Rezoluţiune contract. Decizia nr. 1176/2014. Tribunalul VASLUI
Comentarii |
|
Decizia nr. 1176/2014 pronunțată de Tribunalul VASLUI la data de 03-12-2014 în dosarul nr. 4949/333/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL V.
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE CIVILĂ Nr. 1176/A/2014
Ședința publică de la 03 Decembrie 2014
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE A. I. Z.
Judecător D. M. M.
Grefier E. G.
Pe rol judecarea cererii de apel formulată de apelantul – reclamant S. T. R., domiciliat îm ., jud. V., în contradictoriu cu intimații – pârâți S. M. M. și S. V. A., domiciliați în . Muntenii de Sus Jud. V., împotriva sentinței civile nr. 1082/11.04.2014 pronunțată de Judecătoria V. în dosarul nr._, având ca obiect rezoluțiune contract vânzare-cumpărare + repunere în situația anterioară (cauză Civilă).
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reprezentantul apelantului, av. B. C. și intimatul S. M. M., lipsind apelantul S. R. și intimata S. A..
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează următoarele: procedura de citare este legal îndeplinită; cauza se află la primul termen de judecată; apelul este declarat și motivat în termen legal; este timbrat; în cauză s-a formulat întâmpinare; nu se solicită judecarea cauzei și în lipsă.
Av. B. C. depune împuternicirea avocațială ./ÎMP Nr._/2013 din 03.12.2014.
Având în vedere că motivul de apel privește doar neacordarea cheltuielilor de judecată constând în onorariu de avocat, instanța interpelează părțile cu privire la eventualele chestiuni prealabile dezbaterilor.
Av. B. C. nu formulează cereri.
Intimatul S. M. M. nu formulează cereri.
Nemaifiind cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, în temeiul dispozițiilor art. 392 Cod procedură civilă, instanța se consideră lămurită, constată cercetarea judecătorească terminată și deschide dezbaterile asupra fondului cauzei, dând cuvântul pe cererea de apel.
Av. B. C., având cuvântul pentru apelant, apreciază că acesta merită acordarea cheltuielilor de judecată. Faptul că chitanța privind achitarea onorariului de apărător a fost depusă odată cu concluziile pe fondul cauzei nu constituie motiv ca instanța să respingă cererea de acordare a cheltuielilor de judecată. Solicită admiterea apelului formulat.
Intimatul S. M. M. arată că este nevinovat și nu este de acord cu plata acestor cheltuieli de judecată.
În temeiul dispozițiilor art. 394 Cod proc. civ. instanța declară dezbaterile închise și lasă cauza în pronunțare, după care, potrivit disp. 395 C.pr.civ., a trecut la deliberare.
INSTANȚA
Deliberând asupra apelului declarat, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 1082/11.04.2014 Judecătoria V. a admis cererea formulate de reclamantul-pârât S. R. în contradictoriu cu pârâții-reclamanții S. V. M. M. și S. V. A.. A admis în parte cererea reconvențională. A admis capătul de cerere având ca obiect rezoluțiune contract si, in consecința:A dispus rezoluțiunea contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr._09. A dispus repunerea părților în situația anterioară încheierii contractului de vânzare cumpărare.A obligat reclamantul pârât S. R. la plata sumei de 2000 de lei plătită cu titlu de preț către pârâții reclamanți S. V. M. M. și S. V. A. A obligat pârâții la plata sumei de 804 lei – reprezentând taxa de timbru.
Împotriva acestei hotărâri a formulat apel S. T. R., apreciind-o ca nelegală și netemeinică doar sub aspectul cuantumului cheltuielilor de judecată, ce a fost stabilit in sarcina pârâților-reconvenienți.
Asa cum rezulta din considerentele hotărârii apelate, prima instanța a inteles sa dea eficienta dispozițiilor art. 394 alin 3 Cod procedura civila, neluând in seama chitanța care făcea dovada achitării onorariului de avocat de către reclamant, întrucât s-a considerat ca a fost depusa după închiderea dezbaterilor.
Consideră ca interpretarea textului de lege sus indicat, este o interpretare forțată si extinsa asupra unor înscrisuri pe care legiuitorul nu le-a avut in vedere.
Așadar, potrivit dispozițiilor art. 394 alin 3 din Codul de procedura civila se arata ca: „După închiderea dezbaterilor, părțile nu mai pot depune niciun înscris la dosarul cauzei, sub sancțiunea de a nu fi luat in seamă".
Înscrisurile avute in vedere de legiuitor prin acest text de lege, sunt cele care vizează fondul cauzei si nu înscrisuri care sa vizeze dovada onorariului de avocat, sau a cheltuielilor efectuate de parte cu ocazia judecații.
Mai mult decât atât aceste cheltuieli au fost depuse odată cu notele de concluzii pana la momentul pronunțării instanței de judecata.
Prin înlăturarea chitanței doveditoare a achitării cheltuielilor de judecata, reclamantul-parat este privat de dreptul sau de a primi cheltuielile ocazionate de desfășurarea procesului, deși acestea au fost solicitate chiar prin acțiunea introductiva. Astfel, sunt încălcate si dispozițiile art. 453 alin 1 Cod procedura civila, care prevăd ca partea care pierde procesul va fi obligata, la cererea pârtii care a câștigat, sa ii plătească acesteia cheltuieli de judecata.
In drept: art. 466 si urm din Codul de procedura civila.
Intimatul S. M. M. a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii de apel întrucât este neîntemeiată. Conform disp. art. 452 NCPC: „partea care pretinde cheltuieli de judecată trebuie să facă dovada existenței … cel mai târziu până la închiderea dezbaterilor asupra fondului cauzei”.
Având în vedere că reclamantul – apelant nu a făcut dovada acestor cheltuieli în termenul legal, ci după închiderea dezbaterilor asupra fondului, în mod corect instanța a procedat la respingerea cererii sale față de cheltuielile reprezentând onorariu avocat.
Analizând actele și lucrările dosarului, hotărârea apelată prin prisma motivelor de apel și a dispozițiilor legale aplicabile, Tribunalul constată că apelul este nefondat pentru considerentele ce succed:
În fapt, Sentința civilă nr.1028 a fost pronunțată la data de 11.04.2014, ca urmare a amânării pronunțării, dezbaterile pe fondul cauzei având loc la data de 28.03.2014.
La data de 11.04.2014 (conform datei de primire înscrise de serviciul Registratură), reclamantul-pârât a depus la dosarul cauzei chitanțele privind achitarea onorariului apărătorului său.
Prin Sentința civilă nr.1028/11.04.2014, Judecătoria V. a obligat pârâții-reconvenienți să plătească reclamantului-pârât doar suma de 804 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, constând în taxa judiciară de timbru.
În drept, potrivit art.452 C. – Dovada cheltuielilor de judecată – „Partea care pretinde cheltuieli de judecată trebuie să facă, în condițiile legii, dovada existenței și întinderii lor, cel mai târziu la data închiderii dezbaterilor asupra fondului”.
Conform art.394 alin.(1) C., închiderea dezbaterilor survine ca urmare a declarării de către instanță a faptului că este lămurită sub toate aspectele, în practică acest moment fiind marcat de rămânerea în pronunțare. Alineatul (3) al aceluiași articol prevede că „după închiderea dezbaterilor, părțile nu mai pot depune niciun înscris la dosarul cauzei, sub sancțiunea neluării în seamă”, excepție făcând potrivit alineatului (2) concluziile scrise asupra fondului cauzei prin care este exclusă posibilitatea solicitării cheltuielilor de judecată.
Aceste dispoziții legale sunt menite să garanteze respectarea principiului contradictorialității, nefiind permis ca instanța să țină cont de un înscris probator în esență, cu privire la care partea adversă nu a avut posibilitatea să-și exprime poziția procesuală.
Chiar dacă prevederile art.394 alin.(1) C. ar putea fi interpretate ca referindu-se doar la înscrisuri cu caracter probant pentru fondul cauzei, dispozițiile art.452 C. se referă în mod expres la dovada cheltuielilor de judecată, nefiind așadar vorba despre o practică judiciară, ci despre aplicarea unei dispoziții legale exprese.
În consecință, pentru a se putea analiza o cerere de acordare a cheltuielilor de judecată formulată anterior, este necesar ca dovada efectuării acestor cheltuieli, în speță chitanța de achitare a onorariului de avocat, să fie depusă la dosar până la data închiderii dezbaterilor asupra fondului cauzei, așadar, până la momentul rămânerii în pronunțare.
Partea interesată în recuperarea cheltuielilor în fața primei instanțe nu va putea administra aceste dovezi în cadrul termenului de amânare a pronunțării (când dezbaterile sunt închise) și, cu atât mai mult, nu le va putea pretinde în calea de atac a apelului dacă, deși le-a solicitat la prima instanță, nu le-a și dovedit, urmând ca dovezile să le administreze în apel.
Având în vedere că acest înscris a fost depus după închiderea dezbaterilor și după pronunțarea hotărârii apelate, Tribunalul reține că în mod corect depunerea lui a fost sancționată de prima instanță, conform legii, cu „neluarea în seamă”, sens în care apelul formulat este nefondat, urmând a fi respins ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge apelul formulat de S. T. R. împotriva Sentinței civile nr.1082/11.04.2014 pronunțată de Judecătoria V., pe care o păstrează.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 03 Decembrie 2014.
Președinte, A. I. Z. | Judecător, D. M. M. | |
Grefier, E. G. |
Red. A.I.Z.
Tehnored. E.G.
5 ex./12.12.2014
Judecător fond – B. M.
.>
← Plângere contravenţională. Decizia nr. 390/2014. Tribunalul... | Partaj judiciar. Decizia nr. 74/2014. Tribunalul VASLUI → |
---|