Plângere contravenţională. Decizia nr. 837/2014. Tribunalul VASLUI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 837/2014 pronunțată de Tribunalul VASLUI la data de 13-10-2014 în dosarul nr. 4126/189/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL V.
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE CIVILĂ Nr. 837A//2014
Ședința publică de la 13 Octombrie 2014
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE A. C.
Judecător L.-M. B.
Grefier A. D.
Pe rol se află judecarea apelului Civil declarat de apelant I. T. DE MUNCĂ V., in contradictoriu cu intimat S.C. C. S.R.L., împotriva sentinței civile nr. 52 din 13.01.2014 pronunțată de Judecătoria Bârlad, având ca obiect plângere contravenționala P.V. . NR._ din 21.08.2013.
S-au verificat și citit actele și lucrările dosarului, constatându-se că părțile nu au depus acte sau cereri, după care:
Se mai constată că, dezbaterile în cauză au avut loc în ședința publică din data de 6.10.2014, fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când din lipsă de timp pentru deliberare, în temeiul art. 396 alin. 1 Cod procedură civilă, s-a amânat pronunțarea pentru astăzi, când s-au reținut următoarele:
TRIBUNALUL
Asupra apelului civil declarat împotriva sentinței civile nr. 52 din 13.01.2014 pronunțată de Judecătoria Bârlad, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 52 din 13.01.2014, Judecătoria Bârlad a admis în parte plângerea contravențională formulată de petenta .. împotriva procesului-verbal de contravenție . nr._ din data de 21.08.2013 în contradictoriu cu intimatul I. T. de Muncă V..
A dispus înlocuirea sancțiunii amenzii contravenționale în cuantum de 8.000 lei aplicată prin procesul-verbal . nr._ din data de 21.08.2013 pentru contravenția prevăzută de art. 39 alin. 4 din Legea securității și sănătății în muncă nr. 319/2006, cu sancțiunea „avertisment”.
A menținut sancțiunea complementară a sistării activității până la remedierea tuturor deficiențelor constatate.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a avut in vedere următoarele:
În fapt, se reține că în urma controlului din data de 20.08.2013, a fost încheiat procesul-verbal de contravenție . nr._ din data de 21.08.2013, prin care petenta a fost sancționată cu amendă în cuantum de 8.000 lei în temeiul dispozițiilor art. 13 lit. a coroborat cu art. 39 alin. 4 din Legea securității și sănătății în muncă nr. 319/2006 și cu avertisment, conform prevederilor PT C4-2010 coroborat cu art. 39 alin. 9 lit. l din Legea securității și sănătății în muncă nr. 319/2006.
În sarcina petentei s-a reținut că, activitatea de întreținere auto - realizat presiune pneuri se desfășura pe . fața atelierului de vulcanizare, pe spațiul destinat traficului rutier, existând posibilitatea surprinderii lucrătorului de autovehicule; recipientul compresorului din cadrul atelierului de vulcanizare nu este autorizat conform prevederilor PT C4-2010 și nu este verificată supapa de siguranță.
De asemenea, prin procesul-verbal contestat s-a dispus și sancțiunea complementară a sistării activității până la îndeplinirea de către petentă a măsurilor dispuse de inspectorii de muncă: autorizarea rezervorului de stocare a compresorului conform prevederilor ISCIR PT C4-2010 și verificarea supapei de siguranță; înaintarea la I.T.M. V. în copie cu adresă de înaintare a autorizației de funcționare emisă conform prevederilor PT C4-2010 pentru recipientul compresorului care să confirme realizarea măsurii stabilite și copie după documentul care să ateste verificarea supapei de siguranță; interzicerea desfășurării activității de vulcanizare autovehicule (montat/demontat anvelope, realizat presiune pneuri etc.) pe spațiul pentru acces pietonal și auto, aceste activități urmând a se realiza numai în spații special amenajate.
În baza art. 34 alin 1 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, instanța constată că plângerea a fost introdusă în termenul legal de 15 zile de la data înmânării sau comunicării procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției, termen stabilit de prevederile art. 31 alin. 1 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, având în vedere că procesul verbal de contravenție i-a fost înmânat petentei la data de 21.08.2013, iar plângerea a fost depusă la data de 04.09.2013.
În ceea ce privește legalitatea procesului-verbal de contravenție, instanța constată că acesta respectă dispozițiile imperative ale legii, nefiind incidentă nici una dintre cauzele de nulitate absolută prevăzute de art. 17 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001. Astfel, procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției conține toate elementele prevăzute de art. 17 din OG nr. 2/2001, respectiv cele privitoare la numele, prenumele, calitatea și instituția din care face parte agentul constatator, datele personale ale contravenientului, descrierea faptei, data comiterii acesteia, încadrarea juridică a faptei săvârșite și semnătura agentului constatator.
Verificând potrivit art. 34 alin.1 din O.G. nr. 2/2001 temeinicia procesului verbal de contravenție contestat, instanța reține că acesta este temeinic întocmit, faptele existând și fiind în mod corect încadrate în dispozițiile legale.
Conform art. 13 lit. a din Legea sănătății și securității în muncă nr. 319/2006, în vederea asigurării condițiilor de securitate și sănătate în muncă și pentru prevenirea accidentelor de muncă și a bolilor profesionale, angajatorii au obligația să adopte, din faza de cercetare, proiectare și execuție a construcțiilor, a echipamentelor de muncă, precum și de elaborare a tehnologiilor de fabricație, soluții conforme prevederilor legale în vigoare privind securitatea și sănătatea în muncă, prin a căror aplicare să fie eliminate sau diminuate riscurile de accidentare și de îmbolnăvire profesională a lucrătorilor, iar potrivit prevederilor art. 39 alin. 4 din același act normativ, constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 4.000 lei la 8.000 lei încălcarea dispozițiilor art. 13 lit. a.
Instanța reține și faptul că deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției se bucură de prezumția relativă de legalitate și temeinicie, această prezumție operând fără a depăși o limită rezonabilă impusă de necesitatea respectării drepturilor apărării sub toate aspectele. Și Curtea Europeană a stabilit în cauza Salabiaku contra Franței, că prezumția de nevinovăție consacrată de art. 6 din Convenție, nu este una absolută, de vreme ce în fiecare sistem de drept, sunt operante prezumții de drept sau de fapt, Convenția neinterzicându-le, în principiu, atâta timp cât statele respectă anumite limite și nu încalcă drepturile apărării. Interpretarea contrară ar fi de natură să perturbe în mod grav funcționarea autorităților statului făcând extrem de dificilă sancționarea unor fapte antisociale.
În prezenta cauză starea de fapt reținută în procesul-verbal de contravenție este susținută de probele administrate în cauză. Astfel, petenta recunoaște prin răspunsul la întâmpinare că recipientul compresorului din cadrul atelierului de vulcanizare nu este autorizat conform prevederilor PT C4-2010 și nu este verificată supapa de siguranță în condițiile în care a arătat că s-a adresat ISCIR Iași pentru a fi autorizat, însă această autorizare a fost refuzată avându-se în vedere că durata de viața a unui compresor este de 18 ani, iar cel pe care petenta îl deține are 17 ani și faptul că petenta urmează a achiziționa un compresor nou.
De asemenea, în ceea ce privește fapta petentei privind activitatea de întreținere auto - realizat presiune pneuri care se desfășura pe . fața atelierului de vulcanizare, pe spațiul destinat traficului rutier, existând posibilitatea surprinderii lucrătorului de autovehicule, instanța constată că și aceasta există și este încadrată în mod corect în dispozițiile legale. Astfel, din planșele foto depuse la dosarul cauzei de către intimat rezultă în mod clar că activitățile de vulcanizare se realizează pe spațiul din fața atelierului care reprezintă un spațiu destinat traficului rutier deși există marcaj de parcare și două benzi de circulație cu două sensuri de mers care permit deplasarea autovehiculelor.
În ceea ce privește apărarea petentei în sensul că în fața atelierului există amenajată o parcare, neexistând posibilitatea surprinderii lucrătorului de către autovehicule, instanța o consideră neîntemeiată având în vedere că marcajul privind parcarea nu reprezintă o parcarea amenajată în sensul propriu al termenului care să fie conformă dispozițiilor art. 13 lit. a din Legea sănătății și securității în muncă nr. 319/2006. Astfel, în condițiile în care benzile pe care circulă autovehiculele sunt în imediata apropriere a locului în care lucrătorii desfășoară activitățile de vulcanizare, există pericolul ca salariații petentei să fie surprinși de autovehicule.
Raportând prevederile legale anterior enunțate la prezenta cauză, instanța constată că faptele petentei întrunesc elementele constitutive ale contravențiilor prevăzute și pedepsite de art. 13 lit. a și art. 39 alin. 4 din Legea sănătății și securității în muncă nr. 319/2006 și de PT C4-2010.
Cu privire la sancțiune, instanța are în vedere dispozițiile art. 21 alin. 3 din O.G. 2/2001 potrivit cărora aceasta se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și de mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului. De asemenea, proporționalitatea se verifică după criteriile dezvoltate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, si anume: valoarea amenzii, gravitatea faptei comise, posibilitatea aplicării și a altor sancțiuni, acordându-se însă statelor o marjă de apreciere extrem de ridicată.
Prin procesul-verbal a fost aplicată amenda în cuantum de 8000 lei pentru fapta de a efectua activitatea de întreținere auto - realizat presiune pneuri pe . fața atelierului de vulcanizare, pe spațiul destinat traficului rutier, existând posibilitatea surprinderii lucrătorului de autovehicule și cu avertisment pentru că recipientul compresorului din cadrul atelierului de vulcanizare nu este autorizat conform prevederilor PT C4-2010 și nu este verificată supapa de siguranță.
Instanța constată că aceasta a fost stabilită în limitele legii (art 39 alin. 4 din Legea sănătății și securității în muncă nr. 319/2006), amenda la limita maximă prevăzută de lege.
În ceea ce privește proporționalitatea sancțiunii, instanța apreciază că petenta poate înțelege pericolul faptei prin aplicarea unui avertisment având în vedere circumstanțele săvârșirii faptei precum și aspectul că nu au existat accidente determinate de desfășurarea activității pe . cum rezultă din declarația martorului audiat în cauză.
Pentru considerentele anterior enunțate, instanța va admite, în parte, plângerea contravențională formulată de petenta .., împotriva procesului-verbal de contravenție . nr._ din data de 21.08.2013 și va dispune înlocuirea sancțiunii amenzii contravenționale în cuantum de 8000 lei aplicată pentru contravenția prevăzută de art. 39 alin. 4 din Legea securității și sănătății în muncă nr. 319/2006, cu sancțiunea „avertisment”. De asemenea, instanța atenționează petenta asupra pericolului social al faptei săvârșite și îi recomandă acesteia să respecte în viitor dispozițiile legale.
În ceea ce privește sancțiunea complementară a sistării activității până la remedierea tuturor până la îndeplinirea de către petentă a măsurilor dispuse de inspectorii de muncă respectiv autorizarea rezervorului de stocare a compresorului conform prevederilor ISCIR PT C4-2010 și verificarea supapei de siguranță; înaintarea la ITM V. în copie cu adresă de înaintare a autorizației de funcționare emisă conform prevederilor PT C4-2010 pentru recipientul compresorului care să confirme realizarea măsurii stabilite și copie după documentul care să ateste verificarea supapei de siguranță; interzicerea desfășurării activității de vulcanizare autovehicule (montat/demontat anvelope, realizat presiune pneuri etc.) pe spațiul pentru acces pietonal și auto, aceste activități urmând a se realiza numai în spații special amenajate, instanța având în vedere că a constatat existența faptei o va menține apreciind că aceasta este necesară în vederea asigurării condițiilor de lucru conforme dispozițiilor Legii securității și sănătății în muncă nr. 319/2006.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel I. T. de Muncă V., pentru următoarele motive:
In fapt, instanța de fond a avut spre soluționare plângerea contravenționala formulata de petenta . Bârlad formulata împotriva procesului verbal de constatare si sancționare a contravențiilor . nr._/21.08.2013 încheiat de I. T. de munca V..
Prin procesul verbal a fost aplicata amenda in cuantum de 8000 lei pentru fapta de a efectua activitatea de întreținere auto - realizat presiune pneuri pe . fata atelierului de vulcanizare, pe spațiul destinat traficului rutier, existând posibilitatea surprinderii lucrătorului de autovehicule si cu avertisment pentru ca recipientul compresorului din cadrul atelierului de vulcanizare nu este autorizat conform prevederilor PT C4-2010 si nu este verificata supapa de siguranța.
Instanța de fond in urma administrării probatoriilor, retine ca procesul verbal de contravenție este temeinic întocmit, faptele existând si sunt încadrate corect in dispozițiile legale. I. T. de Munca V. a depus la dosarul cauzei probe doveditoare cu privire la faptele reținute, iar petenta a recunoscut ca recipientul compresorului din cadrul atelierului de vulcanizare nu este autorizat conform PT C4-2010 si nu este verificata supapa de siguranța in condițiile in care a arătat ca s-a adresat ISCIR Iași pentru a fi autorizat, insa aceasta autorizare a fost refuzata avându-se in vedere ca durata de viata a unui compresor este de 18 ani, iar cel pe care petenta il deține are 17 ani.
De asemenea, cu privire la fapta privind activitatea de întreținere auto - realizat pneuri care se desfășura pe . fata atelierului de vulcanizare, pe spațiul destinat traficului rutier, existând posibilitatea surprinderii lucrătorului de autovehicule. I.T.M. V. a depus plase foto din care reiese faptul ca activitățile de vulcanizare se realizează pe spațiul din fata atelierului care reprezintă un spațiu destinat traficului rutier, existând doua benzi de circulație cu doua sensuri de mers care permit deplasarea autovehiculelor. Așadar, exista pericolul ca salariații . sa fie surprinși de autovehicule in timpul desfășurării activității, deoarece angajatorul nu a luat masuri de siguranța in asa fel incat presiunea pneurilor sa se realizeze numai in spatii special amenajate.
Motivarea instanței ca nu au existat accidente determinate de desfășurarea activității pe . amenda contravenționala cu sancțiunea avertismentului o consideră netemeinica si nefondata, motiv pentru care solicită admiterea apelului formulat si a se respinge plângerea contravenționala
In aceste condiții, având in vedere prevederile art. 476 corob.cu prev.art.480 din L. 134/2010 privind Codul de procedura civila solicită rejudecarea in fond a cauzei, iar ca instanța de prim control judiciar sa schimbe in parte sentința civila nr.52/2014 din 13.01.2014 pronunțata de Judecătoria Bârlad in dosarul civil nr._ in sensul menținerii sancțiunii contravenționale aplicate prin procesul verbal de contravenție si sa respingă plângerea contravenționala ca fiind nefondata si netemeinica.
F. de aceste considerente de ordin legal, solicită admiterea apelului formulat, menținerea procesului verbal de contravenție in integralitatea sa si respingerea plângerii contravenționale.
In drept, invocă L.319/2006, L. 134/2010, OGnr.2/2001,
Intimata a formulat întâmpinare, avand in vedere urmatoarele motive privind apelul declarat de către apelantul ITM V. impotriva sentinței civile nr. 52/13.01.2014, pronunțata de Judecătoria Bârlad in dosar nr._, solicitând:
Respingerea apelului si menținerea hotărârii atacate, ca fiind temeinica si legala.
Soluția instantie de fond, de a admite plângerea formulata impotriva procesului verbal de contravenție si de a inlocui sancțiunea „amenzii" cu ce a „avertismentului", este temeinica si legala.
Asa cum a arătat si la instanța de fond, activitatea de verificare presiune pneuri se realizează in parcarea amenajata in fata atelierului. Din probele administrate in cauza rezulta faptul ca nu exista posibilitatea ca angajatul său sa fie surprins, in momentul in care isi desfășoară activitatea, de autoturismele care circula pe . ca activitatea desfășurata nu incomodează in nici un fel participanții la trafic.
De asemenea, din declarația martorului M. S. C. rezulta faptul ca nu au existat accidente determinate de desfășurarea activității in fata atelierului.
Fiind amenajata parcarea in fata atelierului, pe . circula fara probleme autoturismele simultan in ambele sensuri, fiind o distanta suficienta intre mașina parcata in fata atelierului si acelea care circula.
In mod corect instanța de fond a stabilit ca scopul educativ al sancțiunii poate fi atins si prin aplicarea unui „avertisment". 0 amenda de 8.000 lei este impovaratoare pentru societatea sa, având in vedere faptul ca veniturile realizate sunt mici, fiind realizate in activitatea de verificare presiune pneuri, si din aceste venituri abia acoperă cheltuielile si salariile.
Cu privire la compresor, arată faptul societatea sa a achiziționat un compresor nou, care indeplineste toate cerințele si a cărui supapa de siguranța este verificata.
Având in vedere cele arătate mai sus, solicită respingerea apelului si menținerea hotărârii atacate.
Analizând actele și lucrările dosarului, dispozițiile legale aplicabile în cauză, sentința primei instanțe, Tribunalul retine următoarele:
Instanța de fond a apreciat, în mod corect, asupra legalității și temeiniciei procesului verbal de contravenție contestat, considerând că nu sunt incidente cauze de nulitate prevăzute de art. 15-19 din O.G. nr. 2/2001.
Totodată, instanța de fond, în mod corect, a dispus înlocuirea sancțiunii amenzii contravenționale în cuantum de 8.000 lei cu avertismentul, făcând o amplă analiză a criteriilor enumerate de art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/2011 raportat la circumstanțele reale ale cauzei și la circumstanțele personale ale contravenientei.
Potrivit prevederilor art. 5 alin. 5 din O.G nr.2/2001, instanța de judecată trebuie să se raporteze în aprecierea temeiniciei sancțiunii contravenționale aplicate de către agentul constatator la gradul de pericol social al faptei săvârșite.
Conform prevederilor art. 21 alin. 3 din O.G. nr.2/2001, gradul de pericol social concret al unei contravenții se apreciază, în fiecare caz în parte, de către instanța de judecată, ținându-se seama de o . criterii stabilite de acest text de lege, respectiv de împrejurările în care a fost săvârșită fapta contravențională, de modul și mijloace de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit și urmare produsă.
Din actele dosarului, nu reiese că intimata ar mai fi fost sancționată contravențional pentru comiterea acestui gen de fapte. De asemenea, dacă se are în vedere criteriul circumstanțelor personale ale contravenientei, este de reținut că intimata-petentă a procedat la remedierea deficiențelor constatate din proprie inițiativă, la doar două săptămâni de la momentul încetării contractului individual de muncă și anterior realizării controlului de către agentul constatator.
Aplicarea amenzii ca și sancțiune contravențională nu reprezintă un scop în sine, ci un mijloc de reglare a raporturilor juridice, de inducere a unui simț al responsabilității, iar instanța de fond a considerat, în mod corect, că scopul preventiv și educativ al sancțiunii contravenționale poate fi atins și prin aplicarea avertismentului.
Scopul sancțiunii contravenționale este în primul rând, de formare a unui spirit de responsabilitate și de reglare a relațiilor sociale încălcate
Aceasta nu înseamnă în mod necesar încurajarea acestui gen de fapte atâta vreme cât sistemul nostru de drept nu recunoaște ca izvor de drept precedentul judiciar și cât aprecierea proporționalității dintre pericolul social și sancțiune se raportează la datele concrete ale fiecărei spețe.
Față de considerentele anterior expuse, va respinge ca nefondat apelul declarat de I. T. de Muncă V., împotriva sentinței civile nr. 52 din 13.01.2014, pronunțata de Judecătoria Bârlad, pe care o va menține.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat apelul declarat de I. T. DE MUNCĂ V., împotriva sentinței civile nr. 52 din 13.01.2014, pronunțata de Judecătoria Bârlad, pe care o menține.
DEFINITIVĂ.
Pronunțată în ședința publică de la 13 Octombrie 2014.
Președinte, A. C. | Judecător, L.-M. B. | |
Grefier, A. D. |
Red. A.C.
Tehnored. A.D.
26 Octombrie 2014
4 ex.
Fond - Judecătoria Bârlad – judecător C. D.
| ← Plângere contravenţională. Decizia nr. 228/2014. Tribunalul... | Pretenţii. Decizia nr. 278/2014. Tribunalul VASLUI → |
|---|
