judecată; în data de 11.06.2014, apelanta a depus precizări; nu se solicită judecarea cauzei și în lipsă.
Av. B. M. arată că doar intimatul A. N.- L. trebuia citat în cauză, fiind una și aceeași persoană cu A. N.. Acesta este plecat în Italia, nu cunoaște adresa la care locuiește și de aceea a depus la dosar dovada citării acestuia prin publicitate.
S-au verificat actele dosarului, când instanța constată că intimată în cauză este doar A. N. – L., din eroare fiind citat și numitul A. N., motiv pentru care apreciază procedura de citare a acestuia fiind legal îndeplinită. Acordă cuvântul părților pentru a arăta dacă formulează alte cereri.
Av. B. M., pentru apelanta S. M. și intimatul P. M. nu formulează cereri.
In în temeiul dispozițiilor art. 392 Cod procedură civilă instanța deschide dezbaterile asupra fondului cauzei și dă cuvântul părților prezente, pe cererea de apel.
Av. B. M., având cuvântul pentru apelanta S. M., precizează că aceasta a formulat apel împotriva sentinței civile nr. 3539/2013 pentru că instanța de fond în mod greșit a admis excepția lipsei capacității procesuale de folosința a pârâtului A. D. si excepția lipsei coparticipării procesuale obligatoriii, fără a preciza in dispozitiv ce coparticipare procesuala-activa sau pasiva și a respins acțiunea.
Aceste excepții au fost invocate din oficiu de către instanța de fond, la termenul din data de 07.10.2013.
La data sesizării instanței de judecata cu cererea de partaj, respectiv la data de 25.06.2013, reclamanta nu a cunoscut ca numitul A. D. este decedat, deoarece părțile nu s-au văzut sau vizitat. A aflat acest aspect ulterior, de la celelalte părți, chemate in judecata.
Pe cale de consecința, instanța de fond, in baza rolului sau activ, era obligata sa introducă in cauza si pe moștenitorii defunctului A. D. pentru a fi întrunit litisconsortiul procesual obligatoriu, pentru partajarea averii succesorale, privind pe defunctul A. Janica.
In primul rând. pentru ca la partajarea averii succesorale trebuie sa participe toti moștenitorii, iar reclamanta a indicat si a solicitat in mod expres introducerea in cauza si a moștenitorilor defunctului A. D. si legea materiala impune aceasta obligativitate.
In al doilea rând, instanța trebuia sa dea eficienta dispozițiilor art.77 alin.2 si art.78 Cod procedura civila, respectiv „În cazurile expres prevăzute de lege, precum și în procedura necontencioasă, judecătorul va dispune din oficiu introducerea în cauză a altor persoane, chiar dacă părțile se împotrivesc”.
În al treilea rând, hotărârea judecătoreasca trebuie sa producă efecte de opozabilitate fata de toate persoanele cu vocație succesorala, iar instanța trebuie sa stabilească fata de cine se produc aceste efecte de opozabilitate, iar reclamanta a solicitat în mod expres si prin precizările la acțiune ca hotărârea de partaj sa producă efecte fata de toți moștenitorii, inclusiv ai succesorilor defunctului A. D..
Pe cale de consecința, in baza dispozițiilor art.474 pct.2 Cod procedura civila, solicita admiterea apelului, anularea hotărârii apelate și trimiterea cauza instanței de fond pentru rejudecare.
În temeiul dispozițiilor art. 394 Cod proc. civ. instanța declară dezbaterile închise și lasă cauza în pronunțare, după care, potrivit disp. art. 395 Cod proc. Civ. a trecut la deliberare.
INSTANȚA
Deliberând asupra apelului civil de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 3539/04.11.2013 Judecătoria V. a admis excepția lipsei capacității procesuale de folosință a pârâtului A. P. (D.).
A admis excepția lipsei coparticipării procesuale obligatorii și, în consecință,
A respins acțiunea formulată de reclamanta S. M., în contradictoriu cu pârâții B. A., P. M., A. P. (D.) decedat și A. N..
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut următoarele:
La termenul din 7 octombrie 2013 instanța, din oficiu, a invocat excepția lipsei capacității procesuale de folosință a pârâtului A. P. (D.) și excepția lipsei coparticipării procesuale pasive obligatorii.
Analizând excepțiile invocate instanța le-a găsit întemeiate din următoarele motive:
Conform prevederilor art. 56 Cod proc.civilă pot fi parte în judecată doar persoanele care au folosința drepturilor civile.
În privința persoanelor fizice, acestea dobândesc capacitatea de folosință la momentul nașterii și o pierd odată cu moartea.
Pârâtul A. P. (D.) a decedat la data de 18.06.2013, conform certificatului de deces ., nr._ depus la pag. 48 dosar.
Reclamanta a sesizat instanța de judecată cu cererea de partaj la data de 25.06.2013, chemându-l în judecată pe defunctul A. P. (D.). Întrucât la data sesizării instanței de judecată pârâtul A. P. (D.) era decedat și, prin urmare, era lipsit de capacitate de folosință, instanța a admis excepția lipsei capacității de folosință invocată.
Ca o consecință a admiterii acestei excepții în cauză nu se mai întrunește litisconsorțiul procesual obligatoriu. La partajarea averii succesorale privind pe defunctul A. J. trebuie să participe toți moștenitorii. Conform prevederilor Codului civil partajul făcut fără participarea tuturor coproprietarilor este lovit de nulitate absolută. Având în vedere că legea materială impune obligativitatea participării la partaj a tuturor coproprietarilor aceasta determină în planul dreptului procesual existența unei coparticipări procesuale obligatorii. În materie de partaj judiciar trebuie să existe coparticiparea procesuală obligatorie dacă coproprietatea există între cel puțin trei persoane.
Pentru aceste considerente instanța a admite și excepția lipsei coparticipării procesuale obligatorii și, în consecință, a respins cererea formulată de reclamantă.
Împotriva acestei hotărâri a formulat apel S. M., criticând-o pentru următoarele motive:
In mod greșit, instanța de fond a admis excepția lipsei capacității procesuale de folosința a paratului A. D., precum si excepția lipsei coparticipării procesuale obligatorii (fara a preciza in dispozitiv despre ce coparticipare procesuala-activa sau pasiva) si a respins acțiunea.
Aceste excepții au fost invocate din oficiu de către instanța de fond, la termenul din data de 07.10.2013.
La data sesizării instanței de judecata cu cererea de partaj-25.06.2013-reclamanta nu a cunoscut ca numitul A. D., este decedat, despre acest fapt a luat la cunoștința ulterior, de la celelalte parti chemate in judecata.
Pe cale de consecința, instanța de fond era obligata ca in baza rolului sau activ sa introducă in cauza si pe moștenitorii defunctului A. D., pentru a fi întrunit litisconsortiul procesual obligatoriu, pentru partajarea averii succesorale, privind pe defunctul A. Janica.
In primul rand, pentru ca la partajarea averii succesorale trebuie sa participe toti moștenitorii, iar reclamanta a indicat si a solicitat in mod expres introducerea in cauza si a moștenitorilor defunctului A. D. si legea materiala impune aceasta obligativitate.
In al doilea rand, instanța trebuia sa dea eficienta dispozițiilor art.77 alin.2 si art.78 Cod procedura civila.
Calitatea acestor terțe persoane (moștenitori ai defunctului A. D.- decedat la data de 18.06.2013) de succesori cu vocație succesorala, este suficienta pentru a fi introduși in aceasta cauza, pentru a se judeca in contradictoriu si cu aceștia, având calitatea procesuala pasiva, in vederea obținerii unei hotărâri opozabile lor,
In doctrina, regula o reprezintă coparticiparea procesuala facultativa si nu obligatorie, textul legal in materie precizând ca mai multe persoane pot fi reclamante sau parate daca obiectul pricinii este un drept sau o obligație . in mod imperativ ca „trebuie sa fie."
Aceeași soluție se desprinde si din interpretarea „a fortiori” a dispozițiilor legale in materie, care permit conexarea unor pricini in care sunt aceleași parti sau chiar impreuna cu alte parti si ale căror obiect sau cauza au intre ele o strânsa legătura.
In al treilea rand. hotărârea judecătoreasca trebuie sa producă efecte de opozabilitate fata de toate persoanele cu vocație succesorala, iar instanța trebuie sa stabilească fata de cine se produc aceste efecte de opozabilitate, iar reclamanata a solicitat in mod expres si prin precizările la acțiune ca hotărârea de partaj sa producă efecte fata de toti moștenitorii, inclusiv ai succesorilor defunctului A. D..
Pe cale de consecința, in baza dispozițiilor art.474 pct.2 Cod procedura civila, solicita admiterea apelului, anularea hotărârii apelate si trimiterea cauzei instanței de fond pentru rejudecare.
In drept, ai invocat disp.art.460,464,474 Cod procedura civila.
Intimații, legal citați, nu au formulat întâmpinare
Analizând hotărârea atacată prin prisma motivului de apel expus, Tribunalul reține că acesta este nefondat pentru considerentele ce succed:
Obligația stabilirii cadrului procesual pasiv al unei acțiuni civile revine reclamantului. În acest sens, reclamantul are îndatorirea de a efectua în prealabil toate verificările necesare indicării tuturor persoanelor cu care înțelege să se judece, sub aspectul existenței și al domiciliului lor. Pentru a fi acționată în justiție, o persoană trebuie să fie capabilă să stea în judecată, existența acțiunii fiind subordonată existenței juridice a persoanei respective.
Ipoteza de față, respectiv introducerea acțiunii de partaj succesoral în contradictoriu cu o persoană anterior decedată, a determinat reținerea lipsei capacității procesuale de folosință a comoștenitorului decedat, în acord cu disp.art.56 alin.(2) C..
În atare condiții, introducerea în cauză a moștenitorilor persoanei decedate nu poate fi făcută decât în condițiile art.204 alin.(1) C., respectiv printr-o cerere de modificare a acțiunii inițiale, demers aflat la latitudinea reclamantei, în virtutea principiului disponibilității care guvernează procesul civil, demers de care aceasta nu a uzat însă. În cauză nu ar fi fost aplicabile dispozițiile art.412 alin.(1) pct.1 C. incidente pentru situația în care o parte decedează în timpul judecății.
Solicitarea de introducere în cauză a moștenitorilor cu aplicarea art.78 alin.(2) C. nu poate substitui o cerere de modificare a acțiunii în temeiul art.204 alin.(1) C.. De reținut în această privință este faptul că art.78 alin.(2) C. conferă numai instanței posibilitatea (iar nu obligația) de a pune în discuție necesitatea introducerii în cauză și a altor pârâți, fără însă a legitima reclamanta să ceară introducerea lor în cauză, în lipsa unei cereri propriu-zise de modificare a acțiunii inițiale.
În situația indicării exprese a art.78 C., prima instanță a făcut aplicarea art.22 alin.(5) C., referitor la imposibilitatea schimbării denumirii sau temeiului juridic unei cereri formulate de parte, temei juridic la care părțile au înțeles să limiteze dezbaterile.
În lipsa unei legale învestiri cu o cerere de modificare a cadrului procesual pasiv inițial, conform art.204 alin.(1) C., prima instanță a reținut lipsa capacității de folosință a persoanei care fusese indicată până în acel moment ca pârât, și s-a pronunțat în consecință, invocând și admițând în mod corect excepția lipsei capacității procesuale de folosință a pârâtului A. P. (D.).
În continuare, având în vedere că procesele de partaj presupun, în mod obligatoriu, existența unui litisconsorțiu procesual constituit din totalitatea comoștenitorilor, în lipsa chemării efective în judecată a unuia dintre ei (a moștenitorilor lui, în caz de deces), acțiunea nu poate fi primită. Excepția care intervine este cea a lipsei coparticipării procesuale. Lipsa mențiunii calității procesuale a celor pentru care s-a reținut lipsa coparticipării nu atrage nulitatea hotărârii, nefiind necesară indicarea ei concretă în condițiile în care în procesele de partaj judiciar, părțile au dubla calitate de reclamant și pârât.
Astfel fiind, Tribunalul va respinge apelul formulat, păstrând întocmai hotărârea primei instanțe.
Evident, soluția dată acestei cereri nu afectează dreptul reclamantei de a se adresa din nou instanței cu o cerere de partaj succesoral formulată împotriva tuturor comoștenitorilor, după verificarea în prealabil a capacității procesuale de folosință a acestora.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat apelul formulat de S. M. împotriva Sentinței civile nr.3539/04.11.2013 pronunțată de Judecătoria V., pe care o păstrează.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 03 Septembrie 2014.
Președinte, A. I. Z. | Judecător, D. M. M. | |
Grefier, E. G. |
Red.A.I.Z. 15.09.2014
Tehnored. E.G.
7 ex./16.09.2014
Judecător fond. B. C.
..09.2014
| ← Servitute. Decizia nr. 411/2014. Tribunalul VASLUI | Plângere contravenţională. Decizia nr. 161/2014. Tribunalul... → |
|---|
